08-01-2011, 07:28 PM
Boooon am trecut şi eu pe aici, şi se ştie cât de rar trec peste tot, şi am dat peste acest duel. Nu ştiu sigur de ce m-am oprit la voi, dar cred că pentru simplul fapt că mi-a plăcut ce am găsit.
Ca să nu o lungesc inutil, mai ales că nimeni nu vrea să mă audă până la capăt, voi comenta uşor lucrările voastre.
Prima lucrare:
E destul de amplă, cu multe figuri de stil, şi la fel de multe greşeli în conceperea lor. Fără supărare, dar ai momente când pui cuvinte care nu prea au sens unele lângă altele pentru a crea o iluzie a unei figuri de stil. E frumoasă lucrarea, tristă, dar la fel de des folosită precum o pereche de şosete.
Nu vreau să te simţi jignită de ceea ce am spus, dar acesta pare să fie adevărul în cazul ambelor lucrări. Plus că subiectul e destul de fumat...
Greşeli nu ai, la nivel gramatical, deci nu am de ce să mă plâng. În schimb, mă enervează faptul că nu foloseşti diacritice. E destul de greu de citit fără.
Totuşi, pentru că nu îmi place să descurajez lumea din motive numai de mine ştiute, îmi place modul în care ai schiţat acele sentimente. Sunt frumos ordonate, deşi un pic prea umflate. Par a fi... cum să zic eu... nenaturale, "îndulcite", prea prea! Nu par să vină dintr-un suflet omenesc, ci mai mult dintr-o telenovelă siropoasă în care un individ neserios o înşeală pe una, iar ea săraca, din nemărginită durere sufletească, se aruncă de pe bloc, sau în faţa maşinii, sau - preferata mea - îşi taie venele.
În mod normal, şi firesc de altfel, astfel de sentimente nu prea există, iar cei care totuşi le au fie sunt prea sensibili şi emotivi din cale afară, fie dramatizează până la Dumnezeu şi înapoi.
Pari falsă când descrii asemenea sentimente,dar eu nu te pot condamna pentru că nu ştiu ce stă la baza acestei compuneri.
Per total e frumoasă, deşi nu pe gustul meu.
Lucrarea 2:
La fel ca prima, subiectul e uzat, iar exprimarea ta mă face să mă gândesc că am mai citit undeva ceva asemănător dacă nu leit. Nu foloseşti diacritice, ceea ce iarăşi e un punct în minus pentru tine.
Pari să vorbeşti cu cititorul, ceea ce face ca această compunere să fie un fel de articol, spre deosebire de prima care e un jurnal. Însă un articol cu tente intime.
Ce mă enervează la lucrarea asta e faptul că ai acele stereotipuri scârboase pe care le întâlnesc în fiecare compunere despre dragoste. Eu, personal, nu văd deloc sufletul tău în asta. Nu văd nici un strop de originalitate aici, deşi s-ar putea ca numai eu să fiu de vină.
Lucrarea asta e scurtuţă, uşor mai bună decât cealaltă în anumite puncte, dar nu strălucită. Nu ştiu.
Nu m-a atras niciuna. Nu mi-aţi transmis nimic deosebit, nimic care să mă captiveze. Dacă aş sta să le puric pe amândouă probabil că nu aş mai fi nevoită să fiu atât de vagă în aprecieri, dar cum nu am rămas decât cu un gust sălciu după ce le-am citit nu mă îndur să le reiau pentru a vă arăta un exact ar mai trebui să lucraţi.
După părerea mea umilă, genul acesta de subiecte nu vă prinde. Nu par a fi ceva apropiat de natura voastră. Dar asta e numai părerea mea, deci puteţi să o treceţi cu vederea.
Am votat şi în pol, dar ca să fie clar pe cine am ales, o voi repeta : Fantomele trecutului.
Nu ştiu de ce precis, pentru că nici măcar titlurile nu atrag, dar pare uşor mai reuşită. Monotonia e ceva de care trebuie să scăpaţi fetelor, dar nah...asta se realizează în timp.
off-topic: nu ştiţi cumva, pe cineva, din întâmplare care să vrea să intre într-un duel cu mine? Nu găsesc nici un doritor, şi mă gândeam că poate există cineva care are nevoie de un pic de exerciţiu. Nu m-aş da în lături să ajut! mersi, şi sorry că întreb aşa pe nepusă-masă.
Ca să nu o lungesc inutil, mai ales că nimeni nu vrea să mă audă până la capăt, voi comenta uşor lucrările voastre.
Prima lucrare:
E destul de amplă, cu multe figuri de stil, şi la fel de multe greşeli în conceperea lor. Fără supărare, dar ai momente când pui cuvinte care nu prea au sens unele lângă altele pentru a crea o iluzie a unei figuri de stil. E frumoasă lucrarea, tristă, dar la fel de des folosită precum o pereche de şosete.
Nu vreau să te simţi jignită de ceea ce am spus, dar acesta pare să fie adevărul în cazul ambelor lucrări. Plus că subiectul e destul de fumat...
Greşeli nu ai, la nivel gramatical, deci nu am de ce să mă plâng. În schimb, mă enervează faptul că nu foloseşti diacritice. E destul de greu de citit fără.
Totuşi, pentru că nu îmi place să descurajez lumea din motive numai de mine ştiute, îmi place modul în care ai schiţat acele sentimente. Sunt frumos ordonate, deşi un pic prea umflate. Par a fi... cum să zic eu... nenaturale, "îndulcite", prea prea! Nu par să vină dintr-un suflet omenesc, ci mai mult dintr-o telenovelă siropoasă în care un individ neserios o înşeală pe una, iar ea săraca, din nemărginită durere sufletească, se aruncă de pe bloc, sau în faţa maşinii, sau - preferata mea - îşi taie venele.
În mod normal, şi firesc de altfel, astfel de sentimente nu prea există, iar cei care totuşi le au fie sunt prea sensibili şi emotivi din cale afară, fie dramatizează până la Dumnezeu şi înapoi.
Pari falsă când descrii asemenea sentimente,dar eu nu te pot condamna pentru că nu ştiu ce stă la baza acestei compuneri.
Per total e frumoasă, deşi nu pe gustul meu.
Lucrarea 2:
La fel ca prima, subiectul e uzat, iar exprimarea ta mă face să mă gândesc că am mai citit undeva ceva asemănător dacă nu leit. Nu foloseşti diacritice, ceea ce iarăşi e un punct în minus pentru tine.
Pari să vorbeşti cu cititorul, ceea ce face ca această compunere să fie un fel de articol, spre deosebire de prima care e un jurnal. Însă un articol cu tente intime.
Ce mă enervează la lucrarea asta e faptul că ai acele stereotipuri scârboase pe care le întâlnesc în fiecare compunere despre dragoste. Eu, personal, nu văd deloc sufletul tău în asta. Nu văd nici un strop de originalitate aici, deşi s-ar putea ca numai eu să fiu de vină.
Lucrarea asta e scurtuţă, uşor mai bună decât cealaltă în anumite puncte, dar nu strălucită. Nu ştiu.
Nu m-a atras niciuna. Nu mi-aţi transmis nimic deosebit, nimic care să mă captiveze. Dacă aş sta să le puric pe amândouă probabil că nu aş mai fi nevoită să fiu atât de vagă în aprecieri, dar cum nu am rămas decât cu un gust sălciu după ce le-am citit nu mă îndur să le reiau pentru a vă arăta un exact ar mai trebui să lucraţi.
După părerea mea umilă, genul acesta de subiecte nu vă prinde. Nu par a fi ceva apropiat de natura voastră. Dar asta e numai părerea mea, deci puteţi să o treceţi cu vederea.
Am votat şi în pol, dar ca să fie clar pe cine am ales, o voi repeta : Fantomele trecutului.
Nu ştiu de ce precis, pentru că nici măcar titlurile nu atrag, dar pare uşor mai reuşită. Monotonia e ceva de care trebuie să scăpaţi fetelor, dar nah...asta se realizează în timp.
off-topic: nu ştiţi cumva, pe cineva, din întâmplare care să vrea să intre într-un duel cu mine? Nu găsesc nici un doritor, şi mă gândeam că poate există cineva care are nevoie de un pic de exerciţiu. Nu m-aş da în lături să ajut! mersi, şi sorry că întreb aşa pe nepusă-masă.
, chibi-ul lui candy_cane
"Furiile Iadului sunt mai blande decat femeia badjocorita" - SK-'Apocalipsul'