Aventurile Rozaliei

[Zollitha]

Disclaimer: Nu detin nici un personaj ce apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.


Ok...sa va explic prima data ceva :] ! Eu si cu Marian , ne-am gandit sa facem un fic impreuna.Eu postez primul capitol , al doi`lea el.
Sper sa va placa ! Spor la citit :] !



Capitolul 1 : Iubirea nu se stinge niciodata !


1 iunie.Prima zi de vara din anul acesta.Soarele ardea puternic vestind venirea verii peste satul Konoha.Mirosul ciresiolor se raspandea prin tot satul.Toata lumea era fericita si isi facea planuri pentru ziua ce abia a venit. Numai o fata statea ingandurata la geamul ei din fata unui cires.Privea la acel cires cu multa uimire dar in mintea ei se petreceau alte lucruri surprinzatoare pe care numai ea le stia.Ea era Sakura Haruno , o fata de numai 16 ani , cu parul lung si roz ce se gandea la cineva anume.Cineva care nu ii mai da pace in noptile friguroase.Un baiat ce a pus stapanire pe toate visele ei si pe toata viata ei. Ea , nu se putea gandi la nimic altceva decat la ziua cand il va revedea. El a plecat din sat acum 3 ani , lasand-o pe fata cu inima franta. De atunci Sakura era trista , nu era ea insasi dupa plecarea acelui baiat. Sasuke Uchiha , asa se numea acel baiat brunet , cu ochii negrii ca taciunele ce a plecat in lumea larga pentru a se antrena si pentru a se razbuna pe fratele sau . Si el avea sentimente pentru fata , dar nu le arata.Credea ca aceste sentimente sunt doar o slabiciune , asa ca trebuia sa scape de ele dar nu stia cum. Ne intoarcem la frumoasa fata ce statea la geam , privind la ciresul care ii trezea amintirile de mult pierdute. Deodata , gandurile fetei au fost spulberate de o voce inceata si suava :
-Sakura, ai de gand sa mai lenevesti mult la acel geam? Nu vrei sa iesi putin la plimbare si sa imi aduci niste fursecuri? De la magazinul din colt.Nu este departe. Intrebara mama fetei.
-Bine mama.Imediat ce ma schimb de pijama! Raspunde fata.
Mama ei ,zambind usor, inchise usa camerei si pleaca.Sakura ramase in picioare, isi intoarse capul spre geam si spuse in gandul ei:"Sasuke...te voi gasi si te voi aduce inapoi la mine ."
Dupa ce ramase cateva minute intoarsa spre geam , se indreapta spre dulapul cu haine pentru as-i alege ceva de imbracat . Deschide usor dulapul si privind spre hainele frumos aranjate, scoate dintr-un colt o bluza de culoare albastra , o fusta de culoare alba si o pereche de sandale albe.Inchide usa dulapului si iese din camera.Dupa 2 minute de coborat scarile , ajunge in bucatarie unde o intreaba pe mama ei ce ii mai trebuie de la magazin apoi pleaca.Iesind afara din casa , se uita la cer , si ramase ganditoare pentru cateva minute. Apoi isi continua mersul pana la magazin incet.Se tot gandea la acel baiat care puse stapanire pe gandurile ei.Nu se mai gandea la nimic altceva si nu ii mai pasa de nimic in jurul ei.Avea o noua misiune.Aceea de al aduce inapoi la ea pe brunet.
Si de aceasta data , gandurile ei au fost rupte pentru ca a ajuns in fata magazinului.Oftand usor , intra pe usa si spuse incet :
-Buna ziua! As dori si eu o sticla cu lapte si o cutie de fursecuri.
Vanzatorul o privi un minut si apoi i-a pregatit comanda.
-Multumesc! La revedere! raspunde fata iesind pe usa si indreptandu-se spre casa.
Timpul trecea incet.Nimic nu se compara cu acesti ani pierduti din viata fetei. In jurul ei toti copii au iesit la plimbare , sau se jucau diferite jocuri , numai ea era trista.Ea era singura fata care nu mai zambea.Singura fata care a pierdut trei ani degeaba. Ar fi putut avea o viata minunata , dar din cauza acelui baiat nu mai putea zambi. Pana atunci cand il va revedea , ea numai avea de gand sa zambeasca.
Ajunsa acasa , pune laptele si prajiturile pe masa si se indreapta spre camera ei , unde numai iese pana seara tarziu , la masa.
Aventurile fetei deabia incep.Oare va reusi sa il aduca pe brunet inapoi? Va devenii intr-un final iubita lui ? Isi va indeplini visul? Aceste intrebari le veti afla citind capitolul urmator!

Ok...este un pic cam scurt , dar nu prea am avut idei :) !! Astept critici si pareri :] ! :bye:

[Ely-chin]

Ok, trec si pe aici. Sa vedem ce gasesc :]


Toata lumea era fericita si isi facea planuri pentru ziua ce abia a venit. -> yeah, vesnica problema... o ai si mai sus ^^' se intelege ca atunci toti isi faceau planuri pentru acum, intelegi? din cauza lui "abia a venit". So schimbam: Toata lumea era fericita si isi facea planuri pentru ziua ce abia venise.

Ea , nu se putea gandi -> virgula intre subiect si predicat, felicitari

ochii negrii -> ochii negri

Ne intoarcem la frumoasa fata -> Fara "Ne intoarcem" o.o' Ca vorbeam de baiatul care a facut-o sa se simta asa, deci eram prin jurul ei... Si mi se pare chiar aiurea cum suna "Ne intoarcem la frumoasa fata..." o.o' Imi amintesc de basmele bunicii :))

Sakura, ai de gand sa mai lenevesti mult la acel geam? Nu vrei sa iesi putin la plimbare si sa imi aduci niste fursecuri? De la magazinul din colt.Nu este departe. Intrebara mama fetei. -> dah, mai nou, enuntul este o intrebare >.> Nu ai pus acel "Intrebara [cum a spus si Axxa.no.angel, nu e corect, ci "intreba", pt ca mama sunt una singura :)) ] mama fetei" unde trebuie. Try this: "Sakura, ai de gand sa mai lenevesti mult la acel geam? intreba mama feteiNu vrei sa iesi putin la plimbare si sa imi aduci niste fursecuri? De la magazinul din colt.Nu este departe. Intrebara mama fetei." or this: "Sakura, ai de gand sa mai lenevesti mult la acel geam? Nu vrei sa iesi putin la plimbare si sa imi aduci niste fursecuri? intreba mama fetei. De la magazinul din colt.Nu este departe. Intrebara mama fetei.

-Bine mama. -> -Bine, mama.

spuse in gandul ei -> nu suna deloc bine >.< try "gandi" sau macar incearca sa scapi de acel "ei"

as-i alege -> tsk tsk tsk [-( "a-si alege" [a isi]

Dupa 2 minute de coborat scarile -> detaliu nesemnificativ

Iesind afara -> poate sa iasa si inauntru? :]

intra pe usa -> eu credeam ca a intrat pe geam :]

-Buna ziua! As dori si eu o sticla cu lapte si o cutie de fursecuri.
Vanzatorul o privi un minut si apoi i-a pregatit comanda.
-Multumesc! La revedere! raspunde fata iesind pe usa si indreptandu-se spre casa. -> nesemnificatiiiiiv 8-| puteai sa spui ca a facut cumparaturile si apoi s-a dus acasa. Nu aveam nevoie de tot dialogul... pardon, monologul asta fara sens

Pana atunci cand il va revedea -> suna mai bine fara acel "atunci"

numai avea -> nu mai avea [numai = doar]

se indreapta spre camera ei , unde numai iese pana seara tarziu , la masa -> unde? o.o' try this: "e indreapta spre camera ei , deunde numai iese pana seara tarziu , la masa.

deabia -> de abia

Va devenii -> Va deveni


Yeah... Desi cap a fost scurt a avut multe greseli :] Sa nu mai spun ca a fost o totala invalmaseala de timpuri @.@ Cand la trecut, cand la prezent, cand la alt timp al trecutului @.@ Damn, ai si tu grija.

Cu expriarea nu excelezi cine stie ce, nici cu virgulele... Mai trebuie sa lucrezi :] No ptoblem, te voi seca eu la cap ^^' So:


Gambatte!

:bye:

[Lolli]

Bun...ti-am zis eu sys-ule ca trec pe la fic-ul tau,but atunci dau....(stii tu ce^^).
Bun...Eli ti-a zis greselile, deci eu voi analiza....eh, ce a mai ramas^^
1. Titlul-este bine ales, but...daca nu ai fi scris acolo sasusaku sa mor io(yoy! sunt iarasi manelara! Gutza!) ca nu imi dadeam seama ca e romance.
2. Titlul capitolului-facem pariu ca urmatorul capitol e ca se intalnesc, se indragostesc sau Sasuke o impinge pe Sakura de perete(faza asta la aia mai...pervy^^)
3. Greseli de tastare(am vazut ca Eli ti le-a spus doar pe cele de exprimare...ma rog):
unui cires.Privea la acel cires- asa si? Bine ca nu se gandea la cires, uitandu-se la cires si mancand flori de pe cires.(ai inteles ideea...repetitie^^)

nu ii mai da pace in noptile-nu ii mai dadea pace in noptile...

-Sakura, ai de gand sa mai lenevesti mult la acel geam? Nu vrei sa iesi putin la plimbare si sa imi aduci niste fursecuri? De la magazinul din colt.Nu este departe.-Eli ti-a zis faza cu intrebara, dar eu am vazut altceva. Cu magazin din colt. Chiar nu are ce sa caute in propozitie separata. Trebuiau sa fie unite. Whatever...

Mama ei ,zambind usor, inchise usa camerei si pleaca.- 2 timpuri diferite^^ try this: ,inchise usa camerei si pleca(daca tot ai inceput cu un trecut(iar fac rime))

dulapului si iese din camera.Dupa 2 minute de coborat scarile , ajunge in bucatarie unde o intreaba pe mama ei ce ii mai trebuie de la magazin apoi pleaca.Iesind afara din casa , se uita la cer , si ramase- vai Rosie!T^T De ce nu ai putut scrie si ala cu ramase la prezent?T^T Why?T^T You make me cry.T.T

Aventurile fetei deabia incep.Oare va reusi sa il aduca pe brunet inapoi? Va devenii intr-un final iubita lui ? Isi va indeplini visul? Aceste intrebari le veti afla citind capitolul urmator!-eh, asta chiar mi-a placut:X Stii ca eu sunt cu suspansul...(eh, nu in fic-uri but..)

Eh, cam astea au fost greselile. Mi-a placut ca nu a fost asa mult dialog, dar a fost descriere multa.
Deci, Mariane sa te vad:>

[Ryuu]

Am venit cu cap 2 care este si el scurt , dar nu am timp....voi incerca sa fac cap 4 mai mare....dupa teze>.>
scuzati pt greseli

Capitolul 2: Dragostea nu se stinge

Era deja ora 00:15 , iar rozalia inca privea cu atentie ciresul.Gandurile au pus stapanire pe fata.Totul in jurul ei parea schimbat de cand Sasuke a plecat.Intoarse capul spre ceasul aflat pe perete si a constatat deja ca este tarziu si ca maine va trebui sa se trezeasca devreme.S-a indreptat spre dulap de unde si-a luat pijamalele de un roz minunat.A mai aruncat o privire scurta catre ciresi dupa care s-a dus catre patul sau moale.
Pe o mica noptiera de langa pat se afla o imagine cu Sasuke.In fiecare seara fata privea poza ca pe o icoana.O ridica incet si o stranse in brate.
>>Imi este dor de tine.De ce a trebuit sa pleci de langa mine?De ce m-ai lasat singura , fara nimic pe lume?<<...ganduri ...miile de ganduri au pus stapanire pe fata.Amintirea baiatului inca era purtata de fata.Isi dorea sa poata da timpul inapoi si sa-l opreasca pe baiat sa plece de langa ea , dar stia ca asta ar fi imposibil.
A lasat incet poza baiatului pe noptiera, dupa care s-a bagat in patura si s-a lasat prinsa de lumea visurilor.
Era deja ora 4 dimineata.Timpul trecuse foarte rapid.
La geamul camerei se afla o umbra care nu o scapa pe fata din ochi.Cine sa fi fost acea umbra?Acea umbra misterioasa a vrut sa arunce cu un kunai , dar a fost "invins" de catre soarele ce abia se "trezise".
El isi arunca razele caldute peste satul Konoha.O mica raza a reusit sa se strecoare prin fereastra fetei atingandu-i pielea ei fina.
Acea umbra misterioasa, a fugit inainte ca fata sa se trezeasca.Cine sa fi fost si mai ales, de ce se afla la geamul rozaliei?Ce intentii avea?

*
-Sakura! Este timpul sa te trezesti ca sa nu intarzii la academie , striga mama fetei.
Fata era deja treaza , dar ca in fiecare dimineata , ea privea ciresul.Oare ce era atata de interesant la el?De ce niciodata nu se oprea din al privi?
>>Imi este dor de tine...<< gandea fata , doar ca acel mic gand a fost intrerupt de sunetul a trei batai in usa. Era mama ei care venise sa o trezeasca deoarece ea inca credea ca fata dormea.
-Cat timp mai ai de gand sa astepti?Trezeste-te fata mea!!Nu se va mai intoarce asa ca mai lasa uitatul la acel copac , zise mama ei avand vocea mai ridicata.
Iesi din camera trantind usa in urma ei. Fata se simtea groaznic dupa spusele mamei sale.Acele cuvinte au facut-o pe fata sa verse lacrimi , niste lacrimi cristaline ce curgeau incet pe fata fina a fetei.Stia ca odata si odata acea zi va veni.Ziua cand Sasuke se va intoarce.
>-Putem rezolva totul Sasuke , numai nu pleca de langa mine.Nu as suporta sa raman fara tine.< ganduri...amintiri...aceste doua cuvinte "mergeau" impreuna in mintea fetei.
.....................................
Intr-un final fata a plecat de la geam, indreptandu-se spre dulap de unde si-a luat hainele pentru a se pregati de plecarea la academie. Tricoul rosu era bine mulat si formele bine conturate ale sanilor ieseau in evidenta.Acea fusta ce o purta mereu facea ca formele fundului sa iasa in evidenta.Peste tricoul , fata si-a luat o vesta verde.Era deja la nivelul de chuunin. Nu a mai dat ochii deloc cu mama sa deoarece a plecat in fuga spre academie.
Afara totul era minunat.Soarele isi arunca razele caldute peste satul Konoha , iar adierea vantului era putin simtita.
Fata se indrepta ,cu pasi marunti, catre academie , in timp ce privea in jos.Nu era genul de persoana care sa mearga cu capul inainte.II placea sa mearga mereu cu capul aplecat.Dar din ce motiv?.....
In timp spre locul unde ea isi dorea sa ajunga , s-a intalnit cu o fata.Parul ei era negru ca taciunele ce era lasat usor sa-i cada pe umeri si pe spate.Ochii sai erau ca e sticla.Era chiar Hinata.O fata ce era mai timida cand era vorba de lucruri serioase.
-Buna, Sakura! Ce faci?Cred ca te indrepti spre academie! , zise fata avand zambetul pe fata.
-Da ai dreptate.zise fata in timp ce privea un punct fix.Rozalia nu era obisnuita sa vorbeasca mult si mai ales sa dezvolte o propozitie.Era o fire mai inchisa , nu ii placea nici macar cu mama ei sa vorbeasca.
-Chiar acolo ma indreptam si eu.Sper sa nu te superi daca vin cu tine.Nu te vei supara, nu? intreba Hinata
Rozalia a dat din cap astfel incat bruneta sa inteleaga ca ea nu se supara.Au pornit ambele spre Academie , ajungand repede.In curte era o mare harmalaie.Acolo se aflau aproape toti satenii din Konoha , dar oare din ce motiv?
Se parea ca intr-un final ,membrii consiliului impreuna cu Hokage , au hotarat ca niste ninja sa plece in cautare unui brunet de mult plecat.Cine sa fie acela?