Aventura unei prajituri

[BlueGum]

Capitolul 7: Greul abia incepe

Kiri si ajutoarele ei erau in fata lacului. Pestii aluna priveau cu ochi lacomi, parka nebuni dupa o gustare mult asteptata. Privirea lor era de speriat. Cei trei cavaleri erau impietriti. Nu stiau cum sa scape de pesti. Acestia pareau in stare sa sara pana la ei.
Deodata, un peste se misca. Se duce in spate si isi ia �lan. Sare cat se poate de sus si aterizeaza pe Sir Crema.
-Ajutor! Ma musca! Ma doare!
Sirop de zmeura(adica sange) incepea sa curga din bietul cavaler ce se chinuia cu pestele infometat. Kiri si Cavalerul Gogoasa au inceput s ase gandeasca. Oare care era slabiciunea pestilor? Trebuia sa fie vorba de ceva ce nu este dulce.
-Asta e! Sare!
-Sare? Pentru ce?
-Este slabiciunea pestilor
-Deci stim care este slabiciunea lor, dar de unde luam sare?
-Chiar aici sunt zacaminte de sare. Trebuie sa sapam cativa metri pentru a ajunge la sare.
Sir Crema inca se chinuia sa dea pestele jos de pe el. In final, l-a aruncat inapoi in lac. Cei trei au inceput sa sape. Pamantul era din aluat sin u era prea bine. Nu plouase de mult timp asa ca acesta s-a intarit. Vazand ca dureaza prea mult sa sape, cavalerii si-au amintit ca au vazut un izvor prin apropiere. Au inceput sa sape un sant putin adans pana la izvor, iar de acolo apa a incepu sa se intdrepte spre destinatie. Aluatul incepea sa se inmoaie. Cavalerii au mers si au inceput sa sape tot mai tare. Din pacate, Sir Crema nu mai putea munci, peste ii provocase rani grave. Cei ramasi au continuat treaba pana cand au dat de niste sare. Fericiti dar si obositi, au inceput sa arunce cu sare peste pesti. Acestia nu suportau, asa ca s-au scufundat pentru a nu mai fi chinuiti de sare.
Dup ace au scapad de pesti, cei trei cavaleri au inceput sa inoate. In timp ce mergeau prin ciocolata, Cavalerul Gogoasa a simtit o durere in picior. Un peste a inceput s ail muste fara mila. Cei trei s-au panicat. Erau inconjurati de pesti. Nu stiau ce sa faca. Daca erau cu totii raniti, nimeni nu putea sa ii ingrijeasca iar misiunea era ca si terminate. Dar deodata�.
Poooof! Pestii au fost inconjurati de fum. Cavalerul Gogoasa i-a tras pe Kiri si Sir Crema la mal.
-Dar cum? Ce? Cand? Kiri era nedumerita.
-Inainte sa plecam, contele mi-a dat cateva bombe cu fum. A spus sa le folosesc doar in caz de nevoie.
-Bravo pri�.
Sir Crema nu mai apuca sa isi termine cuvinteledeoarece lesina. Din trupul lui a inceput sa tasneasca sirop de zmeura. Cei doi cavaleri erau speriati. Oare va reusi Sir Crema sa supravietuiasca?

nu prea am avut inspiratie azi da incerc sa va tin in suspans

[Apathy]

deci am vazut cateva greseli de tastare:
s ase- sa se
sin u - si nu
s ail- sa il
terminate- terminata
cuvinteledeoarece- cuvintele deoarece
adans- adins

Sirop de zmeura(adica sange)

nu mai folosi paranteze in fic pentru explicatii... puteai pune virgula si sa ne oferi o explicatie mai clara daca doreai, despre siropul de zmeura... cel mai simplu ar fi fost sa faci o comparatie intre siropul de zmeura si sangele din lumea oamenilor...

Pamantul era din aluat si nu era prea bine.

propozitia asta trebuia dezvoltata mult mai mult...

Cavalerii au mers si au inceput sa sape tot mai tare.

sa sapi mai repede cred ca ar fi fost formularea corecta...

Sir Crema nu mai putea munci, pestele ii provocase rani grave.

multe propozitii nu au logica...
ai cam uitat de descriere, de aceea am ciudata impresie ca actiunea se petrece mult prea repede...
:bye:

[BlueGum]

stai stai..numai flower_of_hell si fleeting ray imi citesc povestea? chiar atat de copilaroasa este? macar voua sa va multumesc ca treceti pe la mine si sunteti cititori fideli :)
deci...jucam dur, ai? atunci eu imi aleg urmatoarea arma...capitolul 8 :D

Capitolul 8: Pazea, hamsterii ataca!

Dupa periculoasa zi petrecuta cu pestii aluna, cei trei aventurieri nu mai erau atat de siguri pe ei.
Sir Crema se simtea destul de prost. Speranta moare ultima, dar in cazul lui a murit prima. Stia ca nu mai avea niciun folosos in misiune. Ar fi vrut sa dea timpul inapoi, sa nu fi participat la acea cursa care avea sa decida cine sunt cei mai buni. Inainte avea incredere in el, dar atunci nu banuia ca il astepta. In prezent, cuvantul incredere nu mai exista in el, era un cuvant necunoscut.Daca increderea nu exista nu pierzi nimic daca crezi in ea,dar daca ea exista si tu nu crezi pierzi tot. Acum nu mai stia ce sa faca...sa renunte sau sa continuie? Era o intrebare la care orice raspuns ai fi ales puteai regreta. Daca renunta ii va ramane asta pe constiinta si o va dezamagi pe Kiri care nu a ezitat sa arate ca avea incredere in ajutoarele ei. Dar daca continua isi punea viata in pericol dar dadea dovada de curaj. Curajul nu inseamna absenta fricii, ci puterea de a merge mai departe in ciuda ei. Dar de data asta frica era prea mare. Daca murea cine ii va duce dorul? Nu avea pe nimeni. Cavalerii de la palat erau egoisti si nu se putea imprieteni cu ei. Doar Cavalerul Gogoasa si Kiri i-au oferit prietenia lor.
Dar gandurile lui au incetat deoarece a simtit o durere puternica pe ranile provocate de pesti.
-Aaaaaaaaauuuuuu! Doare! Este insuportabil!
-Imi pare rau prietene...dar trebuie sa vindecam cumva ranile altfel se vor infecta. Kiri a plecat pentru a cauta niste plante medicinale.
-Suntem intr-o padure de zahar, cum va gasi asa ceva?
-Se pare ca ti-ai pierdut increderea de la ultima noastra intamplare si nu te condamn. Aceasta aventura este foarte dificila si noi niciodata nu ne-am confruntat cu un pericol atat de mare. Dar nu uita, viata este cel mai greu examen si cu totii incercam sa trecem de el cu bine. Tu vrei sa renunti atat de usor? Gandeste-te la Kiri! Ea si-a pus baza in noi, iar tu vrei sa ii spulberi sperantele? Tu nu esti prietenul meu! Adevaratul meu prieten facea orice pentru asi indeplini visele, indiferent daca erau mici sau mari!
Aceste vorbe il impresionara pe Sir Crema. Tot ce spunea prietenul lui era adevarat. Atata timp a muncit pentru a trece examenul vietii. Intotdeauna a avut incredere in el insusi. Mereu credea ca daca face lucruri, cateodata nebunesti, lumea il va respecta, dar de fiecara data era dezamagit.
Dar a iesit din gandurile profunde deoarece Kiri sosise.
-Baieti...am gasit o casuta aproape de o cascada. Nu este departe. Sunt sigura ca este cineva acolo care va fi bucuros sa ne ajute!
-Sa mergem! Hai la drum! Aaaaaauuuuu!
Se pare ca Sir Crema era foarte entuziasmat, ceea ce insemna ca a reusit sa isi recapete increderea. Cavalerul Gogoasa isi lua amicul in spate si pornira spre casa. Pe drum, pe fata lui Sir Crema aparu un zambet. Acum era sigur ca avea doi prieteni in care sa aiba mare incredere. Acestia nu l-au parasit ca si cum ar fi fost o povara deoarece era ranit. Daca au inceput impreuna, vor termina impreuna. Nu dupa mult timp ajunsera la cascada. Aproape de ea era o mica casuta construita din lemn dulce. Cei trei au batut la usa sperand ca cineva era acasa. O clatita destul de batrana a raspuns. Aceasta i-a invitat in casa deoarece a observat ca aveau nevoie de ajutor.
-Sper ca nu va deranjeaza intrebarea mea dar, ce s-a intamplat? spuse clatita in timp ce trata ranile lui Sir Crema.
-Noi suntem intr-o misiune si trebuie sa gasim celebra arma care ne va ajuta sa ii infrangem pe oameni.
-Da...oamenii. Si sotul meu a murit mancat de oameni.
-Deci si dumneavoastra v-au facut rau. Va promitem ca vom razbuna moartea sotului dumneavoastra! spuse Kiri.
-Multumesc. Va rog sa continuati povestea voastra.
-Dupa ce am plecat in misiune am ajuns la Lacul de Ciocolata unde acei pesti infometati ne-au ranit grav prietenul.
-Probabil prietenul vostru nu a fost ranit doar fizic, ci si psihic. Cred ca i-a pierit curajul dupa aceasta intanplare. Dar curajul este o arma ce se face pe nicovala vietii. Nu te nasti cu curaj, il capeti pas cu pas.
Dar nu mai apuca sa vorbeasca deoarece simtea ca pamantul se cutremura. Din departare se zarea o mare armata de hamsteri ca pareau ca vor sa atace. Cativa dintre ei au intrat in casa cu forta.
-Clatita! Stii ce vrem asa ca ar fi bine sa nu te impotrivesti!

sper ca va tin in suspans putin :D

[Ryuu]

sa vedem unde ajunge nebunia mea :D am decis sa scriu o poveste total imaginara si (sper eu) total originala. sper ca o a fie destul de captivanta
sa trecem la subiect! e timpul ca prajitura noastra sa se creeze!

Capitolul 1 : Creatia

Intr-un laborator ascuns, izolat, un savant statea ascuns printre experimentele lui. Bietul om era evitat de toata lumea, nici nu isi arata fata prin lume. Aparenta lui demonstra ca era un savant nebun.Numele acestui savant era Nebonia.
De mult timp lucra la un experminet. Nimeni nu stia despre ce e vorba. Isi lua din lucruri tot de ce avea nevoie. Pe o masa, puse un castron imens. Incepuse prin a turna un lichid transparent ce era necesar omului. Sau apa pe intelesul vostru. Apoi lua trei obiecte identice ce se spargeau usor si proveneau de la o pasare banala, numita gaina, sau oua mai bine zis. Apoi lua doua prafuri albe, dintre unul care era sarat si unul era dulce. Sau mai bine spus, zahar si sare. Apoi loua o lingura imensa in care se afla un lichid vascos si galben, sau ulei mai pe limba noastra. Apoi lua un pliculet care il desfacu si iesi putin praf, sau praf de copt. Baga in compozitie un obiect lung, sau lingura, cu care a inceput sa omogenizeze compozitia chimica. Apoi mai adauga un praf fin, sau faina. Apoi lua un pachet in care se afla ceva galben, moale si unsuros, adica unt. Apoi mai adauga un lichid alb ce provenea de la un animal domestic numit vaca, adica lapte. Apoi lua o sticluta mica in care se afla ceva care mirioase frumos si destul de transparent, adica esenta de vanilie. Lua din nou acel obiect lung numit lingura si incepu din nou sa amestece. Apoi turna compozitia chimica intr-un recipient destul de mare care avea forma sferica. Savantul baga recipientul intr-o camera mare care incepu sa se incalzeasca din ce in ce mai tare, pana cand compozitia a capatat o nuanta maronie. Savantul a scos recipientul luand din el experimentul. Apoi il pune pe o tava si adauga un praf necunoscut. Savantul a inceput sa rada copios dand cu mana accidental pe o sticla de pe un raft. Aceasa continea elementul X care cazu pe experiment. Acesta incepu sa straluceasca. Incepu sa ii creasca membre si incepu a vorbi.
-Prajitura mea...TRAIESTE!
-Cine esti tu? Cine sunt eu?Sau, ce sunt eu? spuse prajitura abia ,,nascuta''.
-Tu esti experimentul meu accidental. Eu am incercat sa fac cea mai mare prajitura din lume dar se pare ca a iesit cea mai inteligenta, sau singura prajitura inteligenta!
Prajitura incepu sa alerge peste tot, speriata de locul unde se afla.

cam atat! sper ca ma place si poate am sa continui ! :zuppy10:

poze:

savantul : http://upload.wikimedia.org/wikipedia/co...nd.svg.png

prajitura: http://media.photobucket.com/image/cooki...s.jpg?o=55

Pai am citit acest fic si pot zice ca mi-a placut 5% din 100%
Ai multa imaginatie si asta(zic eu) este bine.
Greseli in acest fic imaginar nu am vazut si capitolul a fost cam scurt.Ce m-a amuzat pe mine este poza savantului
Spor la scris
ja ne

[Apathy]

chiar ai ascultat criticile noastre si te-ai imbunatatit considerabil...
la inceput credeam ca fic-ul va fi plin de lucruri copilaresti si simplu, fara vorbe marete care ale Cavalerului Gogoasa, insa tu mi-ai dovedit contrariul..
Mi-au demonstrat ca poti descrie in niste fraze simple, fara sa te complici prea mult semnficicatia curajului si a increderii.. asta chiar mi-a placut
"dar atunci nu banuia ce il astepta"

Cavalerii de la palat erau egoisti si nu se puteau imprieteni cu ei.

una e a putea si alta e a vrea, a dori.. suna mai bine " si nu doreau sa se imprieteneasca cu ei", caci prin verbul "a putea", imi dai impresia ca cei doi cavaleri erau tratati intr-un mod mai diferit de catre rege, se credeau superiori...
"a simtit o durere puternica pe ranile provocate de pesti."
o greseala de exprimare.. nu ai cum sa simti o durere pe rana... poate la rana, asa era mult mai bine

"Dar curajul este o arma ce se face pe nicovala vietii"

ce legatura are nicovala cu viata? adica inteleg ca e grea, la fel ca viata...am perceput ceea ce vroiai sa zici, insa mai straduieste-te la comparatii
si in final singura greseala de tastare;;)
intanplare- intamplare
:bye:

[BlueGum]

vad ca ficul a murit daca nu am mai continuat sau poate pentru ca nu e atat de reusit...stiu ca inca nu sunt o marew scriitoare, dar incerc ;;) urmatorul capitol...

Capitolul 9: Legenda

Kiri, Cavalerul Gogoasa, Sir crema si Clatita stateau neimscati. Toti hamsterii eu dat navala in casa si aveau armele pregatite in caz de cei patru vroiau sa fuga. Daca ar fi scos vreo vorba atunci ar muri prin zecile de sulite ale hamsterilor.
-Ce vreti de la aceasta batrana? Probabil faceti o greseala! se rasti Kiri la intreaga armata.
-Taci sau vei fi prima care va muri! striga un hamster pentru a nu o lasa pe prajitura sa mearga mai departe.
In clipa urmatoare cativa hamsteri eu mers spre cei patru pentru ai lega si duce intr-un loc aunme, probabil la stapanul lor. Nu au avut de ales, asa ca au mers asa cum au vrut hamsterii. Dupa fata Clatitei insemna ca isi facea griji.
''Batranica asta stie ceva, acel ceva ce hamsterii doresc sa stie. Dar ce? Orice ar fi, nu poate fi ceva de bine. Trebuie sa fiu pe faza daca ajutoarele mele nu vor fi. Oricum, trebuie sa aflu mai multe detalii atunci cand ajungem la destinatie. Aasta inseamna ca trebuie sa fiu mereu langa clatita. Nu cred ca va fi prea usor. Se pare ca ajutoarele mele sunt foarte agitate asa ca nu prea ma pot baza pe ele. De data asta va trebui sa ma descurc singura'' gandi Kiri.
In scurt timp in fata lor aparu un portal. Pe rand, fiecare hamster din armata au trecut prin acesta. Daca acest portal era adevarat, insemna ca vor ajunge in alta lume, dar care? Prima care a reusit sa treaca in lumea cealalta a fost Kiri. Ramase uimita. Era cu totul diferit fata de locul de unde abia a plecat. Abosul orice lucru era facut din seminte. Unde era? In Taramul Hamsterilor? Nu apuca sa mai stea pe ganduri deoarece un hamster o impinse pentru a merge mai departe.
Dupa putin timp, in fata ochilor lui Kiri se inalta un mare palat. Hamsterii i-au dus inauntru. Eu intrat pe o usa imensa. In acea camera se afla un hamster cu o coroana de aur si o pelerina. Acela parea a fi regele.
-Clatita, se pare ca insfarsit te-am gasit! E timpul sa imi dai ceea ce imi atorezi de mult!
-Despre ce vorbiti? Spuneti-ne si noua! striga Kiri pentru a afla cat mai multe.
-Se pare ca nu stii. Aceasta sirena este defapt o sirena din ocean. Este fiica pierduta a unui batran rege din acelasi loc cu ea. Vezi tu, ea a primit la nastere o piatra pretioasa care are mari puteri, necunoscute inca. Numai ea stie unde este ascunsa aceasta bijuterie. Acum stii de ce am adus-o aici!
Clatita a inceput sa planga. Nu vroia ca bijuteria sa cada in mainile hamsterului.

sper ca e destul de interesant...

[Apathy]

Capitolul 9: Legenda

Kiri, Cavalerul Gogoasa, Sir crema si Clatita stateau nemiscati. Toti hamsterii eu dat navala in casa si aveau armele pregatite in caz de[ "in caz ca", caci nu mai are logica fraza] cei patru vroiau sa fuga. Daca ar fi scos vreo vorba atunci ar muri prin zecile de sulite ale hamsterilor.[ "ar muri strapunsi de sulitele hamsterilor", caci exprimarea ta, nu are logica]
-Ce vreti de la aceasta batrana? Probabil faceti o greseala! se rasti Kiri la intreaga armata.
-Taci sau vei fi prima care va muri! striga un hamster pentru a nu o lasa pe prajitura sa mearga mai departe.
In clipa urmatoare cativa hamsteri eu mers spre cei patru pentru ai lega si duce intr-un loc anume, probabil la stapanul lor. Nu au avut de ales, asa ca au mers asa cum au vrut hamsterii[ repetitia asta :nh:] Dupa fata Clatitei insemna ca isi facea griji. [ propozitia pare neterminata, caci nu ai spus figura fetei , ca sa reiasa aceasta stare de ingrijorare]
''Batranica asta stie ceva, acel ceva ce hamsterii doresc sa stie. Dar ce? Orice ar fi, nu poate fi ceva de bine. Trebuie sa fiu pe faza daca ajutoarele mele nu vor fi. Oricum, trebuie sa aflu mai multe detalii atunci cand ajungem la destinatie. Asta inseamna ca trebuie sa fiu mereu langa clatita. Nu cred ca va fi prea usor. Se pare ca ajutoarele mele sunt foarte agitate asa ca nu prea ma pot baza pe ele. De data asta va trebui sa ma descurc singura'' gandi Kiri.
In scurt timp in fata lor aparu un portal. Pe rand, fiecare hamster din armata au trecut prin acesta.[ pui un verb la perfect simplu apoi, te tezesti sa pui trecutul, mai mare atentie la verbe, mai ales cand timpul lor dauneaza propozitiei respective si celei anterioare] Daca acest portal era adevarat, insemna ca vor ajunge in alta lume, dar care? Prima care a reusit sa treaca in lumea cealalta a fost Kiri. Ramase uimita. Era cu totul diferit fata de locul de unde abia a plecat. Abosul orice lucru era facut din seminte. Unde era? In Taramul Hamsterilor? Nu apuca sa mai stea pe ganduri deoarece un hamster o impinse pentru a merge mai departe.
Dupa putin timp, in fata ochilor lui Kiri se inalta un mare palat. [ doar in fata ochilor lui Kiri, dar ceilalti unde erau?] Hamsterii i-au dus inauntru. Au intrat pe o usa imensa.[ deci... ei intrasera deja in incapere- asta reiese din prima propozitie, apoi intrara pe o usa imensa ce ducea la incaperea din prima propozitie.... fii mai atenta la exprimare] In acea camera se afla un hamster cu o coroana de aur si o pelerina. Acela parea a fi regele.
-Clatita, se pare ca insfarsit te-am gasit! E timpul sa imi dai ceea ce imi datorezi de mult!
-Despre ce vorbiti? Spuneti-ne si noua! striga Kiri pentru a afla cat mai multe.
-Se pare ca nu stii. Aceasta sirena este defapt o sirena din ocean. [ care sirena? nu ne-ai prezentat nici o imagine vizuala a unei sirene...de unde sa stie cititorul despre ce vorbesti tu, daca iti exprimi cu exactitate ideile?] Este fiica pierduta a unui batran rege din acelasi loc cu ea. Vezi tu, ea a primit la nastere o piatra pretioasa care are mari puteri, necunoscute inca. Numai ea stie unde este ascunsa aceasta bijuterie. Acum stii de ce am adus-o aici!
Clatita a inceput sa planga. Nu vroia ca bijuteria sa cada in mainile hamsterului.

Deci... mai ai mult de lucru la exprimare
~ fii mai atenta la logica frazelor, si la timpul verbelor
~ la descriere, in ceea ce priveste sentimentele, comportamentul personajelor si a peisajelor, imaginilor ce apar in fic
~ fa capitolele de cel putin o pagina de world, caci acesta e mult prea scurt...
:bye:

[TrieuTriTrinh]

am aterizat si eu pe aici!povestea e grozava si admir mult rabdarea ta deoarece eu nu am rabdare sa duc un lucru pana la capat asa ca nu le mai incep.oricum greseli nu am vazut desi unele fraze sunt cam seci sau confuze compensezi aceste lucruri cu multa actiune.a fost o parte pe care nu am inteles-o deloc:ai spus"Aceasta sirena este defapt o sirena din ocean".Pai nu spusesesi a e clatita?oricum abia astept capitolul urmator!

[Obsession.]

vad ca ficul a murit daca nu am mai continuat sau poate pentru ca nu e atat de reusit...stiu ca inca nu sunt o marew scriitoare, dar incerc ;;) urmatorul capitol...

Capitolul 9: Legenda

Kiri, Cavalerul Gogoasa, Sir crema si Clatita stateau neimscati. (nemiscati) Toti hamsterii eu (au nu eu) dat navala in casa si aveau armele pregatite in caz de (ca nu de) cei patru vroiau sa fuga. Daca ar fi scos vreo vorba atunci ar muri prin zecile de sulite ale hamsterilor.( ai fi murit din cauza zecilor de supite ale hansterilor)
-Ce vreti de la aceasta batrana? Probabil faceti o greseala! se rasti Kiri la intreaga armata.
-Taci sau vei fi prima care va muri! striga un hamster pentru a nu o lasa pe prajitura sa mearga mai departe.
In clipa urmatoare cativa hamsteri (vrei sa nu mai repeti atat cuvinte?) eu (au nu eu) mers spre cei patru pentru ai lega si duce intr-un loc aunme, probabil la stapanul lor. Nu au avut de ales, asa ca au mers (mai repeti mult verbul "a merge"? gaseste si tu sinonime!) asa cum au vrut hamsterii.(mai degraba "unde au vrut hamsterii"-suna mai bine) Dupa fata Clatitei insemna ca isi facea griji. (ar suna mai bine "Pe fata Clatitei se citea ingrijorarea", nu crezi?)
''Batranica asta stie ceva, acel ceva ce hamsterii doresc sa stie.(acum repeti verbul "a stii") Dar ce? Orice ar fi, nu poate fi ceva de bine. Trebuie sa fiu pe faza daca ajutoarele mele nu vor fi. Oricum, trebuie sa aflu mai multe detalii atunci cand ajungem la destinatie. Aasta inseamna ca trebuie( mai repeti mult "trebuie"?) sa fiu mereu langa clatita.(cu "C" mare ca asa o cheama, deci e substantiv propriu) Nu cred ca va fi prea usor. Se pare ca ajutoarele mele sunt foarte agitate asa ca nu prea ma pot baza pe ele. De data asta va trebui sa ma descurc singura'' gandi Kiri.
In scurt timp in fata lor aparu un portal. Pe rand, fiecare hamster din armata au trecut ( a trecut-ai facut un deszacord) prin acesta.(ai facut un cocteil de timpuri verbale!) Daca acest portal era adevarat, insemna ca vor ajunge in alta lume, dar care? Prima care a reusit sa treaca in lumea cealalta a fost Kiri. Ramase uimita. Era cu totul diferit fata de locul de unde abia a plecat. Abosul orice lucru era facut din seminte. Unde era? In Taramul Hamsterilor? Nu apuca sa mai stea pe ganduri deoarece un hamster o impinse pentru a merge mai departe.
Dupa putin timp, in fata ochilor lui Kiri (si ceilalti nu vedeau? saracii, au orbit subit, nu?) se inalta un mare palat. Hamsterii i-au dus inauntru. Eu ( au nu eu! e deja a treia oara!) intrat pe o usa imensa. In acea camera se afla un hamster cu o coroana de aur si o pelerina. Acela parea a fi regele.
-Clatita, se pare ca insfarsit te-am gasit! E timpul sa imi dai ceea ce imi atorezi (datirezi) de mult!
-Despre ce vorbiti? Spuneti-ne si noua! striga Kiri pentru a afla cat mai multe.
-Se pare ca nu stii. Aceasta sirena este defapt o sirena din ocean. Este fiica pierduta a unui batran rege din acelasi loc cu ea. Vezi tu, ea a primit la nastere o piatra pretioasa care are mari puteri, necunoscute inca. Numai ea stie unde este ascunsa aceasta bijuterie. Acum stii de ce am adus-o aici! (nu stiu de ce dar nu prea-mi place cum suna...ce zici de:"Se pare ca nu stii, dar aceasta sirena provine din ocean si este fiica unui batran rege de acolo. La nastere, ea a primit o piatra pretioasa cu puteri necunoscute si este singura care stie unde se afla.")
Clatita a inceput sa planga. Nu vroia ca bijuteria sa cada in mainile hamsterului.

sper ca e destul de interesant...

sar putea sa imi mai fi scapat cateva greseli, dar asta e!
te repeti si asta nu imi place deloc!
ai cam putina descriere si din cauza asta actiunea pare cam grabita! trenuie sa inveti sa le imbini mai bine!
capitolele sunt cam scurte.
dialogul e cam sec in unele lovuri.

totusi imi place ca nu am prea vazut greseli de tastare si ca ai imaginatie! esti originala si asta da un anumit farmec povestii!

astept continuarea si sper ca nu te-am suparat! sa stii ca nu am vrut sa te jignesc sau ceva de genu! sorry!
Ps"daca e totusi ceva, da-mi un pm! inca o data scuze!

astept continuarea sa vad cum mai evoluezi! zbye! :bye: