"Asta sunt eu!"

[CyBeR]

Andra, tu faci o confuzie incredibila in ceea ce zici, si o tot faci de la prima postare incoa. Te-am lasat in speranta ca-ti dai seama singura, dar vad ca nu se intampla.

Exista o diferenta imensa intre oamenii care se imbraca ciudat sau cum vor ei, dar se definesc prin propriile valori - acesti oameni nu sunt subiectul de discutie pentru acest topic - si acei oameni care isi construiesc intreaga personalitate in fata imaginii proprii, din prostii de imbracaminte si accesorii care in cel mai bun caz sunt doar o faza trecatoare -am iesit de mult din adolescenta, stiu si eu o chestie sau doua despre faze-.
Aceasta a doua categorie de oameni sunt subiectul pe care vi l-am propus, nu cei ce se imbraca anapoda. E o societate libera, fiecare poarta ce vrea la urma urmei si-si face ce vrea.
Dar e o societate trista cea in care unii isi arata "individualitatea" prin nimic altceva decat aspectul exterior, acesta practic surclasand o personalitate proprie sau un mod de gandire propriu.

Daca tu ai pus o imagine, permite-mi sa-ti raspund tot cu una:



Ma indoiesc ca majoritatea persoanelor care se imbraca / machiaza / echipeaza asa raman in felul asta pe perioade lungi de timp, mai ales daca se schimba moda sau daca trec in sfarsit in viata reala.

Acestea sunt persoanele pe care am eu raca, acesti copii lipsiti de personalitate care adera aproape ritualistic la un aspect fizic sau altul, construind in jurul acestuia intreaga lor personalitate si univers cand nu e nimic mai mult de fiecare data decat inca un strigat infantil pentru atentie.

Acum intelegi unde bat cu acest topic? Ti-am mai zis sa nu presupui, caci nici eu nu o fac in ceea ce priveste oamenii si valorile lor.

Iar la imaginea ta trebuie sa observi si tu o chestie: acea persoana, intr-o institutie publica unde lucreaza, este imbracata conform codului de conduita profesionala, lucru la carea batea Majin cu cateva postari mai sus. E bine sa te imbraci cum te taie, da tine cont si de unde esti si ce faci imbracat asa. Ca si cum ai merge cu un tricou KKK intr-un club unde predomina persoanele de culoare, ca sa dau un exemplu.

[Diz]

Ok, little hitlers, let's kill them all, pana raman doar oameni normali si sa vedem atunci ce se intampla. Cu discriminare si cu ura nu ajungi decat la mai multa ura. Cu putina liniste si calm ajungi mult mai departe. Nu mai urati asa pe toata lumea de la prima impresie, ca nu e de bine.
Min, ai puncte de vedere foarte ok, insa ai si unele pareri fixe care ma lasa masca.
Repet, cu calm si mai putina ura, ati ajunge mult mai departe.

Ps. Nu poti umbla cu oricine pe strada. Daca tu esti cuminte, linistit, intelegator si chestii din astea, nu poti umbla cu cei ce iau droguri. Adica poti, doar daca vrei sa ai o viata...
Chestia asta e foarte urata. Daca tu vrei cu adevarat sa-ti construiesti un anumit fel de viata (in cazul tau presupun ca ceva bazat pe munca), atunci faci lucrul asta, indiferent de persoanele pe care nu le suporti si iti intra in cale sau de ce rahat iti mai arunca viata in fata. Daca tu crezi ca totul o sa fie perfect atata timp cat mergi in viata pe o linie dreapta si nu te uiti in jur, bafta!

*face-palm* Inceteaza sa faci pe martira ca te faci de ras. Nimeni nu a zis sa omoram perosanele care sunt diferite de noi, altfel te-am fi legat in piata centrala si am fi aruncat cu pietre in tine pentru prostiile care le-ai zis. Dar e interzis sa facem asta asa ca trebuie sa te suportam.

Prin imaginea care ai pus-o demonstrezi ca nici macar nu ai inteles de ce a postat Cyber topicul asta si nici nu incerci sa intelegi. Deschide ochii si citeste cum trebuie si scoate batul ala de unde nu ii e locul, poate atunci te mai relaxezi. Cyber deja ti-a explicat ce confuzie faci, asa ca te-as ruga sa casti bine ochii si sa citesti ce a scris. Poate reusesti sa intelegi ceva.

Si de asemenea, te-as ruga sa te abtii de la a ne compara cu Hitler. He's a small kid compared to what I'd do to the swag generation.

[Reveuse]

Aşa cum a zis şi Cyber, tâmpeniile ăstea sunt doar faze, o să treacă. Mie, pe de-o parte, mi se pare comică situatia.
Departe de a fi rezultatul final al procesului ăstuia lung de transformare numit "viaţă", adolescentii (e doar un exemplu, nu numai adolescentii, dar, în mare parte, ei) au impresia că nu mai pot evolua, că sunt definiti de aspectul lor fizic.
E adevarat că modul în care ne alegem hainele spune ceva despre noi, dar spune ceva, nu totul.
În adolescenţă, eşti diferit de la o zi la alta, deci modul în care te îmbraci e irelevant. Adevarul e că şi eu judec. Nu mă pot abtine din a o include pe Xulica, pe care am vazut-o pe stradă îmbracată strâmt, colorat şi cu cizme la 30 de grade, într-o anumită categorie de persoane cu care ştiu că n-aş avea ce discuta. Nu se numeşte "discriminare".
A DISCRIMINÁ ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparație cu ceilalți cetățeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
Bun, adaptam putin paranteza aia şi spunem "în comparatie cu alte persoane", dar, în primul rând, între cetăţeni (deci, în cazul nostru, între persoane) este sau ar trebui să fie egalitate pentru că îi privim din punctul de vedere al calităţii pe care o posedă cu totii (aceea de cetăţeni). Aşadar, în baza acelei calităţi, ei au anumite drepturi. "A discrimina" înseamnă a-i lipsi de unul sau mai multe drepturi.
În cazul nostru, eu stabilesc ce calităţi trebuie să aibă persoanele cu care am ce vorbi, deci nu le lipsesc pe celelalte de niciun drept.
E adevarat că există o altă definitie, conform careia "a discrimina" înseamnă "a face deosebire", dar, luând expresia ca atare, "a face deosebire" nu implică nimic rau. E absurd să presupui că toti oamenii sunt la fel.
M-am legat de un nimic şi m-am întins atât de mult că acum mi-e greu să mă întorc la parerea mea generală cu privire la subiectul ăsta. >.<
Desigur, toate acele pierce-uri, şuvite în culorile curcubeului şi toată drama asta din jurul lor sunt stupide, dar sunt doar o etapă. Poate anumite persoane au nevoie să treacă prin asta pentru a-şi descoperi adevaratul caracter, probabil doar experimentează şi se simt prost atunci când altii se iau de ei din cauza asta, aşa că, din pură încapăţânare, îmbrăţişează această fază şi o ridică la nivelul de rezultat final.
E ca atunci când cineva vine şi-ţi spune "X", iar tu, fie dintr-o simpatie bruscă aparută pentru "non-X", fie pentru că ţi s-a parut că persoana aia era prea convinsă că "X" e bine, începi să sustii "non-X". Ştii încă de la început că persoana aia avea dreptate, dar acum nu mai poti recunoaşte. E o comparatie cam fortată, dar, în anumite puncte, e potrivită.
E adevarat că mă enervează dramele nascute din cauza unui subiect atât de banal ca o pereche de blugi strâmti, dar nu am ce face. Parerea mea e că o să treacă de la sine.

[Lia]

Nu ma revolt cand vad aceste manifestari de genul: "hai sa-mi vopsesc parul intr-un milion de culori ca sa arat ca un papagal exotic" si "hai sa port curele cu tepi la gat ca rasele doberman sa arat ca sunt periculos/oasa", atata timp cat le observ la adolescenti, dar cand intra deja fenomenul in cadrul categoriei adulte, este trist. Pentru ca de la o anumita varsta aspectul acela fizic arata ca tu nu esti matur indeajuns sa realizezi ca hainele nu te reprezinta, ca hainele nu sunt singurul mod de a iesi in evidenta in societate. Daca sunt singurul, este foarte trist ca generatiile de acum nu au alte scopuri in viata decat a-si flutura garderoba si personalitatea superficiala in public.

Daca vrei sa fi o persoana cu un caracter individual, te poti diferentia de ceilalti prin achievements (imi scapa traducerea acum) in ceea ce priveste studiile, cariera, hobbyurile si felul in care iti traiesti viata etc. nu prin doua bucati de material colorate, care mai ales in cazul multor femei este abia indeajuns material pentru o fusta decenta.

Eu am un tatuaj spre exemplu, dar e ceva care are o insemnatate mare pentru mine si nu e vizibil decat daca ma dezbrac, pentru ca nu tind sa port chestii deasupra buricului. Nu l-am facut ca sa-l afisez cat de smechera sunt sau mai stiu eu ce.

[Syryus]

Mai degraba decat "Asta sunt eu" ar trebui sa spuna "Asta am fost invatat sa fac". Pentru ca fenomenul pana la urma e unul si la nivel social si (cel mai probabil) unul dintre efectele secundare ale manipularii maselor.
Pana la o varsta la care adolescentul poate sa-si dea cat de cat seama ce e cu viata lui (daca acea varsta indrazneste sa apara) consider ca e vina parintilor daca l-au lasat sa fie prins in tot curentul acesta de "unicitate".
Nu stiu cati s-au uitat la Star Trek de pe aici, dar mi-ar parea foarte normal daca persoanele care afiseaza aceste "stiluri unice si reprezentative" ar incepe sa vorbeasca precum borgii, folosind pluralul cand se refera la persoana lor.

[Clau~]

Pana la urma, chestia asta pe care tot o dezbatem aici tine de influentele din jurul nostru. Majoritatea "copiilor unici" nu sunt decat rezultat actiunii de "integrare sociala". f**k with this. Si vreti sa stiti de ce? Hilar, dar nu este vorba numai de aspect, ci si de felul tau de a vorbi, gandi sau vedea lucrurile. Tot mai multi copii * vorbesc de parca as fi iesit la pensie O.O *, dupa sistemul "turma", urmaresc niste "trend-uri" fiindca tipul Nu stiu care si tipa Nu stiu care o fac. -.-
Cat despre individualitate... Noi ar trebui sa fim unici in tot ceea ce tine de noi: aspect, gandire, vorbire, perceptie etc. Fiindca asa e creat omul. Insa - hai sa nu fiu dura si sa spun ca mintile multor oameni sunt pur si simplu spalate de media - societatea... * In fine, asa cum este perceputa ea, ca masa de oameni care impun anumite chestii * Societatea are tendinta de a exclude tot ceea ce nu tine de normele si intelegerea ei. Functioneaza ca un organism: atunci cand un virus este implantat in corpul tau, anticorpii incearca sa il elimine fiindca nu are aceasi structura cu ei si nu se potriveste. De aici si chestia cu: "Hai sa ne imbracam ca si ala ca o sa fim faimosi si aratam al naibii de bine". Mda, sunt de o ironie ironic de ironica, insa cred ca am trecut de pragul in care ne erau dictate miscarile si, sincer, nici macar comunistii nu cred ca au obtinut un control atat de total si perfect al maselor incat sa impuna, subtil bineinteles, o anumita perceptie - materialista, din punctul meu de vedere. Si, ca sa nu deviez... Desi nimic din comm-ul asta nu pare a avea legatura cu subiectul... O.O"" Anyway, ca sa revenim la aspect. Aspectul ne defineste, poate, doar in masura in care poti sa afirmi despre un om ca are decenta, ca este curat, ca este ingrijit etc. Insa nici atunci nu poti fi 100 % sigur, fiindca poate persoana in cauza e mult mai deordonata sau iresponsabila decat pare.
In alta ordine de idei: nu zic ca nu e bine sa avem nu "idoli", caci suna prea... obligatoriu. Ci modele. E bine sa avem modele in viata, insa nu e bine sa le copiem. Si nu oricine poate fi model. * Eu una cu siguranta nu... -.- *

[TLDR]

Daca am inteles eu bine... se poate sa n-o fi facut-o - trebuie sa dezbatem un subiect aparent simplu: oh, Dumnezeule, exista pe planeta pui de oameni care - fiind la varsta superficialitatii - sunt superficiali! Oh, vai! Dar cum se poate un asemenea dezastru? Si unii raman superficiali... desi viata la un moment dat o sa darame anumite temelii si o sa construiasca ceva care sa tina mai mult. Ca doar traim in societate, nu in singuratate.

Imi place faptul ca maturii de pe forum considera ca s-au nascut maturi. Bravo voua. Ce sa spun... acuzati pustimea ca e superficiala de parca voi v-ati nascut cu citate din Kierkegaard in cap.

[CyBeR]

Necromaaaaancer. Run for the hills.

[TLDR]

The message is too short. Please enter a message longer than 100 characters.

So what?!