A picture of you

[caramele cu pedale]

De ce ?? De ce sa va opriti? De ce tocmai acolo? Doooooamne... vreau sa stiu ce se intampla! Adica... stiu ca nu sunteti atat de crude incat sa-l omorati pe Sky=))dar sunteti si destul de imprevizibile...deci...nu stiu la ce sa ma astept. Nu cred ca mai este nevoie sa mentionez ca ador modul in care povestiti, descrieti sentimentele personajelor , actiunea >:)), etc, etc. Dupa parerea mea, ati atins punctul maxim din punctul asta de vedere. Altceva ce as putea zice? Spor la scris si mai repede cu next-ul ala ! :*

[Beatrix LaVey]

Here's the next :


Captiolul 24

Cand l-am vazut pe Sky cazand in apa am simtit cum tot stomacul mi se strange. Emmet il impinse si mai in largul lacului, iar eu deja incepusem sa tremur de furie. Speram sa iasa cat mai repede, sa fie o gluma banala, insa Michelle striga speriata:
- Sky nu stie sa inoate!
Am simtit cum tot cerul se prabueste peste mine si nici eu nu stiu cum de m-au tinut picioarele sa ajung tocmai pe podulet si sa sar in apa. Speram sa nu fie prea tarziu sa il salvez. Am sarit in apa, infruntand valurile ce se creasera si densitatea acesteia. Parca dorea sa ma inghita ,sa ma tina acolo pentru totdeauna. Incepuse sa doara presiunea cu care se lovea acesta de mine sau poate doar asa mi se parea mie fiindca acolo, in apa, nu era oricine, ci era chiar Sky, persoana la care tineam.
Il vedeam scufundandu-se si abia daca mai puteaam sa gandesc, sa mai fiu rational. Simteam ca, daca Emmet imi va sta in cale, aveam sa-l omor. Stateam de-a dreptul prost cu nervii, eram un maniac si un nebun de legat si nu-mi pasa de viata nenorocitului aluia. Incepusem sa inot din ce in ce mai repede dupa trupul ce nu se mai misca. Prin apa, asa, parea mai ciudat, mai alb si palid si rupt parca de realitate, apartinand supranaturalului. Imaginea ma durea. Speram sa nu fie prea tarziu cand am pus mana pe el si l-am tras la suprafata cu putere. Nu era prea mult, nu ajunsese la fund inca si nici macar nu vedeam fundul lacului, ci doar cum apa se intuneca din ce in ce mai tare.
Si... In sfarsit, eram la suprafata. Nu stiu cat de repede inotasem, insa mie mi se paruse o vesnicie pana ce ajunsesem la Sky al meu. L-am scos din apa pe acel mic podulet cu mare greutate. Era tare usor parca si abia ma mai puteam abine sa nu sar si sa il omor pe Emmet, sa il inec, insa nu, nu trebuia sa fac acest lucru. Ma durea inima parca vazandu-l acolo pe brunet cum sta cu ochii inchisi si pieptul nu i se ridica. Mi-am trecut un picior peste talia sa, ajungand sa ii stau deasupra, si incepusem sa ii apas pe piept cu mainile una peste cealalta si degetele intinse, incordate, permitandu-mi sa fac in asa fel incat sa imping apa din plamanii sai.
Nu facea insa niciun gest, in ciuda eforturilor mele disperate. I-am dat capul pe spate si mi-am lipit buzele de cele intredeschise ale sale, sufland cu putere aerul din plamanii mei in el. Am repetat actiunea de cateva ori pana ce i-am auzit respiratia speriata din cale-afara, sacadata, si tusea seaca pe care o dobandise din cauza apei din plamanii sai.
- Sky! Sky... ! i-am strigat numele, insa nu reactiona. Ochii sai frumosi erau in continuare inchisi, insa macar respira. Ma aplecasem peste el, luandu-l in brate, si l-am strans la pieptul meu, innebunit de durerea care ma cuprinsese. Nu, nu aveam sa-l las sa moara cum patisem in copilarie, cand era sa ma inec si eu. Eu totusi reusisem sa ma salvez, spre deosebire de prietenul meu, pe care il scosesem mort la suprafata.
Repetasem si atunci aceleasi actiuni. Nimeni nu se incumeta sa se bage, sa ne ajute. Suflam aer in bietul copil atunci cum suflasem si in Sky acum, insa nu se trezea, nu dadea semne de viata. El era mort... Spre norocul meu insa, Sky imi raspunse soaptelor blande in care ii rosteam numele.
- Ma cheama Marion, Axel...
Nu realizam prea bine ce spusese, doar un nume banal si cam ciudat pentru un baiat. Nu imi pasa prea mult de asta acum, eram prea ocupat cu Sky. L-am luat in brate si l-am strans, ridicandu-l usor in sezut, facandu-l sa scoata un scancet. Se prinse de mine si, fara sa-mi pese de privirile celorlalti din jur, il sarutasem lung pe botic. Isi tragea aerul cu nesat acum si isi ascunsese chipul de al meu, luandu-ma in brate si asezandu-si barbia pe umarul meu. Mainile sale care imi inconjurau gatul strangeau usor suvitele de par blond in pumn, iar el scancea in bratele mele, facandu-ma sa ma infurii si mai tare pe Emmet si sa fiu, totodata, cuprins de tandrete pentru el.
- Sky, gata... E bine, esti cu mine!
L-am strans la piept inca o data si parintii sai aparusera speriati, dezlipindu-l cu mare greutate din bratele mele. Se ridicase in picioare tanarul, insa nu se tinea prea bine pe ele, parca ii erau din guma, fiindca tremura din cap pana in picioare si era nesigur, spre groaza mea. M-am ridicat si eu in picioare, atintindu-mi privirea catre Emmet, care statea langa producator si sorbea scena din ochi. Imi inclestasem pumnii si incepusem sa alerg in acel loc, iar el, inca ocupat sa se uite la Sky cu ranjetul acela, nu observase ca sunt langa el decat cand ii trantisem un pumn de toata frumusetea in obraz.
Cazuse la pamant si apucase doar sa scoata un tipat, caci ma pusesem deasupra lui, incepand sa-l lovesc cu pumnii peste fata si piept, apoi imi inclestasem mainile in gatul sau.
- La dracu`, Axel! striga producatorul tremurand si din vocea sa puteam clar sa imi dau seama ca era incredibil de speriat de ceea ce faceam. Nu mai eram Axel eu acum, ci eram dracu` in persoana, cel caruia nu ii pasa de o jigodie ordinara. Strangeam cu forta, iar Emmet incepuse sa tuseasca si isi inclestase mainile pe incheieturile mele, implorandu-ma din priviri sa incetez, fiindca nu mai putea scoate niciun cuvant.
Majoritatea modelelor ce se aflau in jurul nostru se stransesera acum, incercand in zadar sa ma dea jos dupa el. Cu chiu, cu vai, Jones reusi sa o faca, fiind ceva mai bine lucrat decat ceilalti, insa nu si decat mine.
- O viata luata se plateste cu alta! am urlat dandu-l pe fotograf la o parte si ducandu-ma iarasi spre Emmet, care se indrepta acum confuz spre malul lacului. L-am luat din spate, indoindu-l de la jumate pe genunchi, apoi, cazut jos, incepusem sa dau cu picioarele in el. Sky ma privea acum confuz si se apropiase de mine inca abia sustinandu-se, cu Michelle roind in jurul sau, asigurandu-se ca e totul in regukla.
Bratul sau acum incert se asezase pe bratul meu ridicat, oprindu-ma inainte sa il pocnesc peste fata pe Emmet, sa-i stalcesc mutra aia pocita. Maraiam si scoteam sunete animalice, demonice, aproape rupandu-l cu bataia pe nenorocitul ce avusese tupeul si curajul sa incerce sa-l omoare pe fotograf sub ochii mei.
- Esti nebun! reusi sa mai articuleze si i-am tras inca un pumn, spargandu-i buza, facand sangele sa izvorasca si de acolo, spre deosebire de cel care se prelingea de pe fruntea sa, dintr-o zgarietura destul de aratoasa.
- Da, sunt! am urlat dandu-ma jos de pe el. L-am apucat de par, tragand, dorind sa-l ridic, insa Sky se incolacise in jurul meu, cerandu-mi in soapta sa incetez.
L-am lasat pe idiotul ala sa cada la pamant si sa se rostogoleasca pana aproape de apa si ar fi cazut acolo, inecandu-se, daca nu se gasea un idiot de model sa il prinda inainte sa se duca dracului in adancuri. Putin imi pasa mie! M-am intors catre Sky, care tremura in continuare, si l-am luat in brate.
Mainile mele se aflau acum in jurul umerilor sai, iar ale sale pe talia mea, strangandu-ma cu putina forta pe care o avea in trup acum. Ma tragea langa el, fiindu-i frica sa nu plec la fel cum imi era si mie frica sa nu plece el, sa nu fie luat de langa mine. I-am sarutat usor fruntea si baiatul isi aseza capul in scurbura gatului meu, suspinand.
- M-a impins in lac... Axel, a vrut sa ma omoare, rosti socat de ceea ce spunea si vocea dulce ii tremura. L-am ridicat in bratele mele, purtandu-l pe langa toti ceilalti care se uitau speriati la mine pana in casa, si mama lui ne insoti alarmata.
Cand l-am privit pentru a doua oara, tanarul adormise. Respira usor si calm acum, ceea ce ma multumea. I-am dat un sarut pe frunte, dupa care l-am urcat sus, unde imi ceruse mama sa, ducandu-l in pat. Se chircise de frig acolo usor si m-am pus langa el, dandu-mi toate hainele jos, la fel si pe ale sale, si il stransesem in brate. Eram uzi, insa nu mai conta.
Se auzi o bataie in usa, iar apoi aceasta se deschise. Apucasem insa sa trag patura peste trupurile noastre pentru a nu se vedea goliciunea.
- Vreti niste pro... ? niste prosoape? continua Michelle in soapta si am dat afirmativ din cap. Imi dadu cateva si pe unul mi-l pusesem discret in jurul taliei, fara ca ea sa vada ceva, iar pe celalalt il foloseam pentru a-l sterge pe Sky, care nu reactiona in niciun fel, pe par.
- Multumesc, scumpete. Daca intreaba cineva de afara de mine nu sunt, da? am intrebat si pustoaica dadu afirmativ din cap, apoi se apleca inainte si imi dadu un sarut pe obraz. I-am zambit cu parere de rau. Macar ea nu era speriata de ceea ce ii facusem lui Emmet .Ma asteptam ca reactia lui Sky sa fie una de teama, sa ma urasca, cine stie?
Pana avea sa se trezeasca insa mai era destul timp, iar eu ma bagasem in pat, langa el, si il stransesem la piept.
'' Ma cheama Marion... ''. Cuvintele al caror inteles nu-l pricepusem mai devreme erau lucide mie acum si nu eram deloc uimit de ceea ce imi spusese. El, Sky, se numea cu adevarat Marion. Nu era foarte barbatesc numele, insa putin imi pasa mie. Un nume nu insemna absolut nimic pentru mine, spre deosebire de fiinta sa, pe care o legasem de a mea printr-o prietenie stransa. L-am sarutat pe frunte, apoi pe buze, dupa care m-am pus in pat, alaturi de el, inchizandu-mi ochii si gandindu-ma la ce ii facusem lui Emmet. Nu simteam nimic in afara de furie ca incercase sa-mi ucida prietenul. Platise insa si aveasa plateasca si mai tare daca mai calca stramb.

[Marina.]

Salutare fetelor! Va urmaresc de ceva timp ficul, insa, spre rusinea mea, nu am comentat pana acum. Tot ce pot sa va spun este ca aveti un fic minunat de care m-am indragostit iremediabil. Imi place tare mult felul in care ati conturat personajele. Imi place personalitatea lui Axel; dur, dar si bland, un personaj ce nu ezita sa lupte pentru lucrurile la care tine. Imi place felul in care scrieti, va completati una pe alta. Pai... astept continuarea si sa stiti ca v-ati mai castigat un fan. Astept cu nerabdare continuarea. Spor la scris dragele mele:*

[FuNnY bUnNy]

Hello!:*. Ma bucur ca ati adus nextu' si ca nu ne-ati tinut in suspans mai mult timp. Ma asteptam ca Axel sa fie cel care-l salveaza pe Sky. Ciudat moment si-a mai ales brunetu' sa-i spuna adevaratul sau nume lui Axel. In legatura cu Emmet , tipul e un drac daca ranjea multumit de ceea ce ii facuse lui Marion (ma amuza un pic numele:D) , dar a avut grija blondu' sa-i agate pielea in bat>:).
Au fost doar doua greseli , care n-au fost grave:
-"L-am scos din apa pe acel mic podulet"-"mic podulet" e pleonasm. Daca ati scris "podulet" , se intelege ca e mai mic decat un pod si nu mai era nevoie si de adjectivul "mic".
-"sa ma dea jos dupa el"(de pe el)
Ati descris sugestiv actiunile si i-ati dat dracului ceea ce merita , deci mi-a placut(cu toate ca scena aia cu bataia a fost cam violenta , dar si-a cautat-o).
Va astept cu next care sper sa nu se mai lase atat de mult asteptat. Bye!>:D<

[Natsuru]

Rusine sa-mi fie ca am lasat ficul pe mai tarziu... greseala mare! m-am indragostit de el de la primele randuri devorate si nu m-am lasat doua ore pana nu am ajuns la ultimul capitol [ si o sa ma pun sa-l recitesc ] - fiecare capitol mi-a placut - mai putin violul. Desi sunt adepta violentelor, chiar mi-a fost mila de Sky si l-as fi batut pe Axel - cum a mai spus cineva : Nu putea sa intrebe? Anyway, revenind pe meleagurile noastre...
Marion :-? Interesant, ma duce cu gandul la desene animate. In timp ce citeam, Emmet asta ma enerva din ce in ce mai tare. Il ador pe Sky si cel mai mult pe sor'sa care-mi aduce aminte de cineva :)) Cand Sky a cazut in apa, dracul de Emmet - imi venea sa intru in fic si sa-l sugrum cu manutele mele, inaintea lui Axel * daca se poate * . Ma bucur ca tipu ala a papat bataie, merita ^^ .

~ Wait for next *hug ya*

[Beatrix LaVey]

Timpul ne este tare ocupat amandurora, de aceea voi posta in locul Mirei :



Capitolul 25

Stateam pe ceva moale. Moale si cald. Am deschis incet ochii, injurand in gand lumina puternica si durerea de cap. Ce se intamplase?
Imi aduceam aminte ca am cazut in lac...ma scufundam, dar cineva m-a prins si m-a dus la suprafata...apoi. Apoi Axel se luase la bataie cu Emmet. Stiam ca cei doi nu se inteleg defel, dar trebui sa vorbesc serios cu Axel despre asta. Nu putea sa mai faca asa ceva. Nu de fata cu toata lumea, caci avea toate sansele sa aiba probleme. Am inceput sa-mi masez tamplele, incercand sa ma concentrez. Ceva nu iesea. Oare ce uitasem?
Axel nu s-ar fi luat la bataie cu Emmet decat pentru un lucru serios...pentru ce?
M-am incruntat, cautand in memorie imaginile care lipseau. Nu mi-a trebuit insa mult timp ca sa-mi aduc aminte: Emmet ma impinsese in lac, chiar daca stia ca nu pot sa inot. M-ar fi lasat acolo sa mor, daca nu era Axel.
Pieptul mi se stranse din nou de durere. M-am facut ghem incercand sa-mi blochez emotile, dar era in van. Totul era mult prea dureros, chiar si pentru mine. Trupul incepu sa-mi tremure si ochii mi se umezira, lasand lacrimile sa cada una cate una pe obrajii mei palizi. I-am atins speriat si confuz. Nu plansesem nici macar cand plecase...si plang acum.
-Sky, esti bine? O voce tandra imi soptea la ureche, apoi am simtit magaierea blanda pe umar si m-am intors. Axel era langa mine in pat. Oare statuse tot timpul aici? Ochii sai se marira cand imi vazu lacrimile. Ma lua imadiat in brate, sprijinindu-mi capul de umarul sau. Imi saruta parul si ma trase mai aproape pana cand am ajuns sa stau desupra sa. Nu mai zisese nimic, ci continua sa ma magaie, parca dorind sa-mi aline durerea.
Nu am reusit sa ma abtin. Am dat drumul lacrimilor si suspinelor care se loveau cu brutalitate de peretii camerei si spargeau tacerea din jurul nostru. Mi-am inclestat mainile in umerii sai, dorind sa imprumut din siguranta si putere sa. Simteam ca ma despic in doua.
-Stia, dar a vrut sa ma omoare, am zis printre doua suspine. Nu inteleg. Mi-am scos capul din ascunzatoare si l-am privit pe Axel printre lacrimi. Pe mine nu ma poate iubi nimeni? Sunt destul de bun doar pentru a fi folosit o data si aruncat? De ce...cand eu nu am vrut decat sa fie fericit?
-Sky...poate mi se parea mie, dar ochii sai devenira mai adanci. Nu mai plange, nu merita nici macar o lacrima din partea ta. El nu e om, el nu merita sa fie iubit. Tu meriti totul. Ma stranse din nou in brate. Am vrut sa ma linistesc, dar nu puteam. Lacrimile continuau se curga, iar eu eram neputincios in fata lor si in fata durerii. Stiam ca din asta nu imi voi revenii. Nu mai vroiam sa-mi revin, nu mai avea niciun rost. De ce? Doar ca sa fiu ranit din nou?
Pana si pentru Axel nu eram decat o persoana la indemana care putea sa-l satisfaca, dar macar el era sincer. Niciodata nu ar fi zis ca tine la mine, niciodata nu mi-ar fi dat sperante si asa era cel mai bine. Nu mai vroiam sperante. Nu mai vroiam nimic.
Am plans, am plans si am plans pana ce ochii mi s-au inchis de la oboseala si am adormit. Dar Axel nu se misca din locul acela. Ma lasa sa dorm peste el si continua sa ma mangaie pana ce am deschis din nou ochii noaptea tarziu.
Inca nu dormea. Doar statea si ma privea asa cum nu o facuse niciodata. Respiratia lui calda imi transmitea mici fiori in tot corpul. Fiori de anitcipatie. M-am uitat la el confuz pret de cateva clipe. Pastra tacere, dar isi apropie capul de mine si-mi cuprinse buzele intr-un sarut bland.
-Meriti sa fi iubit, Sky. Sa nu uiti asta niciodata.
Ma intoarse pana cand a ajuns el peste mine. Buzele sale dulci le cautara din nou pe ale mele, iar eu mi le-am intredeschis spre al primii. Nu ma puteam abtine. Ma domina in totalitate, dar imi placea. Imi place sa-l simt, sa-l ating, sa-l sarut. Ma facea sa ma simt bine, in siguranta si, poate era doar o iluzie, dar si fericit. Axel ma facea fericit.
-Axel am suspinat cand gura sa se desprinse de a mea, incepand sa traseze dare de lava incinsa pe maxilar in jos pana la marul lui Adam , apoi din nou in sus unde il asteptau buzele mele. Mi-am incolacit mainile in jurul gatului sau, aducandu-l mai aproape. Limba mea ii patrunse in cavitatea bucala, intalnind-o pe a sa la jumatatea drumului, incepand un joc perveres si incitant.
Mainile lui erau peste tot, ma atingeau in feluri numai de el stiute, facandu-mi corpul sa se incordeze sub dulcea tortura. Am gemut lung cand mi-a atins barbatia ce arata cat de mult il vroiam. Degetele sale lungi se miscau pe ea, atat de bland, provocandu-mi niste senzatii mult mai puternice decat as fi visat vreodata.
-Meriti sa fi iubit, zise din nou pe un ton jos plin de dorinta. Si apreciat si facut fericit. Nu mai e nimeni ca tine, Sky. Tu...tu esti special.
Mi-am deschis ochii larga simtind ca mi se umezesc iar. Eram mult prea emotiv si nu intelegeam de ce. Mi-am lasat propriile maini sa se plimbe pe pietul sau lat si bine lucrat ce se incorda pana si la cea mai mica atingere a mea. I-am incojurat nurii intariti cu degetele, apoi mi-am apropiat buzele de ei si mi-am trecut limba peste ei. Geamatul lui adanc imi inunda urechile ce nu se mai saturau de aceste sunete delicioase.
-Te vreau! Acum! am porunci, facandu-l sa zambeasca pervers. Dar ma asculta. Imi departa picioarele si le aseza pe antebratele sale, apoi ma patrunse printr-o miscare brusca ce ne facu pe amandoi sa e cutremuram.
-Doamen, Sky, esti atat de stramt. Nu vreau sa te ranesc, zise, incepand sa se retraga, dar nu l-am lasat. M-am ridicat bazinul, facandu-l sa intre si mai mult in mine. Ma durea, dar nu vroiam sa inceteze. Durerea asta puteam sa o suport, pentru ca el mi-o oferea.
-Te rog, nu pleca si tu. Vocea mea era doar o soapta, dar imi zambi asa cum numai el stia. Se retrase un pic, doar ca sa ma patrunda din nou si mai adanc ca la inceput. Mi-am lasat capul pe spate si am inchis ochii strans, dorind sa ma concentrez pe ceea ce simteam. Pe masura ce miscarile sale deveneau mai adanci, mai repezi, simteam ca ma pierd si mai mult. Manile mele prinsera perna pe care o strangeam cu putere ca si cum ar fi fost un colac de salvare.
De fiecare data cand ma patrundea, eu il intampinam la jumatatea drumului, ridicandu-mi bazinul cat de sus puteam. Vroiam sa se contopeasca cu mine, sa uite de el, sa uite de tot. Sa nu mai contez decat eu si ceea ce simtea.
La un moment dat se oprii, facandu-ma sa scncesc in prostest. Se apleca peste mine si ma saruta apasat pe buze. Era transpirat tot, iar ochii albastrii in care te puteai oglindi in ei, acum erau tulburi de dorinta. Tot trupul ii tremura, la fel ca al meu. Mi-am ridicat mana si l-am mangaiat pe fata intr-un mod bland, facandu-l sa-si inchida ochii si sa ofteze.
-Axel...ce s-a intamplat?
-Nimic. Vroiam doar sa te privesc. Esti atat de frumos cand te lasi manat de dorinta. Nu vreau sa uit imaginea asta.
I-am zambit. Cuvintele lui simple imi faceau inima sa-mi tresare asa cum nu se mai intamplase de mult.
M-am impins in el, rdicandu-mi un pic trupul. Se incrunta, dar se lasa in voia mea. Trupul sau se intoarse o data cu al meu, facandu-ma sa ajung desupra sa.
Am inceput sa ma misc, incet, apoi din ce in ce mai repede, simtind cum ambele noastre trupuri se incing. Gemetele lui se impleteau cu ale mele. M-am sprijinit cu palmele de tablia patului continuand acele miscari, ajutandu-l sa se adanceasca din ce in ce mai mult in mine. Cand am simtit ca ma pierd de tot mi-am lasat capul pe spate si am gemut adanc, apoi am ejaculat pe abdomenul sau, dar nu am incetat miscarile pana cand nu la-m simtit zvcanind in mine. Ma prinse de umeri, strangandu-ma la pieptul sau cu putere. Imi cauta buzele pe care le musca bland, apoi se elibera in mine de toata presiunea acumulata.
Am inchis ochii, ascultandu-i bataile repezi ale inimii in timp ce mana sa ma mangaia pe spate.
-Axel, eu...eu, dar nu am apucat sa spun nimic, caci buzele sale le acoperira din nou pe ale mele.
M-am lasat in voia lor fara sa protestez, zicand in gand cuvintele ce erau destinate lui:
"Tin la tine, Axel. Multumesc ca m-ai invatat cum e sa ti din no la o persoana. Multumesc"

[FuNnY bUnNy]

Hi , girls!:*. Vad ca ati adus un nou capitol si ce e mai important , a fost mai rapid;). Se pare ca Sky este traumatizat , dar il ajuta Axel cu metodele lui proprii si originale. Dar de ce crede Sky ca nimeni nu-l iubeste cand Axel i-a demonstrat-o de atatea ori?
In legatura cu greselile , au fost mai multe ca in capitolul trecut:
-"incercand sa-mi blochez emotile"(emotiile)
-"nu imi voi revenii"(reveni)
-"Nu mai vroiam sa-mi revin"(voiam)-nu este singurul caz in care ai scris asa , au fost destule , tocmai d'aia nu le-am mentionat pe toate.
-"Meriti sa fi iubit"(sa fii)
-"spre al primii"(a-l primi)
-"La un moment dat se oprii"(se opri)
-"iar ochii albastrii"(albastri)
-"imi faceau inima sa-mi tresare"(sa-mi tresara)
-"cum e sa ti"(sa tii)
In rest a fost ok , ati povestit frumos. Faceti o echipa grozava si sper sa mai colaborati si cu alte ocazii.
Va astept cu next cat mai repede. Bye!:*>:D<

[Michee]

Deci mor!Ador tot ce tine de acest fic!Titlul este bestial si este sugestiv,asa mi s-a parut mie cel putin.Numele ,nu porecla Sky ,este minunata si mai ales mi-a placut din ce cauza i se zice asa,si numele celalalt este ...interesant si amuzant (Marion...imi aduce aminte de un personaj din serialul cu Zack si Cody),Sky este simpatic si faptul ca nu simte mai nimic,doar daca este... de Axel il face sa fie tare.Axel e destul de dragut,mai ales cand este gelos pe Emmet(pe acesta il urasc,imi vine sa-l bat si eu si sa-i las sechele ca si Axel,numai cand ii citesc numele ma enervez).Sora lui Sky este cea mai tare,le pune capac la toti si ii lasa fara vorbe(si pe mine m-ar lasa daca as fi in locul celorlalti).Debea astept continuarea si felicitari pentru acest fic(e al doilea cel mai tare fic pe care l-am citit).Spor la scris!

[Dream_great]

Am asteptat de mult acest capitol si vad ca v-ati descurcat destul de bine.Felicitari si ca sa fie un comentariu intreg,atentie mare la greselile ortografice si puneti mai mult accent pe detalii,ele fac dintr-un fic rau unul bun sau chiar extraordinar.Din nou felicitarile si abia astept sa citesc urmatorul capitol care,sper, va veni mai repejor.

[Dream_great]

Sunt noua pe aici si nu prea obisnuita cu comentariile...
Interesant fic,totul detaliat asa cum imi place si ar trebui sa fie.Mult succes in continuare si se vede ca aveti stofe de scriitoare,ar fi pacat sa nu mai continuati si ati putea sa incercati sa povestiti la persoana a-III-a,mai greu, dar se poate.Astept cu nerabdare urmatorul capitol.....