[+18] Deep in night

[Nywa]

[center] II[/center]

Zero isi trecu degetele prin parul argintiu, ce era mangaiat de adierea blanda a vantului de toamna tarzie. Era usor stingherit din cauza imbracamintei ce a ales-o pentru aceasta intalnire cu ea.Spera din suflet ca Anna sa nu ii fie rusine sa se afiseze cu el pe strada. Auzi o bufnitura surda in spatele sau, facandu-l sa se intoarca, cu mana pe pistolul sau, ce il avea in interiorul gecii, dar regreta imediat, cand vazu persoana ce provoca acel sunet.
- Scuze ca am intarziat, dar mi-a fost cam greu sa ma strecor din camera, cu Yuuki dormind cu mine in incapere, se scuza tanara, scuturandu-si jambierele in dungi de un albastru-deschis si galben-pal.
De fapt intreaga ei tinuta era eleganta, dar si comuna, incat nu se distingea printre muritoarele, decat prin frumusetea ei ireala. Vampiroaica purta o fustita de blugi, albastru-deschis si de aceeasi culoare avea si gecuta tot din blugi, ce ii acoperea doar sani si mainile. Mai avea pe ea un tricou alb, ce ii acoperea cureaua neagra, di piele. Era machiata doar cu rimel, un creion dermatrogaf si o linie foarte subtire de tus negru pe pleoapa mobila.
- Crezi ca sunt bun imbracat asa? O intreba, dupa ce se sarutasera scurt pe buze, iar el isi trecu degetele prin parul valurit artificial de tanara.
Anna ii cerceta tinuta cu ochi-critic. Vampirul purta o pereche de blugi negri, niste adidasi de un albastru-inchis, o bluza-tricou, de un albastru-nocturn, cu manici negre si greaca de blugi, neagra. Fata ii facu jucaus cu ochiul, apoi isi impleti degetele cu ale ei, bucurandu-se de caldura corpului ei...

Flash back
[center]Simteam cum ceva cald, atigandu-mi obrazul. Nimeni din intreaga Academie, nu avea mana atata de calda, inuman de calda...
- Cum te simti? Am auzit un glas delicat si suav, ce nu semana de fel cu glasurile muritoarelor din clasa mea sau a vampiroaicelor din Clasa de Nopate, fiindca avea un mic accent ciudat si visator in voce. Ai avut o rana destul de urata la tampla, continua vocea, in timp ce perna pe care stateam - sigur eram in infirmeria scolii - umflau perna subtire din patul de spital -, iar ochii mei gasira rapid posesoarea vocei acelea exotice.
Raman uimit sa vad ca cea care m-a salvat de la moarte, era nimeni alta decat Anna, singurul vampir de Nivel C din Academia Cross, destul de temuta in lupte de unu-la-unu. Se parea ca tanara il urmarea pe acel vampir, care mi-a facut aceasta rana la cap. Inchid ochii, obosit...[/center]
Endback

- Unde te gandesti asa intens? Il intreba adolescenta, in timp ce au intrat intr-o cofetarie.
Zero ii zambi dragastos si ii dadu un mic pupic pe fruntea fara cute sau cosuri. S-au asezat la o masa, de doua persoane, fata in fata, iar chelnerita ce veni sa le ia comanda, starui cateva minute holbandu-se la parul de culoarea apusului de soare in amurgurile iernatice, ce sclipea usor in lumina naturala, ce intra pe geamurile localului. anna chicoti usor, cand iubitul ei arunca niste priviri ucigatoare unor muritori ce se holbau la ea, ca la statuia Maici Tereze in bikini si cu frunze de vita-de-vie peste nurii intariti. Fata isi puse o mana peste a argintiului si i-o stranse incurajator, apoi ii multumi chelneritei ca i-a adus o Cola cu lamaie si gheata. Amesteca putin bautura cu paiul, uitandu-se cu interes la cuburile de gheata, ce se loveau de pereti paharului de sticla.
- Anna, sopti vampirul pe un ton soptit, ce ii atrase automat atentia, fiindca junele din fata ei, soptea, cand vroia sa ii puna vreo intrebare despre specia din care ea facea parte. Eu voi imbatrani la fel de greu ca tine sau voi imbatrani ca un muritor? O intreba, lasandu-o usor socata, dar si uimita, fiindca nu stia ce sa ii spuna.
Vampiroaica isi trecu degetele prin par, dand breton taiat in drepte, pe spate, alegandu-se cu niste fire rebele sau cum le numeau cei doi fratiori mai mici ai ei: antene parabolice. Incepu sa se uite foarte atenta la fata de masa, de un alb spre gri, gandindu-se la un raspuns. Uf! Ce intrebare a mai pus si el, iar eu nu gasesc nici un raspuns! Cred ca cel mai bine este sa o intreb pe mama, fiindca pana la urma ea a facut cei zece "banuti" pentru intreaga familie Valerious, isi spuse in gand, apoi bufni usor in chicote, ce le tranforma in tuse seaca, si in plus, la cum privesc acum masa, daca as fi avut puterile lui Akatsuki, as fi incendiat-o, iar cu puterile lui Hanabusa, as fi facut-o statuie de gheata, mai adauga in gand, apoi isi atinti ochii spre baiatul din fata ei, ce astepta un raspuns.
- Am sa vorbesc cu cineva despre acest lucru si apoi iti voi spune ce am aflat. E bine asa? Il intreba tanara, privindu-l usor alarmata, dar rasufla usurata, cand Zero ii zambi si ii pupa dosul maini, bucurandu-se de caldura degajata de pori si pielea ei.
Nici acum nu putea sa uite, cum s-au intalnit intamplator pe holurile Academiei, la o saptamana dupa ce l-a salvat si au vorbit o noapte intreaga despre tot. Ea a fost prima persoana in fata careia ii s-a deschis complec, chiar daca era din neamul vampirilor, faptul ca era atat de calda, blanda, vesela si buna la suflet, o facea foarte umana. Ii placea ca Anna incerca sa se amestece printre muritori si nu sa iasa in evidenta ca ceilalti vampiri. Mereu existau persoane mai ciudate, in orice comunitate...