[+18] Calea elfilor - Arcasi de gheata

[Nywa]

V

Stateam amandoi fata in fata la masuta rotunda de pe terasa, luand cina, alcatuita din placinta de fragii, cartofi copti cu smantana, frunza de patrunjel, bucatele de morcovi cruzi si peste pisat, in timp ce beau nectar de magrove amestecat cu miere de macies. Sabe manca cu greutate din cauza mainii, dar datorita unsorii de la pitici, acum muschiul numai pulsa asa de tare si durerea putea fi ignorata. Din cand in cand, ochii ii fugeau la tanarul din fata ei, imbracat intr-o tunica de un albastru-senin, cu brau argintiu, iar la gat o esarfa din matase de un verde-deschis, asemenea ierbii primavara.
- Pot sa iau farfuria sau mai serviti ceva? O smulse din visare glasul usor aspru si ragusit al Ledei, o muritoare batrana, dar in acelasi timp vioaie si plina de viata.
Sabe lua farfuria intr-o mana, intizand-o farfuria cu mancare pe trei-sfert mancata si femeia o lua, zambind amuzanta.
- Maine dimineata, exact cand rasare soarele, te voi trezi si vom incepe cu eticheta. Asta insemnand dictia vorbitului si a cititului, calaritul pe orice animal de calarit, pozitia corpului si multe lucruri destul de importante pentru educatia ta ca si printesa, o informa Kai, facand cu mana un dest elegand si usor, iar Leda ii lua farfuria, inchinandu-se usor de mijloc.
Elfa aproba din cap, apoi isi lua un mar din fructiera, incepand sa il manance, dupa ce l-a sters cu servetul din panza din poala. Se pregati sa muste din fruct, cand tanarul isi drese vocea pentru ai atrage atentia.
- Noapte buna Sabe, spuse, ridicandu-se in picioare, ducandu-si doua degete la buze si se apleca usor.
Fata facu o reverenda stangace, uimandu-l pe elf, dar prefera sa nu comenteze absolut defel sa nu o supere. Pleca in camera lui pentru a se odihni, in timp ce tanara ramase pe veranda pentru a manca fructul in liniste...

Simti cum cineva tragea de pe ea plapuma cu puf de gaina, iar niste stropi usori de apa rece si revigroranta se abatura asupra fetei adormite. Sabe se trezi imediat speriata, apoi se intinse dupa capotul din matase, albastru-deschis, ce se afla pe comoda din fata baldachinului. Se uita urat la Kai, ce era imbracat cu o tunica simpla, de culoare aurie, avand in picioare incaltari de panza si cingatoare argintie.
- Ai idee cat este timpul? Il intreba tanara furioasa, cand se dezmetici mai bine din starea de somnambulism, dupa ce arunca o privire fugitiva pe geamul de la camera, afara.
- Inca nu a cantat cocosul. Te-am trezit, ca vreau sa mancam micul dejun cand rasare soarele, o informa tanarul, iar elfa rosi foarte usor in obraji. Era sa uit, mai spuse Kai, cand Layda - femeia-pitic - veni in camera cu un pachet destul de mare in brate. Aici se afla niste haine de schimb. As prefera sa te schimbi intr-o rochie, mai spuse si iesi afara, lasand-o cu Malany.
Sabe se spala pe fata, apoi pe dinti cu sare de zirconiu. Isi pieptana parul de zapada si desfacu multa curiozitate pachetul, scotand de acolo vreo cinci rochii si zece tunici, foarte frumoase. Isi alese o rochie de culoarea safirului, cu corset pe interior, cu mainici largi ce ii acoperea incheieturile, lunga pana in pamant, cu putina trena, iar in fata, o brosa din argint cu un diamant in forma de luna si intre coarnele lunii se afla o floare ce seamna o combinatie intre trandafir si crin, dintr-un safir albastru-nocturn. Fata se ridica in picioare, facand mici piruiete in fata oglinzilor, iar poalele rochii se ridicara usor, facand sa para vii in lumina obscura, ce era aruncata de limpasele din camera. Isi prinse o parte de par intr-un fel de coc, in forma de trandafir, iar restul de suvite, le impleti, aratand coada florii albe. Dupa ce se asigura, ca nu are nici un fir ne la locul sau, iesi din camera, coborand cu gratie scarile din marmura, iesind in gradina adormita a conacului. Opincutele ei de culoare neagra, nu faceau nici un zgomot pe iarba acoperita de roua diminetii.
- Buna dimineata Sabe, spuse elful, ridicandu-se de la masa, tragand scaunulul pentru ca tanara sa se aseze.
Leda cu Layda pusera arginteria si vesela, servindu-si stapanii cu rulada de visine din aluat de varza verde si arcisoara, impreuna cu boabe de struguri mari, date prin sirop de menta cu afine.
- Complimentele mele bucataturului sau bucataresei, spuse fata, luand o gura de ceai de albioale, apoi ridica o spranceana intrebatoare, fiindca tanarul se uita atent la ea. S-a intamplat ceva? Il intreba curioasa, iar Kai zambi usor, aratand spre brosa de la rochie.
- E simbolul elfilor de gheata din tinutul Valloh. Luna si floarea de gheata, ii raspunse la intrebarea nerostita, cu privire la floarea din coarnele lunii.
Zambe usor, apoi si-au indreptat privirile spre rasaritul de soare, care iesi din ascunzatoarea lui, intr-o explozie de foc, arucand sulite auri spre perdeaua neagra a noptii, alungand luna cea rece si misterioasa, impreuna cu alaiul de stele nemuritoare si sclipitoare. Dupa acest eveniment, barbatul incepu sa ii explice cum a stea la masa sa manance, cum sa manance, sa se comporte, sa vorbeasca. Sabe retinu repede cum sa salute un rege muritor si altul nemuritor. Afla ca elfi inalti erau considerati dusmani de temut, chit ca femeile elfilor inalte, se plangeau chiar daca li s-a rupt o unghie sau un fir nu sta la locul sau. Incepu sa rada, cand afla ca elfii padureni erau considerati de ceilalti elfi destul de periculosi in arta magiei.
- Este din cauza ca, elfi de gheata nu isi fac publica, abilitatile si de aceea suntem subestimati, cea ce este fatal pentru adversarul nostru, ii explica, iar elfa, ranji, aratandu-si dantura alba si perfecta.
Se parea ca elfi de gheata si cei intunecati erau considerati cei mai slabi, dar in realitate erau cei mai letali...