03-10-2008, 07:13 PM
Bun, acesta este un fel de fic, inspirat din bine-cunoscutul basm, cu acelasi titlu.
Nu am mai scris asa ceva, dar sper sa va placa ideea:))
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Au fost odata ca niciodata un primar si sotia sa. Cei doi erau avuti, dar nu erau fericiti. Le lipsea ceva, ceva important, ceva care la un moment dat defineste sensul vietii cuiva. Acel ceva este un copil. De cand s-au luat, cei doi au incercat prin diverse metode sa aiba un prunc, dar Dumnezeu nu le-a dat pana acum aceasta bine-cuvantare.
Intr-o zi, sotii s-au hotarat sa plece in lume, sperand ca vor reusi in cele din urma sa gaseasca o speranta. Dupa nenumarate cautari si esecuri s-au intors in tara, dezamagiti. Intorsi acasa, au intalnit un doctor vestit, de la spitalul Elias care le-a dat un tratament. Dar tot acolo s-au intalnit cu Urania, care le-a spus ca pruncul va fi un Fat-Frumos, insa nu vor avea parte de el.
Dupa ce tratamentul a luat sfarsit, sotia primarului s-a simtit insarcinata. Tot orasul se bucura de acea veste minunata.
Inainte de a veni pe lume insa, pruncul incepu sa se zbata in burta mamei, primarul a inceput sa-I fagaduiasca diverse:
-Linisteste-te fiule, ca iti voi da tot ce am furat de la acest oras, iti voi face cadou o limuzina, un Ford, Volkswagen, o sa-ti gasesc cea mai bogata si frumoasa fata din lume! Ii spunea el, dar copilul nu se linistea. –Haide fiul meu, daca te linistesti vei avea “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte!”
Auzind acestea, copilul a tacut si s-a nascut. Cu cat se facea mai mare cu atat era o mandrie si o bucurie pentru parinti. Era istet, voinic, de la varsta de zece ani el scria romane si culegeri de matematica. Stapanea calculatorul cu usurinta si adesea ajuta alti copii mult mai mari decat el.
Insa de ceva timp el era tot mai ganditor si mai inchis in el. La varsta de cincisprezece ani, tatal sau l-a luat cu el intr-o comisie mixta. Deodata, in timpul mesei oficiale, baiatul s-a ridicat si a cerut ceea ce i-a fost promis la nastere. Imparatul nu i-a putut da ceea ce i-a fagaduit, ca urmare, Fat-Frumos a hotarat sa cutreiere lumea pana ce va gasi ceea ce cauta .
Desi intregul oras a incercat sa-l opreasca, nu si-a retras hotararea. Vazand ca nu era cale de intoarcere, primarul a dat ordin ca slujitorii sa-i pregateasca fiului sau cele necesare pentru drum.
Fat-Frumos s-a dus in parcare, pentru a-si alege masina. Toate automobilele erau noi si frumoase, insa de fiecare data cand se urca intr-una, ba se strica volanul, ba cadeau pedaele. Inainte de a pleca din garaj a mai aruncat o privire. Intr-un colt zacea o masina din anii ’60, lovita, ruginita, stand sa cada. Cand a atins capota, farurile s-au aprins, iar usile s-au deschis.
-Sunt fericita ca in sfarsit m-ai gasit! Dar ca sa ma poti conduce trebuie sa ma lustruiesti zilnic timp de sase saptamani si in a 42-a zi trebuie sa-mi faci plinul cu benzina “Euro 99”. De asemenea, trebuie sa te imbraci cu hainele pe care le-a purtat tatal tau!
A cautat trei zile si trei nopti hainele, dar intr-un final le-a gasit si le-a curatat. Masina a lustruit-o zilnic, iar intr-un final si ea se scutura de rugina si dezvalui un gip negru, stralucitor.
-De azi in trei zile plecam! A stabilit Fat-Frumos, iar masina s-a supus.
A treia zi de dimineata, intreg orasul era strans in jurul celor doi. Fat Frumos, imbracat intr-un training aurit si cu sapca si ochelarii de soare pe cap, si-a luat la revedere de la parinti si locuitori.
Acesta a plecat, cu doua-sute de membri ai armatei, care duceau mancare si haine, in urma. Pe drum insa, acesta le-a poruncit sa se intoarca, el ramanand numai cu ceea ce a incaput in portbagajul masinii. Ajunsi pe autostrada, acesta accelera considerabil, vitezo-metrul indicand pente 150 de kilometri pe ora.
Tot asa a umblat zile si nopti prin diverse sate, pana cand a ajuns la un laborator urias, in fata caruia zaceau oseminte de oameni.
-Sa stii stapane, aici este laboratorul unui savant care este atat de rau incat nu lasa pe nimeni sa treaca! Odata a fost si el om bun, insa un accident provocat de acid sulfuric amestecat cu un element chimic necunoscut l-a schimbat. Acum este un monstru! Acum este cu copii acolo, maine insa o sa vina! El este mare, dar sa nu-ti fie frica! Sa ai “Magnumul” la indemana, sa-l impusti direct in inima!
Cei doi s-au odihnit, iar a doua zi se pregateau sa treaca de laborator. Fat-Frumos tinea geamul deschis si pistolul in mana stanga, iar cu dreapta manevra volanul. Un ragnet infiorator s-a lovit de peretii metalici. El venea cu viteza inspre ei, dar masina a sarit, iar voinicul l-a impuscat in picior.
-Stai Fat-Frumos! Nu-ti voi face nimic! Graia el, dar cei doi nu l-au crezut decat cand s-a supus singur testului cu detectorul de minciuni. –Vedeti voi, nieni nu a mai calcat pana in interiorul laboratorului eu vreodata! Daca nu era masina te mancam fript, dar vad ca tu m-ai mancat pe mine!
Acesta i-a gazduit trei zile la rand, dupa ce Fat-Frums i-a inapoiat piciorul si s-a vindecat. El il indemna sa o ia pe una dintre cele trei fice, frumase precum niste zeite, de sotie dar Fat-Frumos i-a spus ceea ce cauta.
-Cu viteza si curajul tau, ma indoiesc ca nu vei reusi sa obtii ceea ce doresti!
Dupa trei zile cei doi pornira la drum. Dupa ce au iesit de pe proprietatea savantului, au ajuns pe o campie intinsa, unde jumatate din iarba era verde si jumatate parlita.
-Aici traieste creatura care a luat nastere la interactiunea dintre cele doua substante care l-au transformat pe doctor! Ea este mai rea decat el! Are trei capete si scoate flacari pe nari, vedeti Stapane, aici iarba este arsa din cauza ei! Sa ne odihnim, maine va trebui sa o infruntam.
Zis si facut. A doua zi cei doi au pornit, pregatiti ca si zilele precedente. Deodata auzira un ragnet cu nu au mai auzit ei vreodata, iar scorpia se apropia, rapid, scotand flacari pe nari. Dar s-a potolia cand un glont i-a retezat un cap. Inainte ca si celelalte doua sa pateasca la fel, aceasta facu precum savantul, promitandu-le ca nu le va mai face nimic.
Acestia au fost ospatati ca si de data trecuta, iar dupa ce i-au dat si ei capul inapoi au pornit din nou la drum. Acum insa aveau un ultim obstacol de trecut, inainte de a gasi ceea ce isi doreau. O padure plina cu creaturi de tot felul si nesfarsit de lunga. Dupa doua zile de odihna, masina a pornit cu viteza, sarind peste intreaga intindere. Dar exact cand a aterizat a atins o creanga. Animalele au inceput sa urle, insa au fost potolite de o domnisoara cu parul lung si auriu, care se parea ca era proprietara vilei imense din spate.
Ea mai avea doua surori, iar cele trei detineau acele meleaguri. Curand, ei s-au imprietenit, iar Fat-Frumos a luat-o de sotie pe fata cea mica. De cand a ajuns, a fost avertizat sa nu intre in Valea Plangerii, dar intr-o zi, urmarind un fluture frumos colorat, a nimerit in mijlocul vaii. Dorul de parinti era atat de puternis incat toate rugamintile fetelor de a nu pleca nu au fost ascultate.
El se simtea atat de bine cu ele incat nici nu realizase ca timpul a trecut. Savantul si creatura murisera de mult, asa ca si-a urmat drumul spre casa. Ajunsi la intrarea in oras, masina si-a luat la revedere de la el si a pornit indarat, iar Fat-Frumos a inspectat locul care odata ii era casa, nevenindu-I sa creada ca nu mai ramasesera decat ruine.
Parul ii albise, pielea deabia se mai distinge pe oase, iar el s-a facut pamant.
Iar eu incalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa!
Cam asta a fost... astept pareri si critici! Cat mai multe!
Nu am mai scris asa ceva, dar sper sa va placa ideea:))
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Au fost odata ca niciodata un primar si sotia sa. Cei doi erau avuti, dar nu erau fericiti. Le lipsea ceva, ceva important, ceva care la un moment dat defineste sensul vietii cuiva. Acel ceva este un copil. De cand s-au luat, cei doi au incercat prin diverse metode sa aiba un prunc, dar Dumnezeu nu le-a dat pana acum aceasta bine-cuvantare.
Intr-o zi, sotii s-au hotarat sa plece in lume, sperand ca vor reusi in cele din urma sa gaseasca o speranta. Dupa nenumarate cautari si esecuri s-au intors in tara, dezamagiti. Intorsi acasa, au intalnit un doctor vestit, de la spitalul Elias care le-a dat un tratament. Dar tot acolo s-au intalnit cu Urania, care le-a spus ca pruncul va fi un Fat-Frumos, insa nu vor avea parte de el.
Dupa ce tratamentul a luat sfarsit, sotia primarului s-a simtit insarcinata. Tot orasul se bucura de acea veste minunata.
Inainte de a veni pe lume insa, pruncul incepu sa se zbata in burta mamei, primarul a inceput sa-I fagaduiasca diverse:
-Linisteste-te fiule, ca iti voi da tot ce am furat de la acest oras, iti voi face cadou o limuzina, un Ford, Volkswagen, o sa-ti gasesc cea mai bogata si frumoasa fata din lume! Ii spunea el, dar copilul nu se linistea. –Haide fiul meu, daca te linistesti vei avea “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte!”
Auzind acestea, copilul a tacut si s-a nascut. Cu cat se facea mai mare cu atat era o mandrie si o bucurie pentru parinti. Era istet, voinic, de la varsta de zece ani el scria romane si culegeri de matematica. Stapanea calculatorul cu usurinta si adesea ajuta alti copii mult mai mari decat el.
Insa de ceva timp el era tot mai ganditor si mai inchis in el. La varsta de cincisprezece ani, tatal sau l-a luat cu el intr-o comisie mixta. Deodata, in timpul mesei oficiale, baiatul s-a ridicat si a cerut ceea ce i-a fost promis la nastere. Imparatul nu i-a putut da ceea ce i-a fagaduit, ca urmare, Fat-Frumos a hotarat sa cutreiere lumea pana ce va gasi ceea ce cauta .
Desi intregul oras a incercat sa-l opreasca, nu si-a retras hotararea. Vazand ca nu era cale de intoarcere, primarul a dat ordin ca slujitorii sa-i pregateasca fiului sau cele necesare pentru drum.
Fat-Frumos s-a dus in parcare, pentru a-si alege masina. Toate automobilele erau noi si frumoase, insa de fiecare data cand se urca intr-una, ba se strica volanul, ba cadeau pedaele. Inainte de a pleca din garaj a mai aruncat o privire. Intr-un colt zacea o masina din anii ’60, lovita, ruginita, stand sa cada. Cand a atins capota, farurile s-au aprins, iar usile s-au deschis.
-Sunt fericita ca in sfarsit m-ai gasit! Dar ca sa ma poti conduce trebuie sa ma lustruiesti zilnic timp de sase saptamani si in a 42-a zi trebuie sa-mi faci plinul cu benzina “Euro 99”. De asemenea, trebuie sa te imbraci cu hainele pe care le-a purtat tatal tau!
A cautat trei zile si trei nopti hainele, dar intr-un final le-a gasit si le-a curatat. Masina a lustruit-o zilnic, iar intr-un final si ea se scutura de rugina si dezvalui un gip negru, stralucitor.
-De azi in trei zile plecam! A stabilit Fat-Frumos, iar masina s-a supus.
A treia zi de dimineata, intreg orasul era strans in jurul celor doi. Fat Frumos, imbracat intr-un training aurit si cu sapca si ochelarii de soare pe cap, si-a luat la revedere de la parinti si locuitori.
Acesta a plecat, cu doua-sute de membri ai armatei, care duceau mancare si haine, in urma. Pe drum insa, acesta le-a poruncit sa se intoarca, el ramanand numai cu ceea ce a incaput in portbagajul masinii. Ajunsi pe autostrada, acesta accelera considerabil, vitezo-metrul indicand pente 150 de kilometri pe ora.
Tot asa a umblat zile si nopti prin diverse sate, pana cand a ajuns la un laborator urias, in fata caruia zaceau oseminte de oameni.
-Sa stii stapane, aici este laboratorul unui savant care este atat de rau incat nu lasa pe nimeni sa treaca! Odata a fost si el om bun, insa un accident provocat de acid sulfuric amestecat cu un element chimic necunoscut l-a schimbat. Acum este un monstru! Acum este cu copii acolo, maine insa o sa vina! El este mare, dar sa nu-ti fie frica! Sa ai “Magnumul” la indemana, sa-l impusti direct in inima!
Cei doi s-au odihnit, iar a doua zi se pregateau sa treaca de laborator. Fat-Frumos tinea geamul deschis si pistolul in mana stanga, iar cu dreapta manevra volanul. Un ragnet infiorator s-a lovit de peretii metalici. El venea cu viteza inspre ei, dar masina a sarit, iar voinicul l-a impuscat in picior.
-Stai Fat-Frumos! Nu-ti voi face nimic! Graia el, dar cei doi nu l-au crezut decat cand s-a supus singur testului cu detectorul de minciuni. –Vedeti voi, nieni nu a mai calcat pana in interiorul laboratorului eu vreodata! Daca nu era masina te mancam fript, dar vad ca tu m-ai mancat pe mine!
Acesta i-a gazduit trei zile la rand, dupa ce Fat-Frums i-a inapoiat piciorul si s-a vindecat. El il indemna sa o ia pe una dintre cele trei fice, frumase precum niste zeite, de sotie dar Fat-Frumos i-a spus ceea ce cauta.
-Cu viteza si curajul tau, ma indoiesc ca nu vei reusi sa obtii ceea ce doresti!
Dupa trei zile cei doi pornira la drum. Dupa ce au iesit de pe proprietatea savantului, au ajuns pe o campie intinsa, unde jumatate din iarba era verde si jumatate parlita.
-Aici traieste creatura care a luat nastere la interactiunea dintre cele doua substante care l-au transformat pe doctor! Ea este mai rea decat el! Are trei capete si scoate flacari pe nari, vedeti Stapane, aici iarba este arsa din cauza ei! Sa ne odihnim, maine va trebui sa o infruntam.
Zis si facut. A doua zi cei doi au pornit, pregatiti ca si zilele precedente. Deodata auzira un ragnet cu nu au mai auzit ei vreodata, iar scorpia se apropia, rapid, scotand flacari pe nari. Dar s-a potolia cand un glont i-a retezat un cap. Inainte ca si celelalte doua sa pateasca la fel, aceasta facu precum savantul, promitandu-le ca nu le va mai face nimic.
Acestia au fost ospatati ca si de data trecuta, iar dupa ce i-au dat si ei capul inapoi au pornit din nou la drum. Acum insa aveau un ultim obstacol de trecut, inainte de a gasi ceea ce isi doreau. O padure plina cu creaturi de tot felul si nesfarsit de lunga. Dupa doua zile de odihna, masina a pornit cu viteza, sarind peste intreaga intindere. Dar exact cand a aterizat a atins o creanga. Animalele au inceput sa urle, insa au fost potolite de o domnisoara cu parul lung si auriu, care se parea ca era proprietara vilei imense din spate.
Ea mai avea doua surori, iar cele trei detineau acele meleaguri. Curand, ei s-au imprietenit, iar Fat-Frumos a luat-o de sotie pe fata cea mica. De cand a ajuns, a fost avertizat sa nu intre in Valea Plangerii, dar intr-o zi, urmarind un fluture frumos colorat, a nimerit in mijlocul vaii. Dorul de parinti era atat de puternis incat toate rugamintile fetelor de a nu pleca nu au fost ascultate.
El se simtea atat de bine cu ele incat nici nu realizase ca timpul a trecut. Savantul si creatura murisera de mult, asa ca si-a urmat drumul spre casa. Ajunsi la intrarea in oras, masina si-a luat la revedere de la el si a pornit indarat, iar Fat-Frumos a inspectat locul care odata ii era casa, nevenindu-I sa creada ca nu mai ramasesera decat ruine.
Parul ii albise, pielea deabia se mai distinge pe oase, iar el s-a facut pamant.
Iar eu incalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa!
Cam asta a fost... astept pareri si critici! Cat mai multe!
The old bastard left his ties and his suit
A brown box, mothballs and bowling shoes