16-10-2010, 10:47 PM
Hey ! I'am back >:] Doar nu credeati ca o sa scapati de mine nu-i asa ? >:] Pai.. mersi de comentarii si apropo :]] Who said i have to be normal - Nu sunt la liceu :]] =]] Oricum mersi si bafta si tie ;]
Capitolul X
Sakura :
Tic, tac ! Tic, tac ! Ahh ! O sa innebunesc daca mai trebuie sa stau mult langa Sasuke. Tremur din toate incheieturile. Nu mai e mult pana ce brunetul isi va da seama ca imi e frica de el. Vorbele care mi le-a spus mai devreme m-au infricosat. Nu a fost asa dur cu mine niciodata. Totusi, oare de ce se poarta asa dintr-o data ?
Aud sunetul strident al clopotelului. Imi bag repede cartile in geanta si tasnesc din banca (,) ca din pusca. Insfarsit s-a terminat ! Daca mai stateam un minut langa el cred ca innebuneam pe loc. Le prind pe fete din urma ne hotaram sa mergem la un suc si dupa aceea sa ne indreptam toate spre casa.
Iesim pe poarta scolii si vrem sa mergem spre o cafenea, insa langa noi opreste o masina. Ma uit mai atent si o vad pe Isa alaturi de Itachi. Aceasta imi spune sa urc repede pentru ca trebuie sa mergem acasa.
- Cum ? Dar Isa, vroiam sa merg cu fetele la un suc, zic eu bosumflata.
- Mergeti altadata. Pe Sasuke nu l-ai vazut ? Trebuie sa-l luam si pe el, imi zice Isa.
Chiar atunci iese din scoala si brunetul. Fratele sau ii face semn sa se apropie si ii zice ca trebuie sa mergem la noi acasa.
Ne urcam amandoi in masina aruncandu-ne priviri unul altuia. Toti suntem tacuti pe parcursul drumului, probabil gandindu-ne fiecare la ce trebuie sa aflam.
Ajunsi in fata casei, coboram si intram grabiti. Acolo se pare ca e prezenta toata familia. Ashley ne zice sa ne asezam pentru ca trebuie sa ne zica ceva tuturor.
- Deci ? Ce ai de spus ? intreb eu plictisita
- Familile noastre vor merge impreuna in vacanta de iarna la munte, zice doamna Uchiha zambind dulce.
- Cum ?! sar eu cu Sasuke.
Nu se poate ! Eu care credeam ca o sa scap de el macar doua saptamani. Nu se poate ! Ma uit la brunet care zambeste smecher si ma priveste.. pervers ?! Am incurcat borcanele ! Daca voi sta atata cu el o sa ajung la spitalul de nebuni, sau cine stie ce ii va trece prin mintea aia a lui.
Imi iau ghiozdanul si urc repede in camera mea fara sa mai zic nimic.
Las ghiozdanul langa usa si ma trantesc in pat cu mainile sub cap. Uff.. trebuie sa scap cumva. Nu pot sa stau atata cu el pe cap. As putea sa le iau pe fete cu mine. Nu, mama si tata s-ar supara. Daca as sta acasa ? Atunci familia Uchiha ar zice ca am lipsa de respect. Deci nu pot scapa nici cum. Trebuie sa merg in excursia asta.
Sasuke :
Se pare ca Sakura nu e prea incantata de faptul ca vom merge impreuna in vacanta. Pe de alta parte eu sunt in culmea fericirii. Poate asa o voi face sa ma ierte desi inca nu stiu de ce. De la fete nu am scos nici macar un cuvant legat de starea de spirit a rozaliei. O sa aflu eu pana la urma. Trebuie sa aflu. Sunt din cale afara de curios.
- Va astept in masina, zic eu.
Ies pe usa si ma indrept spre masina. Deschid portiera si intru. Vad pe bancheta langa mine telefonul rozaliei. Il iau si incep sa-l butonez intrand la apeluri. Aici nimic nou. Doar cateva convorbiri cu Vanessa si Hinata. Ies de la apeluri si intru la mesaje. Ma uit cu atentie si vad ca a primit un mesaj recent de la mine. Il deschid si incep sa citesc. Clipesc rapid si recitesc mesajul de vreo cinci ori. Eu am scris asta ?
" - ... Karin l-a butonat putin dupa ce ai plecat, imi zice Neji. "
Karin l-a scris si i l-a trimis Sakurei. Tarfa aia ! Cand o prind ii rup degetele sa vad daca va mai putea sa scrie ceva. Ma ocup eu de ea. Acum mai trebuie doar sa-i explic Sakurei ce s-a intamplat. Prima data sa-i duc telefonul.
Cobor grabit din masina si intru in vila Haruno. Se pare ca familia mea nici nu se grabeste sa plece.
- Telefonul Sakurei a cazut pe bancheta din masina. Ma duc sa i-l dau ? intreb eu fericit ca voi merge la rozalie.
- Du-te, zice domnul Haruno.
Urc incet scarile pana ajung la etaj. Pasesc usor pe parchet, avand grija ca pasii mei sa nu se auda. E o liniste mormantala.
Ajung in fata usii unde stiu ca e camera rozaliei. Bat de doua ori la usa, insa nu primesc nici un raspuns. Intru si aud zgomotul facut de dus. Se aude cum picaturile de apa se zdrobesc de podea. Deschid incet usa de la baie si vad pe jos hainele rozaliei. Imi ridic privirea si observ cabina de dus. Bine ca rozalia are o cabina cu usile mai gri ca altfel nu stiu ce as fi facut.
Aud cum apa se opreste iar usa cabinei se deschide. Ma dau inapoi si astept ca Sakura sa iasa din baie.
Usa ce da in camera se deschide larg, iar pe ea isi face aparitia rozalia intr-un prosop alb.
Primul lucru pe care il face rozalia la vederea mea este de a tipa dupa care se uita speriata la mine.
- C-ce cauti aici ? ma intreaba ea speriata.
- Ti-am adus telefonul, papusa, ii zic eu zambind provocator.
- Aha.. multumesc, imi zice ea cu jumatate de gura.
Se lasa o liniste apasatoare. Rozalia imi arunca priviri reci in timp ce eu o examinez din cap pana in picioare.
- Poti sa pleci acum, venind spre mine.
Trece ca si cum nu as exista, lasand in aer parfumul ei. Stau cateva secunde cu ochii inchisi, savurand mirosul ce a ramas in aer. Observ ca Sakura se afla in fata dulapului, cu mainile in sold si batand din picior. Se pare ca vrea sa plec.
- Sakura.. inainte sa plec as vrea sa-ti zic ca.. incep eu insa rozalia nu ma lasa sa continui.
- Ca esti un ipocrit, nesimtit, nesuferit ? Stiam asa deja si acum te-as ruga sa pleci pentru ca vreau sa ma schimb, imi zice ea privindu-ma rece.
- Dar, incep eu.
- Nici un dar ! Pleaca ! exclama ea venind spre mine.
Ma impinge afara din camera si tranteste usa, lasadu-ma cu buza umflata.
Imi va fi foarte greu sa o fac sa ma asculte daramite sa-i zic ca nu eu am trimis mesajul acela.
Cobor jos si ies pe usa fara sa adresez macar vreun cuvant celor din casa. Vreau sa stau singur si sa meditez la ceea ce trebuie sa-i zic si cum s-o fac sa ma asculte. Trebuie s-o prind undeva singura. Acum nu a fost un moment prea bun pentru ca putea sa fuga oricand jos la parintii ei. In vacanta asta trebuie sa o prind undeva singura. Si daca o sa ma ierte poate o s-o fac a mea. Bun Sasuke. Asteapta prima data sa vezi daca te iarta. Nu te gandi la ceva la care nu-i sigur.
Deci.. cam atat. Scuze ca e cam.. nu stiu.. facut aiurea dar nu am inspiratie chiar deloc -__-"
Capitolul X
Sakura :
Tic, tac ! Tic, tac ! Ahh ! O sa innebunesc daca mai trebuie sa stau mult langa Sasuke. Tremur din toate incheieturile. Nu mai e mult pana ce brunetul isi va da seama ca imi e frica de el. Vorbele care mi le-a spus mai devreme m-au infricosat. Nu a fost asa dur cu mine niciodata. Totusi, oare de ce se poarta asa dintr-o data ?
Aud sunetul strident al clopotelului. Imi bag repede cartile in geanta si tasnesc din banca (,) ca din pusca. Insfarsit s-a terminat ! Daca mai stateam un minut langa el cred ca innebuneam pe loc. Le prind pe fete din urma ne hotaram sa mergem la un suc si dupa aceea sa ne indreptam toate spre casa.
Iesim pe poarta scolii si vrem sa mergem spre o cafenea, insa langa noi opreste o masina. Ma uit mai atent si o vad pe Isa alaturi de Itachi. Aceasta imi spune sa urc repede pentru ca trebuie sa mergem acasa.
- Cum ? Dar Isa, vroiam sa merg cu fetele la un suc, zic eu bosumflata.
- Mergeti altadata. Pe Sasuke nu l-ai vazut ? Trebuie sa-l luam si pe el, imi zice Isa.
Chiar atunci iese din scoala si brunetul. Fratele sau ii face semn sa se apropie si ii zice ca trebuie sa mergem la noi acasa.
Ne urcam amandoi in masina aruncandu-ne priviri unul altuia. Toti suntem tacuti pe parcursul drumului, probabil gandindu-ne fiecare la ce trebuie sa aflam.
Ajunsi in fata casei, coboram si intram grabiti. Acolo se pare ca e prezenta toata familia. Ashley ne zice sa ne asezam pentru ca trebuie sa ne zica ceva tuturor.
- Deci ? Ce ai de spus ? intreb eu plictisita
- Familile noastre vor merge impreuna in vacanta de iarna la munte, zice doamna Uchiha zambind dulce.
- Cum ?! sar eu cu Sasuke.
Nu se poate ! Eu care credeam ca o sa scap de el macar doua saptamani. Nu se poate ! Ma uit la brunet care zambeste smecher si ma priveste.. pervers ?! Am incurcat borcanele ! Daca voi sta atata cu el o sa ajung la spitalul de nebuni, sau cine stie ce ii va trece prin mintea aia a lui.
Imi iau ghiozdanul si urc repede in camera mea fara sa mai zic nimic.
Las ghiozdanul langa usa si ma trantesc in pat cu mainile sub cap. Uff.. trebuie sa scap cumva. Nu pot sa stau atata cu el pe cap. As putea sa le iau pe fete cu mine. Nu, mama si tata s-ar supara. Daca as sta acasa ? Atunci familia Uchiha ar zice ca am lipsa de respect. Deci nu pot scapa nici cum. Trebuie sa merg in excursia asta.
Sasuke :
Se pare ca Sakura nu e prea incantata de faptul ca vom merge impreuna in vacanta. Pe de alta parte eu sunt in culmea fericirii. Poate asa o voi face sa ma ierte desi inca nu stiu de ce. De la fete nu am scos nici macar un cuvant legat de starea de spirit a rozaliei. O sa aflu eu pana la urma. Trebuie sa aflu. Sunt din cale afara de curios.
- Va astept in masina, zic eu.
Ies pe usa si ma indrept spre masina. Deschid portiera si intru. Vad pe bancheta langa mine telefonul rozaliei. Il iau si incep sa-l butonez intrand la apeluri. Aici nimic nou. Doar cateva convorbiri cu Vanessa si Hinata. Ies de la apeluri si intru la mesaje. Ma uit cu atentie si vad ca a primit un mesaj recent de la mine. Il deschid si incep sa citesc. Clipesc rapid si recitesc mesajul de vreo cinci ori. Eu am scris asta ?
" - ... Karin l-a butonat putin dupa ce ai plecat, imi zice Neji. "
Karin l-a scris si i l-a trimis Sakurei. Tarfa aia ! Cand o prind ii rup degetele sa vad daca va mai putea sa scrie ceva. Ma ocup eu de ea. Acum mai trebuie doar sa-i explic Sakurei ce s-a intamplat. Prima data sa-i duc telefonul.
Cobor grabit din masina si intru in vila Haruno. Se pare ca familia mea nici nu se grabeste sa plece.
- Telefonul Sakurei a cazut pe bancheta din masina. Ma duc sa i-l dau ? intreb eu fericit ca voi merge la rozalie.
- Du-te, zice domnul Haruno.
Urc incet scarile pana ajung la etaj. Pasesc usor pe parchet, avand grija ca pasii mei sa nu se auda. E o liniste mormantala.
Ajung in fata usii unde stiu ca e camera rozaliei. Bat de doua ori la usa, insa nu primesc nici un raspuns. Intru si aud zgomotul facut de dus. Se aude cum picaturile de apa se zdrobesc de podea. Deschid incet usa de la baie si vad pe jos hainele rozaliei. Imi ridic privirea si observ cabina de dus. Bine ca rozalia are o cabina cu usile mai gri ca altfel nu stiu ce as fi facut.
Aud cum apa se opreste iar usa cabinei se deschide. Ma dau inapoi si astept ca Sakura sa iasa din baie.
Usa ce da in camera se deschide larg, iar pe ea isi face aparitia rozalia intr-un prosop alb.
Primul lucru pe care il face rozalia la vederea mea este de a tipa dupa care se uita speriata la mine.
- C-ce cauti aici ? ma intreaba ea speriata.
- Ti-am adus telefonul, papusa, ii zic eu zambind provocator.
- Aha.. multumesc, imi zice ea cu jumatate de gura.
Se lasa o liniste apasatoare. Rozalia imi arunca priviri reci in timp ce eu o examinez din cap pana in picioare.
- Poti sa pleci acum, venind spre mine.
Trece ca si cum nu as exista, lasand in aer parfumul ei. Stau cateva secunde cu ochii inchisi, savurand mirosul ce a ramas in aer. Observ ca Sakura se afla in fata dulapului, cu mainile in sold si batand din picior. Se pare ca vrea sa plec.
- Sakura.. inainte sa plec as vrea sa-ti zic ca.. incep eu insa rozalia nu ma lasa sa continui.
- Ca esti un ipocrit, nesimtit, nesuferit ? Stiam asa deja si acum te-as ruga sa pleci pentru ca vreau sa ma schimb, imi zice ea privindu-ma rece.
- Dar, incep eu.
- Nici un dar ! Pleaca ! exclama ea venind spre mine.
Ma impinge afara din camera si tranteste usa, lasadu-ma cu buza umflata.
Imi va fi foarte greu sa o fac sa ma asculte daramite sa-i zic ca nu eu am trimis mesajul acela.
Cobor jos si ies pe usa fara sa adresez macar vreun cuvant celor din casa. Vreau sa stau singur si sa meditez la ceea ce trebuie sa-i zic si cum s-o fac sa ma asculte. Trebuie s-o prind undeva singura. Acum nu a fost un moment prea bun pentru ca putea sa fuga oricand jos la parintii ei. In vacanta asta trebuie sa o prind undeva singura. Si daca o sa ma ierte poate o s-o fac a mea. Bun Sasuke. Asteapta prima data sa vezi daca te iarta. Nu te gandi la ceva la care nu-i sigur.
Deci.. cam atat. Scuze ca e cam.. nu stiu.. facut aiurea dar nu am inspiratie chiar deloc -__-"
![[Imagine: 294222044_b0ac4531f5.jpg]](http://gi131.photobucket.com/groups/p302/PGC5O29QGJ/294222044_b0ac4531f5.jpg)