04-02-2011, 10:28 PM
Am innebunit de am inceput inca un fic? Mda, probabil ca da. Sper ca si asta sa aiba la fel de mult succes ca si celelalte, desi sunt incepatoare la faza cu Comedy...;) Din nou, scuze pentru lipsa diacriticelor. De asemenea, e primul care e din punctul de vedere a doi baieti...So many new things...Sper ca ma descurc :D Primul capitol nu e cine stie ce, insa promit ca urmatorul va avea niste faze epice :D Spor la citit!
Capitolul I
M-a trezit un miros puternic de mucegai si lapte acru, in timp ce o leganare usoara imi balanganea patul dintr-o parte in alta. Mi-am deschis ochii ca sa descopar ca nu eram nici in pat, nici in dormitorul meu. Ma aflam intr-un camion de gunoi, cu o bucata de paine mucegaita tinandu-mi loc de perna. M-am ridicat, dezgustat, si am urlat cat am putut de tare, desi stiam ca frate-meu nu ma putea auzi:
-Karren, cand pun mana pe tine, nemernic imputit!...
[center]***[/center]
Keenan a intrat val-vartej pe usa sufrageriei, duhnind a mancare stricata si murdar din cap pana-n picioare. In par avea prinse niste firimituri uscate de paine si niste bucati de banana, iar pe pieptul camasei bleude pijama din matase trona o pata de un verde spalacit. Era descult, iar pe chip avea intiparita o figura care semana mai mult su cea a unui caine turbat sau a unui om scapat de la casa de nebuni decat a unui tip foarte furios. Pentru ca era, intradevar, turbat de furie. A scrasnit din dinti si s-a repezit la mine. Eu m-am dat calm la o parte din calea lui, iar el s-a prabusit, dandu-se de-a dura, peste canapeaua tapisata cu catifea rosie pe care statusem eu cu doar cateva secunde mai devreme. De unde era el sa stie ca eu aveam o minicamera de luat vederi in maneca bluzei largi albastre pe care o purtam, care filma intreg momentul sau de nebunie pura? Aveam de gand sa editez putin filmuletul si sa-l arat supusilor tatei, sa vada ei daca il mai vor pe domnul Gunoier Turbat ca si conducator. Ha, n-as fi crezut ca lupta pentru tron poate fi atat de amuzanta. La urma urmei, gemeni fiind si nestiindu-se care dintre noi s-a nascut primul, trebuia sa facem ceva ca sa decidem cine va fi urmatorul rege al Sarelandului.
-Cand te-oi prinde...a marait Keenan, ridicandu-se si sarind iar la mine.
S-a impiedicat de covor si a cazut pe jos, scotand un geamat care se mana cu miorlaitul unui motan in calduri care s-a imbatat de la pata de sampanie care a ramas de la petrecerea nebuna pe care au dat-o stapanii lui. Eu am inceput sa rad si m-am ridicat, filmandu-l cum se chinuie sa se tarasca dupa mine.
M-am dat la o parte din calea lui si am iesit din sufragerie, vrand sa ma duc in dormitorul meu. Nici nu am apucat sa deschid bine usa, ca o galeata plina cu gunoi putitor mi-a cazut in cap. Mirosea chiar mai rau decat Keenan, insusi Regele Cel Urat Mirositor al Gunoiului, ceea ce era un lucru cam greu de crezut, dar totusi adevarat. M-am intors nervos in camera unde il lasasem pe Keenan, pus pe harta.El isi scosese deja camasa murdara si ranjea la mine.
-Tu ti-ai cerut-o, a zis el, binedispus dintr-o data.
Se alesese naibii praful si de camera din maneca, si de bluza mea preferata, pe care mi-am scos-o si am aruncat-o pe jos, cu tot cu camera, apoi mi-am indreptat pumnul spre fata lui, dar el a parat lovitura cu o mana si, continuand sa ranjeasca, m-a trantit pe jos. L-am prins de picior si l-am tras si pe el dupa mine, apoi am inceput sa ne batem - lucru pe care, oricum, il faceam de cel putin trei ori pe zi. In clipa urmatoare a intrat Jared, profesorul nostru particular multi-disciplinar. Cand ne-a vazut pe jos, fara camasi, incercand sa ne dam pumni unul altuia, a zis, razand:
-Ce-i aici, ring de box? Din nou?
Eu am tresarit si m-am ridicat in picioare, iar Keenan s-a ridicat si el, sprijinindu-se de mine.
-Bleah, a ce miroase? a intrebat Jared, stramband din nas.
-Gunoi. Idiotul asta, a zis Keenan, dandu-mi o palma usoara peste cap, m-a expediat in camionul de gunoi cand dormeam. El miroase pentru ca si-a primit in cap o galeata cu cele mai mirositoare lucruri pe care le-am gasit pe-acolo. Si, pe deasupra, a mai vrut sa ma mai si filmeze, dar i-am ruinat planul, a adaugat, aratand cu degetul spre camera stricata de pe podea.
Jared a izbucnit in ras. El a fost mereu pentru noi ca un al treilea frate. Oricum nu era diferenta de varsta prea mare intre noi, numai cinci ani, ca el are douazeci si doi. Ne spuneam tot, intotdeauna, orice ar fi. Era un prieten extraordinar.
-Numai tu ai fi fost in stare de sa ceva, Karren! Oh, era sa uit, v-ati facut temele la geometrie?
Mi-am lasat privirea in pamant, cu o figura vinovata. Keenan a zambit, mandru de sine ca isi facuse tema. Astia chiar nu pot pricepe ca nu suport geometria? Asta e cel mai mare dezavantaj sa ai un prieten care iti este si profesor: nenorocitele de teme.
Ce pot spune despre capitolul asta...E, pur si simplu, un capitol...foarte urat mirositor. Voi odoriza topicul asta cu capitolul urmator. Dupa cum vedeti, chestia cu printii din titlu nu e doar o metafora, si nu e folosita cu sens figurat. Aici e intradevar povestea unor printi ai secolului XXI, care se bat pe tronul tatalui lor. Au mult mai multe aparate moderne la dispozitie ca sa se omoare reciproc, nu numai sabiutele clasice pentru printisorii blonzi... Sper ca nu va mai deranjeaza modul meu dialogos de expunere, avand in vedere ca in capitolul asta am pus destul de multa descriere ;) Sper, de asemenea, ca se incadreaza indeajuns de bine (properly, nu stiu traducerea perfecta in romana) in genul Comedy, dar, dupa cum v-am zis urmatorul capitol promite sa fie absolut epic, dar pana atunci astept commurile voastre, ca deja am vorbit prea mult despre capitolul II... :-*
Capitolul I
M-a trezit un miros puternic de mucegai si lapte acru, in timp ce o leganare usoara imi balanganea patul dintr-o parte in alta. Mi-am deschis ochii ca sa descopar ca nu eram nici in pat, nici in dormitorul meu. Ma aflam intr-un camion de gunoi, cu o bucata de paine mucegaita tinandu-mi loc de perna. M-am ridicat, dezgustat, si am urlat cat am putut de tare, desi stiam ca frate-meu nu ma putea auzi:
-Karren, cand pun mana pe tine, nemernic imputit!...
[center]***[/center]
Keenan a intrat val-vartej pe usa sufrageriei, duhnind a mancare stricata si murdar din cap pana-n picioare. In par avea prinse niste firimituri uscate de paine si niste bucati de banana, iar pe pieptul camasei bleude pijama din matase trona o pata de un verde spalacit. Era descult, iar pe chip avea intiparita o figura care semana mai mult su cea a unui caine turbat sau a unui om scapat de la casa de nebuni decat a unui tip foarte furios. Pentru ca era, intradevar, turbat de furie. A scrasnit din dinti si s-a repezit la mine. Eu m-am dat calm la o parte din calea lui, iar el s-a prabusit, dandu-se de-a dura, peste canapeaua tapisata cu catifea rosie pe care statusem eu cu doar cateva secunde mai devreme. De unde era el sa stie ca eu aveam o minicamera de luat vederi in maneca bluzei largi albastre pe care o purtam, care filma intreg momentul sau de nebunie pura? Aveam de gand sa editez putin filmuletul si sa-l arat supusilor tatei, sa vada ei daca il mai vor pe domnul Gunoier Turbat ca si conducator. Ha, n-as fi crezut ca lupta pentru tron poate fi atat de amuzanta. La urma urmei, gemeni fiind si nestiindu-se care dintre noi s-a nascut primul, trebuia sa facem ceva ca sa decidem cine va fi urmatorul rege al Sarelandului.
-Cand te-oi prinde...a marait Keenan, ridicandu-se si sarind iar la mine.
S-a impiedicat de covor si a cazut pe jos, scotand un geamat care se mana cu miorlaitul unui motan in calduri care s-a imbatat de la pata de sampanie care a ramas de la petrecerea nebuna pe care au dat-o stapanii lui. Eu am inceput sa rad si m-am ridicat, filmandu-l cum se chinuie sa se tarasca dupa mine.
M-am dat la o parte din calea lui si am iesit din sufragerie, vrand sa ma duc in dormitorul meu. Nici nu am apucat sa deschid bine usa, ca o galeata plina cu gunoi putitor mi-a cazut in cap. Mirosea chiar mai rau decat Keenan, insusi Regele Cel Urat Mirositor al Gunoiului, ceea ce era un lucru cam greu de crezut, dar totusi adevarat. M-am intors nervos in camera unde il lasasem pe Keenan, pus pe harta.El isi scosese deja camasa murdara si ranjea la mine.
-Tu ti-ai cerut-o, a zis el, binedispus dintr-o data.
Se alesese naibii praful si de camera din maneca, si de bluza mea preferata, pe care mi-am scos-o si am aruncat-o pe jos, cu tot cu camera, apoi mi-am indreptat pumnul spre fata lui, dar el a parat lovitura cu o mana si, continuand sa ranjeasca, m-a trantit pe jos. L-am prins de picior si l-am tras si pe el dupa mine, apoi am inceput sa ne batem - lucru pe care, oricum, il faceam de cel putin trei ori pe zi. In clipa urmatoare a intrat Jared, profesorul nostru particular multi-disciplinar. Cand ne-a vazut pe jos, fara camasi, incercand sa ne dam pumni unul altuia, a zis, razand:
-Ce-i aici, ring de box? Din nou?
Eu am tresarit si m-am ridicat in picioare, iar Keenan s-a ridicat si el, sprijinindu-se de mine.
-Bleah, a ce miroase? a intrebat Jared, stramband din nas.
-Gunoi. Idiotul asta, a zis Keenan, dandu-mi o palma usoara peste cap, m-a expediat in camionul de gunoi cand dormeam. El miroase pentru ca si-a primit in cap o galeata cu cele mai mirositoare lucruri pe care le-am gasit pe-acolo. Si, pe deasupra, a mai vrut sa ma mai si filmeze, dar i-am ruinat planul, a adaugat, aratand cu degetul spre camera stricata de pe podea.
Jared a izbucnit in ras. El a fost mereu pentru noi ca un al treilea frate. Oricum nu era diferenta de varsta prea mare intre noi, numai cinci ani, ca el are douazeci si doi. Ne spuneam tot, intotdeauna, orice ar fi. Era un prieten extraordinar.
-Numai tu ai fi fost in stare de sa ceva, Karren! Oh, era sa uit, v-ati facut temele la geometrie?
Mi-am lasat privirea in pamant, cu o figura vinovata. Keenan a zambit, mandru de sine ca isi facuse tema. Astia chiar nu pot pricepe ca nu suport geometria? Asta e cel mai mare dezavantaj sa ai un prieten care iti este si profesor: nenorocitele de teme.
Ce pot spune despre capitolul asta...E, pur si simplu, un capitol...foarte urat mirositor. Voi odoriza topicul asta cu capitolul urmator. Dupa cum vedeti, chestia cu printii din titlu nu e doar o metafora, si nu e folosita cu sens figurat. Aici e intradevar povestea unor printi ai secolului XXI, care se bat pe tronul tatalui lor. Au mult mai multe aparate moderne la dispozitie ca sa se omoare reciproc, nu numai sabiutele clasice pentru printisorii blonzi... Sper ca nu va mai deranjeaza modul meu dialogos de expunere, avand in vedere ca in capitolul asta am pus destul de multa descriere ;) Sper, de asemenea, ca se incadreaza indeajuns de bine (properly, nu stiu traducerea perfecta in romana) in genul Comedy, dar, dupa cum v-am zis urmatorul capitol promite sa fie absolut epic, dar pana atunci astept commurile voastre, ca deja am vorbit prea mult despre capitolul II... :-*