22-03-2013, 12:02 AM
1. "Robin Hood" de Henry Gilbert.
O carte minunata, care m-a facut sa plang si sa imi doresc un asemenea erou si pentru acest secol.
Robin Hood a fost un cavaler si o persoana sufletista pana la capat, pe patul de moarte. Iar cei ce l-au urmat in atatea calatorii periculoase si totusi, pentru o cauza "caritabila", sunt la fel de minunati ca si personajul principal.
2. "Omul invizibil" de H. G. Wells.
A fost prima mea carte din acest gen, daca nu ma insel, iar aceasta minunata opera m-a facut sa vreau sa citesc din ce in ce mai mult.
Cand am citit cartea, imaginiile imi veneau usor in minte, de parca ceea ce scria acolo erau imaginiile ce le aveam chiar eu. Dar ceea ce m-a facut sa iubesc aceasta carte a fost sfarsitul, urat de umanitate, lasat sa moara singur, cu atata ura in suflet pentru semenii sai. Asta m-a lovit si m-a facut sa imi inclin palaria pentru eroul nebun ce isi dorea moartea umanitatii.
3. Cred ca aici o sa pun cartea "Orasul si stalpul" de Gore Vidal. O carte despre homosexuali si lumea homosexuala, despre peripetii si o dragoste neimpartasita, despre inocenta puerila a unor adolescenti si aventurile lor pe mare sau pe tarm.
Gore pune foarte bine in evidenta personajele, egocentrismul sau masochismul lor. Mie chiar imi placuse de acel scriitor, care intotdeauna cauta sa fie ranit in dragoste ca sa poata suferi si sa isi alimenteze gandirea pesimista.
Totul e minunat scris. Chiar este o carte ce merita citita, desi poate pentru unii sfarsitul e... cam idiot, dar eu cred ca doar ne arata cum o singura greseala sau impuls nervos poate duce sfarsitul unei vieti noi ce tocmai o incepusem, iar dupa ceea ce am facut gresit este deja printat in prezent, dorim doar sa fugim ca sa nu dam ochii cu consecintele ce ne urmaresc.
O carte minunata, care m-a facut sa plang si sa imi doresc un asemenea erou si pentru acest secol.
Robin Hood a fost un cavaler si o persoana sufletista pana la capat, pe patul de moarte. Iar cei ce l-au urmat in atatea calatorii periculoase si totusi, pentru o cauza "caritabila", sunt la fel de minunati ca si personajul principal.
2. "Omul invizibil" de H. G. Wells.
A fost prima mea carte din acest gen, daca nu ma insel, iar aceasta minunata opera m-a facut sa vreau sa citesc din ce in ce mai mult.
Cand am citit cartea, imaginiile imi veneau usor in minte, de parca ceea ce scria acolo erau imaginiile ce le aveam chiar eu. Dar ceea ce m-a facut sa iubesc aceasta carte a fost sfarsitul, urat de umanitate, lasat sa moara singur, cu atata ura in suflet pentru semenii sai. Asta m-a lovit si m-a facut sa imi inclin palaria pentru eroul nebun ce isi dorea moartea umanitatii.
3. Cred ca aici o sa pun cartea "Orasul si stalpul" de Gore Vidal. O carte despre homosexuali si lumea homosexuala, despre peripetii si o dragoste neimpartasita, despre inocenta puerila a unor adolescenti si aventurile lor pe mare sau pe tarm.
Gore pune foarte bine in evidenta personajele, egocentrismul sau masochismul lor. Mie chiar imi placuse de acel scriitor, care intotdeauna cauta sa fie ranit in dragoste ca sa poata suferi si sa isi alimenteze gandirea pesimista.
Totul e minunat scris. Chiar este o carte ce merita citita, desi poate pentru unii sfarsitul e... cam idiot, dar eu cred ca doar ne arata cum o singura greseala sau impuls nervos poate duce sfarsitul unei vieti noi ce tocmai o incepusem, iar dupa ceea ce am facut gresit este deja printat in prezent, dorim doar sa fugim ca sa nu dam ochii cu consecintele ce ne urmaresc.
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2