Partea Intai : Anonimi la orizont

[Rain]

Pierduse orice urma de contact cu persoanele din jur si de abia daca observase ca locul se mai aglomerase in ultimele zece minute. Isi facu ordine in ganduri, dupa care se ridica atent si, cu pasi mici, se indrepta spre usa mare a balconului. Trase perdeaua ce oprea lumina sa patrunda, apoi deschise usa larg si expira aerul. In ultima vreme Dean devenise foarte visator si nu pusese pret prea mult pe ochii din jur, cum nici inainte nu o facea, dar acum ceva din el se schimbase.
"Stie cineva cand se va servi masa? Imi e foame..." se planse, incercand sa faca conversatie cu oricine din jur, insa in mai putin de zece secunde doua bucatarese venira si asezara pe masa micul dejun, luand fructierele si vaza mare cu flori.
Acesta era primul semn ca Dante va avea sa vorbeasca curand, in timp ce noi savuram minunatele delicatese ce ne erau aduse de fiecare data.

ooc: Cine vrea.
PS: Daca are cineva vreo idee, poate sa ii controleze vorbele lui Dante, dar in limita informatiilor. :3