Minciuna

[Fata cu par de foc]

Cred ca in primul rand trebuie sa ne definim minciuna. Si aici o putem da in ''relativisme'' - adevarul este, pentru fiecare, subiectiv; si mai putem vorbi despre ''furnizarea de informatii'' care au atatea motive sa exprime acest adevar subiectiv, cate n-au. Acest gen de raspuns ti se cere din mai multe motive, atat personale, cat si generale, deci si motivatiile difera. Sau, sa exemplific, una este cand eu iti dau bani sa imi iei ceva si tu te intorci cu un rest mai mic, mintindu-ma (minciuna distructiva), alta este cand intr-un grup de amici pe care abia ii cunosti, jucati ''adevar si provocare'' si te intreaba, sa zicem, daca mai esti virgina (informatie absolut personala si care te priveste cui i-o dai). Poate a fost un pic tras de par exemplul, dar nu-i dracul asa negru atunci cand mintim, precum se presupun a fi.

1) De ce suntem tentaţi să minţim?
Tentati? Hm. Cam greu de spus daca tentati. Dar, atunci cand nu vrem sa spunem ceva intocmai cu detaliile pe care le cunoastem, putem avea motive, dupa cum am zis, personale, daca te privesc in mod direct; iar aici putem vorbi ori de intimitate, ori de interiorizare/ epatare (mintim ca am citit un numar de carti de exemplu, pentru a impresiona, sau ne mintim parintii pentru a nu fi pedepsiti) cat si generale, cand esti rugat sa spui niste lucruri la care ai asistat, si sta in puterea ta de decizie daca esti in masura sa faci acest lucru, ce interese ai si ce consecinte pot fi.

2) Facem diferenţe între glumă şi minciună?
Cred ca din combinatia lor iese ''pacaleala''.

3) Crezi că minciuna e un păcat?
Atunci cand faci rau, folosind-o ca unealta, da.

4) Ai minţit vreodată atât de mult încât nu ai mai putut dormi noaptea, gândindu-te că poţi fi prins ?
Cum am constiinta uriasa (tata se prindea repede daca minteam si ma facea cu ou si otet) si, desi uneori credeam ca faceam bine, ma macina ca naiba.

5) Crezi în proverbul "minciuna are picioare scurte"?
Din ce am trait pana acum, e posibil. Si, desi mi-a marit experienta de viata, mai rau m-a bagat intr-un hau al disperarii, in care nu stiam in cine sa mai am incredere, si in cine nu.
Pur si simplu anumiti oameni se incurca in propriile minciuni, sau, ironia sortii, ajungi printr-o coincidenta sa ti se spulbere secretul.