06-06-2011, 08:42 PM
Multumesc de comentarii mult, mult, mult 
Am venit cu continuarea mai repede decat am calculat, insa am avut timp sa o fac, asa ca am decis sa o pun aici ^^
Ei bine, trebuie sa ii multumesc colegamii ca m-a ajutat cu diacriticile pentru ca mie mi-a fost lene sa le fac si as fi intarziat o gramada daca nu ma ajuta ea >.<
Ah, am uitat sa zic ca mai e un personaj nou : Matei
^__^ Citire placuta !
La fel ca restul orelor dintr-o zi si acestea trecura greu, poate chiar prea greu. Ma zbatusem din rasputeri sa iau o nota mare la limba romana cu toate ca nu invatasem prea mult. Chiar si asa, profesoara mi-a dat un zece pentru ca in fiecare ora am fost foarte activ, mai putin azi. Nu stiu din ce cauza, insa ma simteam groaznic. Sa fi fost din cauza intamplarilor petrecute cu o seara in urma?
Deja clasa se eliberase, Mark facandu-mi cu mana si spunandu-mi ca ma va astepta la el dupa ora de pregatire ca sa iau cartile si hainele. L-am salutat si eu la randul meu si, obisnuit dupa ritualul din fiecare zi de scoala dupa ore, mi-am scos caietul de matematica si un pix de culoare neagra, asteptand profesorul. Priveam ceasul galben din perete de parca ar fi fost ultimul lucru la care ma puteam uita, iar secundarul se misca atat de greu, incat aveam impresia ca micutul obiect ramasese fara baterii.
Am scos un oftat cand am realizat ca domnul Utaru intarziase cincisprezece minute, ceea ce nu ii statea in fire. Am iesit pe hol, indreptandu-ma spre cancelarie. Probabil uitase ca are intalnire cu mine dupa ore, asa ca trebuia sa ii reamintesc.
In momentul in care paseam spre cancelarie, ma gandeam daca nu cumva il suparasem pe prof si poate din cauza asta nu a mai venit. Mi-am plecat capul, oprindu-ma din mers cand am ajuns in fata usii unde era pusa o bucatica de plastic alba, scriind pe ea "Cancelarie". Am batut de doua ori, apoi am deschis-o, simtind cum inima imi sare din piept din cauza batailor puternice.
Picioarele mi se inmuiasera, simtind cum bratele incep sa imi tremure atat de tare incat imi si transpirasera. Din pacate niciunul din cadrele didactice nu se afla in acea incapere cu o masa mare si scaune asezate in forma de U. Am respirat oarecum usurat, privind pe orarul profesorilor sa vad ce ora avusese inainte, ca sa stiu in ce clasa ar trebui sa ma duc. Am inchis la loc usa dupa ce mi-am terminat treaba acolo, apoi mi-am frecat palmele una de alta ca sa le usuc intr-un fel, dar parca erau mult mai transpirate ca la inceput.
Am inceput din nou sa merg pe coridor, auzind in urma mea doar sunetul pasilor. Cu cat mergeam mai mult si ma apropiam de clasa unde avusese ora domnul Utaru, cu atat se auzeau si alte sunete, insa nu imi puteam imagina de la ce vin.
Dupa ce am deschis usa, am ramas cu gura cascata la propriu. Clasa era goala, la fel si scaunele, insa pe catedra din fata tablei era intins trupul alb si gol al blondului, cu chipul rosu si gura intre deschisa pe unde putea foarte usor sa scoata sunete ciudate, de parca i-ar fi placut ceea ce se intampla cu el. Deasupra lui Yn era un barbat la fel de inalt ca si el, poate mult mai bine facut, reusind sa ii disting muschii ce i se incordau la fiecare penetrare in corpul profesorului de matematica. Parul il avea violet deschis, iar ochii portocalii nu aratau altceva decat satisfactie. Nu cred ca ma observasera, pentru ca s-ar fi oprit din acel act atat de rusinos.
Nu ma puteam clinti, ramasesem in acea pozitie de aproape doua minute, nereusind nici macar sa inchid ochii. Broboane de transpiratie se asternusera atat pe corpul lui Yn, cat si pe cel al lui Saren. De abia dupa ce mi-am mai revenit putin, am realizat defapt ce faceau cei doi acolo. Nu numai blondul gemea de placere, insa si partenerul sau ce se afla deasupra lui, stand sprijinit cu mana dreapta in suprafata catedrei, isi musca buzele neincetat de atata satisfactie. Am vazut momentul cand gatul domnului Utaru fuse prins in stransoarea dintilor lui Saren, barbatul scotand un strigat mai mult de durere, insa nu stiam exact sa le diferentiez. Mi-am simtit picioarele inmuiate, iar trupul incepuse sa imi tremure atunci cand ma privira amandoi. Cu toate ca se uitau ambii atat de intens la mine, expresiile lor faciale erau total diferite. Cel cu parul violet ma privea straniu, cu un ranjet pervers, de parca ar fi dorit sa ma alatur si eu lor, iar blondul avea o privire rugatoare, speriata si totodata trista, nici un zambet neaparand pe fata lui.
Am lasat totul la fel, mai putin usa pe care am inchis-o imediat ce nu m-am mai simtit in stare sa le privesc trupurile goale si pline de broboane de transpiratie. Am inceput sa alerg pana in clasa mea, luandu-mi rapid ghiozdanul si iesind din incinta scolii.
Inca ma simteam nesigur, speriat si nu stiam ce fusese acea scena pe care o vazusem. Picioarele si mainile imi tremurau neincetat, simtindu-mi cum ochii incep a mi se umezi, insa cauza nu o stiam. Am luat-o la fuga, traversand fara a mai privi semaforul. Imi era atat de teama de ceea ce vazusem si mai ales de acele priviri pline de placere ale lor, acele strigate, apoi acea scena in care ei ma fixasera in aria vizuala, parca nedorind sa le scap.
Stiam ca domnul Utaru era cu Saren si ca il iubeste, dar nu m-as fi gandit niciodata la un act sexual intre ei, mai ales la scoala. Mi-am scuturat capul, apoi m-am oprit pe bulevard, ignorand privirile curioase ale trecatorilor atunci cand am inceput sa plang in hohote. Nu imi puteam mentine o stare normala, ci pur si simplu am dat drumul lacrimilor sa imi umezeasca obrajii fierbinti. Aveam impresia ca cei doi voiau sa ma urmareasca, la fel ca in filmele politiste. Acum ca stiam, trebuia sa ma omoare, sau cel putin asa ma simteam in acel moment.
Dupa putin timp ma calmasem cat de cat, asta numai din cauza multimii de oameni ce se stransese in jurul meu. M-am ridicat de jos si m-am scuturat de praful de pe pietrele unde ma asezasem, pornind in fuga spre casa. Voiam doar sa stau acolo inchis si sa nu ma mai gandesc la nimic.
Alergam impreuna cu ghiozdanul ce statea sa cada, fiind prins doar de dupa umarul drept. Incercam sa evit pe cat de mult persoanele de pe bulevardul aglomerat, insa mai primeam sau dadeam cate un ghiont din greseala.
Lacrimile continuau sa curga, eu simtindu-ma atat de penibil ca plang pentru ceea ce vazusem. Yn nu trebuia sa insemne nimic pentru mine, insa cum se facea ca de fiecare data cand il vedeam cu cineva simteam gelozie? El trebuia sa fie cu mine. Ce tot zic?
Mi-am sters lacrimile cu podul palmei, traversand in fuga strada, pentru ca nu mai aveam rabdare. Am luat-o pe scurtatura, printr-un parculet cam putin populat, insa nu asta conta acum. In departare am putut observa doua siluete, una dintre ele fiindu-mi foarte cunoscuta. Cand am realizat ca era chiar colegul meu Mark, mi-am sters rapid obrajii umezi, incepand sa merg normal, fara sa mai alerg. Am tras de cateva ori aer in piept, ridicand o spranceana cand vazusem tipul blond si inalt de langa el.
Satenul imi facu rapid cu mana, apoi parca grabi pasul ca sa ajunga mai repede la mine.
-Cum de esti la ora asta aici? ma intreba el imediat ce ajunse langa mine, afisand un zambet discret.
Intre timp, tipul cu care umbla se aporpie cu pasi micuti de noi, simtind cum ma analizeaza din cap pana in picioare, insa nu am indraznit sa ma uit si eu la el.
-Nu am mai facut pregatirea aia, am murmurat, incercand sa imi dreg glasul si sa nu ma dau de gol ca plansesem.
La fel ca si blondul acela, Mark ma analiza, insa doar chipul, apoi imi atinse unul din obraji cu palma, marindu-si dintr-o data ochii ca si cum ghicise ce s-a intamplat.
-Am uitat sa fac prezentarile, spuse, apoi facu un pas in spate timp in care mi-am dus privirea spre blond.
-Akita, el este Matei, un vechi prieten, continua acesta privindu-l pe blond. Era mult mai inalt decat mine, dand un aer superior. Expresia lui faciala era foarte serioasa, nedand semn de nici macar un zambet cat de sters ar fi fost. Era imbracat intr-o camasa alba, iar peste ea avea o vesta neagra, stransa bine pe corp, care ii scotea in evidenta umerii lati. Arata ca un valet, mai ales ca la gat avea un papion negru, aranjat perfect. Ochii galbeni si privirea lui imi dadura un fior, facandu-ma imediat sa ma gandesc la Yn si inima sa imi tresara, insa vocea satenului ma trezi din transa.
-Iar Matei, el este Akita, colegul meu de banca si cel mai bun prieten.
Dupa acest schimb de replici am dat mana, putand sa ii observ zambetul siret a lui Mark de pe chip. Nu stiu din ce cauza, insa m-a amuzat foarte mult acea expresie pe care o avea.
Se pare ca pana la urma Mark nu isi daduse seama ca am plans, insa, chiar si asa, daca ma uitam in oglinda si imi vedeam chipul, pana si eu m-as fi pacalit pe mine, aratand de parca eram in al noualea cer. Am inceput sa mergem toti trei in directia casei lui Mark, admirand peisajele ce ni se derulau in fata ochilor. De data asta nu am mai luat-o pe scurtatura, din contra, am mers pe langa calea ferata a garii de la periferia orasului, pe langa locuinta lui Mark, putand sa admir trenurile ce stationau acolo, impreuna cu vagoanele mai vechi, altele mai noi.
Tot drumul cei doi au vorbit lucruri ciudate, insa eu eram mult mai preocupat cu admiratul peisajelor decat sa aud discutiile lor. Il mai priveam din cand in cand pe Matei, copiindu-i pozitia de a merge cu mainile in buzunarele blugilor, caci mi se parea smecher. M-au bagat apoi amandoi intre ei, intrebandu-ma diverse lucruri.
-Te-ai intalnit cu Yn? spuse brusc Mark, simtind cum inima imi bate din ce in ce mai tare, aproape dorind sa iasa din piept.
Am dat negativ din cap, nereusind sa spun un "˜nu"™ cu toata gura. Dupa chipul sau mi-am dat seama ca ceva este in neregula, dar am vazut ca nu a insistat cu intrebarea asta.
-Deci ai saispe` ani daca esti cu Mark in clasa, nu? se auzi vocea blondului, intorcandu-mi capul spre el.
-Asa e, am raspuns eu, ei continuand cu intrebarile de genul asta, in timp ce ne apropiam din ce in ce mai mult de casa colegului meu.
Acum trebuia sa imi iau lucrurile de seara trecuta cand dormisem la Mark si ma tot intrebam daca Matei va veni si el cu noi. Ca tot venise vorba de el, nu prea aflasem nimic despre acesta, cum ar fi varsta sau multe altele, dar cu siguranta aveam sa il iau pe Mark la interogat cand aveam ocazia.
Am venit cu continuarea mai repede decat am calculat, insa am avut timp sa o fac, asa ca am decis sa o pun aici ^^Ei bine, trebuie sa ii multumesc colegamii ca m-a ajutat cu diacriticile pentru ca mie mi-a fost lene sa le fac si as fi intarziat o gramada daca nu ma ajuta ea >.<
Ah, am uitat sa zic ca mai e un personaj nou : Matei
^__^ Citire placuta !
-Capitolul 6-
La fel ca restul orelor dintr-o zi si acestea trecura greu, poate chiar prea greu. Ma zbatusem din rasputeri sa iau o nota mare la limba romana cu toate ca nu invatasem prea mult. Chiar si asa, profesoara mi-a dat un zece pentru ca in fiecare ora am fost foarte activ, mai putin azi. Nu stiu din ce cauza, insa ma simteam groaznic. Sa fi fost din cauza intamplarilor petrecute cu o seara in urma?
Deja clasa se eliberase, Mark facandu-mi cu mana si spunandu-mi ca ma va astepta la el dupa ora de pregatire ca sa iau cartile si hainele. L-am salutat si eu la randul meu si, obisnuit dupa ritualul din fiecare zi de scoala dupa ore, mi-am scos caietul de matematica si un pix de culoare neagra, asteptand profesorul. Priveam ceasul galben din perete de parca ar fi fost ultimul lucru la care ma puteam uita, iar secundarul se misca atat de greu, incat aveam impresia ca micutul obiect ramasese fara baterii.
Am scos un oftat cand am realizat ca domnul Utaru intarziase cincisprezece minute, ceea ce nu ii statea in fire. Am iesit pe hol, indreptandu-ma spre cancelarie. Probabil uitase ca are intalnire cu mine dupa ore, asa ca trebuia sa ii reamintesc.
In momentul in care paseam spre cancelarie, ma gandeam daca nu cumva il suparasem pe prof si poate din cauza asta nu a mai venit. Mi-am plecat capul, oprindu-ma din mers cand am ajuns in fata usii unde era pusa o bucatica de plastic alba, scriind pe ea "Cancelarie". Am batut de doua ori, apoi am deschis-o, simtind cum inima imi sare din piept din cauza batailor puternice.
Picioarele mi se inmuiasera, simtind cum bratele incep sa imi tremure atat de tare incat imi si transpirasera. Din pacate niciunul din cadrele didactice nu se afla in acea incapere cu o masa mare si scaune asezate in forma de U. Am respirat oarecum usurat, privind pe orarul profesorilor sa vad ce ora avusese inainte, ca sa stiu in ce clasa ar trebui sa ma duc. Am inchis la loc usa dupa ce mi-am terminat treaba acolo, apoi mi-am frecat palmele una de alta ca sa le usuc intr-un fel, dar parca erau mult mai transpirate ca la inceput.
Am inceput din nou sa merg pe coridor, auzind in urma mea doar sunetul pasilor. Cu cat mergeam mai mult si ma apropiam de clasa unde avusese ora domnul Utaru, cu atat se auzeau si alte sunete, insa nu imi puteam imagina de la ce vin.
Dupa ce am deschis usa, am ramas cu gura cascata la propriu. Clasa era goala, la fel si scaunele, insa pe catedra din fata tablei era intins trupul alb si gol al blondului, cu chipul rosu si gura intre deschisa pe unde putea foarte usor sa scoata sunete ciudate, de parca i-ar fi placut ceea ce se intampla cu el. Deasupra lui Yn era un barbat la fel de inalt ca si el, poate mult mai bine facut, reusind sa ii disting muschii ce i se incordau la fiecare penetrare in corpul profesorului de matematica. Parul il avea violet deschis, iar ochii portocalii nu aratau altceva decat satisfactie. Nu cred ca ma observasera, pentru ca s-ar fi oprit din acel act atat de rusinos.
Nu ma puteam clinti, ramasesem in acea pozitie de aproape doua minute, nereusind nici macar sa inchid ochii. Broboane de transpiratie se asternusera atat pe corpul lui Yn, cat si pe cel al lui Saren. De abia dupa ce mi-am mai revenit putin, am realizat defapt ce faceau cei doi acolo. Nu numai blondul gemea de placere, insa si partenerul sau ce se afla deasupra lui, stand sprijinit cu mana dreapta in suprafata catedrei, isi musca buzele neincetat de atata satisfactie. Am vazut momentul cand gatul domnului Utaru fuse prins in stransoarea dintilor lui Saren, barbatul scotand un strigat mai mult de durere, insa nu stiam exact sa le diferentiez. Mi-am simtit picioarele inmuiate, iar trupul incepuse sa imi tremure atunci cand ma privira amandoi. Cu toate ca se uitau ambii atat de intens la mine, expresiile lor faciale erau total diferite. Cel cu parul violet ma privea straniu, cu un ranjet pervers, de parca ar fi dorit sa ma alatur si eu lor, iar blondul avea o privire rugatoare, speriata si totodata trista, nici un zambet neaparand pe fata lui.
Am lasat totul la fel, mai putin usa pe care am inchis-o imediat ce nu m-am mai simtit in stare sa le privesc trupurile goale si pline de broboane de transpiratie. Am inceput sa alerg pana in clasa mea, luandu-mi rapid ghiozdanul si iesind din incinta scolii.
Inca ma simteam nesigur, speriat si nu stiam ce fusese acea scena pe care o vazusem. Picioarele si mainile imi tremurau neincetat, simtindu-mi cum ochii incep a mi se umezi, insa cauza nu o stiam. Am luat-o la fuga, traversand fara a mai privi semaforul. Imi era atat de teama de ceea ce vazusem si mai ales de acele priviri pline de placere ale lor, acele strigate, apoi acea scena in care ei ma fixasera in aria vizuala, parca nedorind sa le scap.
Stiam ca domnul Utaru era cu Saren si ca il iubeste, dar nu m-as fi gandit niciodata la un act sexual intre ei, mai ales la scoala. Mi-am scuturat capul, apoi m-am oprit pe bulevard, ignorand privirile curioase ale trecatorilor atunci cand am inceput sa plang in hohote. Nu imi puteam mentine o stare normala, ci pur si simplu am dat drumul lacrimilor sa imi umezeasca obrajii fierbinti. Aveam impresia ca cei doi voiau sa ma urmareasca, la fel ca in filmele politiste. Acum ca stiam, trebuia sa ma omoare, sau cel putin asa ma simteam in acel moment.
Dupa putin timp ma calmasem cat de cat, asta numai din cauza multimii de oameni ce se stransese in jurul meu. M-am ridicat de jos si m-am scuturat de praful de pe pietrele unde ma asezasem, pornind in fuga spre casa. Voiam doar sa stau acolo inchis si sa nu ma mai gandesc la nimic.
Alergam impreuna cu ghiozdanul ce statea sa cada, fiind prins doar de dupa umarul drept. Incercam sa evit pe cat de mult persoanele de pe bulevardul aglomerat, insa mai primeam sau dadeam cate un ghiont din greseala.
Lacrimile continuau sa curga, eu simtindu-ma atat de penibil ca plang pentru ceea ce vazusem. Yn nu trebuia sa insemne nimic pentru mine, insa cum se facea ca de fiecare data cand il vedeam cu cineva simteam gelozie? El trebuia sa fie cu mine. Ce tot zic?
Mi-am sters lacrimile cu podul palmei, traversand in fuga strada, pentru ca nu mai aveam rabdare. Am luat-o pe scurtatura, printr-un parculet cam putin populat, insa nu asta conta acum. In departare am putut observa doua siluete, una dintre ele fiindu-mi foarte cunoscuta. Cand am realizat ca era chiar colegul meu Mark, mi-am sters rapid obrajii umezi, incepand sa merg normal, fara sa mai alerg. Am tras de cateva ori aer in piept, ridicand o spranceana cand vazusem tipul blond si inalt de langa el.
Satenul imi facu rapid cu mana, apoi parca grabi pasul ca sa ajunga mai repede la mine.
-Cum de esti la ora asta aici? ma intreba el imediat ce ajunse langa mine, afisand un zambet discret.
Intre timp, tipul cu care umbla se aporpie cu pasi micuti de noi, simtind cum ma analizeaza din cap pana in picioare, insa nu am indraznit sa ma uit si eu la el.
-Nu am mai facut pregatirea aia, am murmurat, incercand sa imi dreg glasul si sa nu ma dau de gol ca plansesem.
La fel ca si blondul acela, Mark ma analiza, insa doar chipul, apoi imi atinse unul din obraji cu palma, marindu-si dintr-o data ochii ca si cum ghicise ce s-a intamplat.
-Am uitat sa fac prezentarile, spuse, apoi facu un pas in spate timp in care mi-am dus privirea spre blond.
-Akita, el este Matei, un vechi prieten, continua acesta privindu-l pe blond. Era mult mai inalt decat mine, dand un aer superior. Expresia lui faciala era foarte serioasa, nedand semn de nici macar un zambet cat de sters ar fi fost. Era imbracat intr-o camasa alba, iar peste ea avea o vesta neagra, stransa bine pe corp, care ii scotea in evidenta umerii lati. Arata ca un valet, mai ales ca la gat avea un papion negru, aranjat perfect. Ochii galbeni si privirea lui imi dadura un fior, facandu-ma imediat sa ma gandesc la Yn si inima sa imi tresara, insa vocea satenului ma trezi din transa.
-Iar Matei, el este Akita, colegul meu de banca si cel mai bun prieten.
Dupa acest schimb de replici am dat mana, putand sa ii observ zambetul siret a lui Mark de pe chip. Nu stiu din ce cauza, insa m-a amuzat foarte mult acea expresie pe care o avea.
Se pare ca pana la urma Mark nu isi daduse seama ca am plans, insa, chiar si asa, daca ma uitam in oglinda si imi vedeam chipul, pana si eu m-as fi pacalit pe mine, aratand de parca eram in al noualea cer. Am inceput sa mergem toti trei in directia casei lui Mark, admirand peisajele ce ni se derulau in fata ochilor. De data asta nu am mai luat-o pe scurtatura, din contra, am mers pe langa calea ferata a garii de la periferia orasului, pe langa locuinta lui Mark, putand sa admir trenurile ce stationau acolo, impreuna cu vagoanele mai vechi, altele mai noi.
Tot drumul cei doi au vorbit lucruri ciudate, insa eu eram mult mai preocupat cu admiratul peisajelor decat sa aud discutiile lor. Il mai priveam din cand in cand pe Matei, copiindu-i pozitia de a merge cu mainile in buzunarele blugilor, caci mi se parea smecher. M-au bagat apoi amandoi intre ei, intrebandu-ma diverse lucruri.
-Te-ai intalnit cu Yn? spuse brusc Mark, simtind cum inima imi bate din ce in ce mai tare, aproape dorind sa iasa din piept.
Am dat negativ din cap, nereusind sa spun un "˜nu"™ cu toata gura. Dupa chipul sau mi-am dat seama ca ceva este in neregula, dar am vazut ca nu a insistat cu intrebarea asta.
-Deci ai saispe` ani daca esti cu Mark in clasa, nu? se auzi vocea blondului, intorcandu-mi capul spre el.
-Asa e, am raspuns eu, ei continuand cu intrebarile de genul asta, in timp ce ne apropiam din ce in ce mai mult de casa colegului meu.
Acum trebuia sa imi iau lucrurile de seara trecuta cand dormisem la Mark si ma tot intrebam daca Matei va veni si el cu noi. Ca tot venise vorba de el, nu prea aflasem nimic despre acesta, cum ar fi varsta sau multe altele, dar cu siguranta aveam sa il iau pe Mark la interogat cand aveam ocazia.
![[Imagine: dbigps.png]](http://i42.tinypic.com/dbigps.png)