Ce carte citesti acum?

[Teh]

-copy/paste de pe alt forum pt. că sunt într-o stare de lene deplorabilă, so va trebui să vă conformați cu asta/ n-am niciun chef să scriu alte comentarii despre ce am citit right now, guess I am way too lazy.

ce-am lecturat săptămâna asta.

Am citit Fii demn! de Dan Puric, la sugestia profei mele de latină, şi mă bucur foarte mult că mi-a împrumutat cartea. Plănuiesc să citesc şi celelalte două cărţi ale sale pentru că m-a marcat ceea ce am găsit între filele cărţii sale.

Nu e vorba de un roman, o poveste... ci de o realitate, o realitate de azi şi poate şi de mâine şi o realitate de acum nu ştiu câţi ani. Nu prea sunt în dispoziţia necesară de a comenta despre o carte. Şi e greu să spui mi-a plăcut sau nu mi-a plăcut. Cartea în sine e genială prin ideile pe care le cuprinde şi este o notă biografică a românului, ca să zic aşa, printr-un demers personal al lui Dan Puric, pe care - fără să vreau - citind filele cărţii sale, îl consider un om genial. M-a fascinat până m-a lăsat fără de cuvinte.

Cartea o recomand "tuturor românilor" * laughs*.
E şi inutil să mai zic 5/5. It was amazing. A răsculat în mine tot felul de sentimente şi m-a marcat prin tot ceea ce am găsit, nu doar prin faptul că omul este genial, plin de cultură şi inteligenţă şi patriotism, dar şi tot ceea ce transmite cartea sa, ideea - de fapt, ideile întâlnite acolo... şi tot ceea ce reuşeşte să facă prin nişte simple cuvinte. Te cuprinde.

Fără să vreau, după ce am terminat cartea, m-am simţit mândră-
__________________

Am citit astăzi Mic dejun la Tiffany de Truman Capote. Cu recenta comandă de cărți făcută, eu și colegele mele aveam fiecare câteva cărți pe bancă și am șterpelit cărțulia de la o colegă și-am început să o lecturez în ora de franceză pentru că... ei bine, ce altceva să fac la ora de franceză în condițiile în care îi asculta pe cei ce nu aveau note și desigur aceasta e doar o scuză, aveam chef să citesc ceva și nu puteam să mă decid dacă să mă conectez la net de pe telefon și să citesc o piesă de teatru de-a lui Shaw sau pur și simplu să citesc cărțulia de la colega mea. Am optat pt. a doua variantă pentru că well it'a better to lose yourself in a book's file than in a webpage.
Revenind la carte, a fost ... okay, ca să zic așa și sunt sigură că aș fi apreciat-o mai mult dacă aș fi citit-o în limba engleză, pentru că astfel chiar nu m-a impresionat prin stil sau replici sau descriere. Ce mi-a plăcut - este și evident - a fost personajul Holly Golight care a fost foarte simpatică și interesantă și ... să zicem „originală”, dar acest lucru se revarsă doar asupra personalității ei și a lucrurilor pe care le face, deci să zicem că există anumite idei în cartea aceasta - okay, ceva mai multe idei. În rest, nu m-a impresionat cu nimic și nici nu m-a atins în vreun mod special. Am oscilat între o stea și două stele, dar până la urmă am notat-o cu 2/5 pe goodreads.

Ieri am citit și o piesă de teatru de-a lui George Bernard Shaw. Tot așa, eram la școală și mă plictiseam așa că am zis să citesc ceva și am citit The Devil's disciple și cred cu sinceritate că începe să mă pasioneze foarte tare George Bernard Shaw. Îi ador stilul, deși nu am citit decât două piese de teatru de-ale sale, pur și simplu îmi place, îi ador replicile și face ceva cu personajele... pur și simplu stilul lui este în concordanță cu gusturile și dorințele mele în literatură, sau în piese de teatru, you could say that.
The Devil's disciple este o piesă foarte interesantă și plăcută, nu mi-a plăcut la fel de mult ca Pygmalion, dar tot mi-a plăcut și i-am dat 5/5 pe goodreads pentru că nu m-am putut abține. Mi-au plăcut personajele, ideile și îndeosebi stilul.

Săptămâna aceasta am mai citit și Carrie de Stephen King. Am tot auzit de el - idei, impresii, opinii, critici și așa mai departe și cum my friend has the book, am rugat-o să mi-o împrumute și mie să o citesc. Mi-a spus că e interesantă și cum că ar fi inspirată din viața reală. Okay, mă gândeam cu siguranșță la o poveste horror care o să mă facă să mă adâncesc puternic în paginile cărții și să fiu fascinată până la refuz așa cum se întâmplă cu operele... scary, let's say, eu mă speri foarte ușor și îmi place, anyway. Cartea nu a fost o dezamăgire, doar că eu mă așteptam la altceva și aveam așteptări mai mari, să zic așa. Totuși o consider o carte „particulară”, dacă așa ceva este posibil. Pur și simplu nu cred că pot să apreciez stilul și capacitatea adevărată a autorului în literatură - horror sau de altfel, raportând detaliile la cartea aceasta. Pur și simplu o consider detașată, să zic așa, de stilul lui Stephen King, ceea ce este oarecum ciudat având în vedere că nu am mai citit nimic de acesta, însă așa simt. Pur și simplu este o carte strict particulară, strict Carrie, cartea este un personaj, personajul este cartea și așa mai departe, de parcă ar exista fără voința altcuiva și fără implicația autorului. Știu că sună extraordinar de ciudat, dar așa consider eu. I-am dat 3/5 pe goodreads, pentru poveste și pt TK, dar nu o consider o carte de 3/5 ci mai degrabă 2/5, din punctul meu de vedere și raportată la gusturile mele și poate chiar și la starea de spirit pe care am avut-o când am lecturat-o.



Mă apucasem azi și de „Pe drumuri de munte” de Calistrat Hogaș, dar după 100 de pagini am realizay că nu am chef să citesc cartea, că mi-e lene, că mă dor ochii de mor și că nu am chef decât să îmi pun capul pe pernă și să dorm, ceea ce - din păcate - nu am făcut, dar nici de citit nu am mai citit și o consider o lectură pierdută, chiar dacă opera în sine nu mi-a displăcut.