23-08-2010, 02:47 PM
Salut, well, a trebuit să trec şi eu pe aici aşa că iată-mă.
Titlul nu-mi place. Nu ştiu încă care este semnificaţia lui dar nu ştiu, nu mă atrage, mi se pare uşor impropriu spus " roşul tău în seringa mea", nu , nu mi se pare nici sadic nici altceva, doar că nu mă atrage în mod special, îmi dă o imagine dezordonată şi cam neînţeleleasă. Poate pe parcurs îl voi agrea mai mult. Plus că nu mă iau atât de tare de acest detaliu, având în vedere că cel mai greu este să alegi titlul lucrării, nu conţinutul * laughs *
În primul capitol al lui Lynn am găsit ceva ce iar nu mi s-a părut prea bine spus. Adică, nu este o greşeală, total. Dar având în vedere că e vb. de medicină şi era pe domeniu, nu ştiu cât se poate spune " avea ochii mamei / tatălui" când de abia s-a născut. asta pt că ochii unui copil nou născut nu au o culoare anume, sunt foarte... neclari, din câte ştiu eu, şi după câteva luni îşi formează adevărata culoare.
Vezi că în acest capitol ai avut cuvântul „mamă†repetat într-o veselie la un moment dat. Şi nu era prea ca lumea exprimarea acolo, era vb. de ajutat, de nu ştiu ce. Oricum, mă cam zgâria pe ureche.
Acolo unde ai descris momentul în care s-a culcat şi s-a trezit, nu îmi place cum ai aşezat. Adică, ai pus pur şi simplu în continuare. Trebuia să faci o pauză, ori să o iei de la capăt, ori să laşi liber un rând, ori ceva de genul. Pt că pe zup nu se aliniază ca în word şi e destul de greu să realizezi cum este scris, aşa că trebuie puţin lucrat la asta ca să arate fain capitolul.
În orice caz, capitolul nu e rău. Îmi place tipul ( David zici că îl cheamă ? * laughs * ideea e că eu adooooor numele ăsta ). Ai avut ceva greşeli pe parcursul capitolului, câte ceva am menţionat eu mai sus... exprimarea ta este oarecum forţată, m-am plictisit puţin la faza cu mâncatul, sare, dar nu mai pune sare , deşi pe o parte a fost oarecum amuzant. Ai repetate de câteva ori cuvântul fructe, devenea oarecum iritant. Mda, deci, cum am spus, exprimarea ta este oarecum forţată mai ales când descrii un loc sau o acţiune. Pe de altă parte, îmi place cum îşi exprimă gândurile şi sentimentele, personajul tău. La asta te pricepi mult mai bine. Per total, capitolul a fost fain şi oarecum interesant. Personajul tău aproape la 30 de ani, este cul. Adică, mă bucur că nu l-ai făcut de vreo 24 de ani şi medic * laughs* ar fi fost culmea, la câţi ani sunt la medicină, şi ireal de-a dreptul. Cât despre mama lui, well, e tipică.
Capitolul doi
Well, scumpilici, ai început din prima cu o greşeală care m-a iritat, adică semnele de punctuaţie. Mi se pare destul de dezordonat aşezarea de genul :
Maria merge la mare . Pot să mă duc şi eu , te rog ? Haide ,o să fiu cuminte .
Se vede mult mai bine aÅŸa:
Maria merge la mare. Pot să mă duc şi eu, te rog? Haide, o să fiu cuminte.
Mie mi se pare mult mai estetic şi mai ordonat. Acum, depinde şi de gusturile tale DAR cu siguranţă nu le pui aşa: trei oameni se plimbau .I-am văzut ieri ,erau aproape de mine. Pricepi tu ce vreau să spun, se vede foarte naşpa şi e cam incorect aşezat aşa.
În rest, nu am văzut greşeli de exprimare, aici te-ai priceput. Mă irită lipsa lui „â†,deci ar fi foarte bine dacă ai putea să faci ceva în legătură cu asta. E cam aiurea, restul e scris cu diacritice şi apoi câte un cuvânt din ăsta fără, poţi căuta pe net şi dai copy paste acolo unde e necesar. Ştiu că e mult de muncă, dar aşa s-ar vedea mai bine.
Îmi place şi personajul tău şi determinarea de care dă dovadă, admirabilă fata şi destul de puternică. Pentru a se putea controla în faţa celorlalţi, e destul de mult. Şi mă întreb, ei oare chiar îi place medicina? Mi-a plăcut atât începutul cât şi finalul capitolului, incitant. Şi ai descris totul foarte bine, sentimentele şi gândurile ei. Ah şi locul a fost bine descris, te descurci, aşa că nu te mai complica.
În rest, povestea este frumoasă până aici şi sunt cu adevărat curioasă la ce v-aţi gândit mai departe. Chiar curioasă, mai ales că genul este dramă. Oh şi când Lynn a povestit în capitolul ei partea cu baia, duşul * laughs * nici nu vreţi să ştiţi ce mi-am imaginat. Oricum, momentan e destul de plăcut, aveţi greşelile voastre, dar se vor corecta pe parcurs, presupun. Am o idee de ce se va întâmpla în continuare şi îmi place că a fost lovită de maşină, incitaaaaaant. Să vedem ce ne aduce capitolul 3, spor la scris şi felicitări pt. colaborare.
chuu~
Titlul nu-mi place. Nu ştiu încă care este semnificaţia lui dar nu ştiu, nu mă atrage, mi se pare uşor impropriu spus " roşul tău în seringa mea", nu , nu mi se pare nici sadic nici altceva, doar că nu mă atrage în mod special, îmi dă o imagine dezordonată şi cam neînţeleleasă. Poate pe parcurs îl voi agrea mai mult. Plus că nu mă iau atât de tare de acest detaliu, având în vedere că cel mai greu este să alegi titlul lucrării, nu conţinutul * laughs *
În primul capitol al lui Lynn am găsit ceva ce iar nu mi s-a părut prea bine spus. Adică, nu este o greşeală, total. Dar având în vedere că e vb. de medicină şi era pe domeniu, nu ştiu cât se poate spune " avea ochii mamei / tatălui" când de abia s-a născut. asta pt că ochii unui copil nou născut nu au o culoare anume, sunt foarte... neclari, din câte ştiu eu, şi după câteva luni îşi formează adevărata culoare.
Citat:Probabil că la 70 de ani tot în cabinetul de la spital stăteam aşteptând femei însărcinate la consult.Nu e corect spus, asta pt. că este vb. De viitor şi nu prea poţi folosi timpul respectiv. Megea mai bine cu ceva de genul [....] voi sta aşteptând [... ] sau [...] voi fi stând[ ... ] . Ceva pe acolo în orice caz.
Vezi că în acest capitol ai avut cuvântul „mamă†repetat într-o veselie la un moment dat. Şi nu era prea ca lumea exprimarea acolo, era vb. de ajutat, de nu ştiu ce. Oricum, mă cam zgâria pe ureche.
Acolo unde ai descris momentul în care s-a culcat şi s-a trezit, nu îmi place cum ai aşezat. Adică, ai pus pur şi simplu în continuare. Trebuia să faci o pauză, ori să o iei de la capăt, ori să laşi liber un rând, ori ceva de genul. Pt că pe zup nu se aliniază ca în word şi e destul de greu să realizezi cum este scris, aşa că trebuie puţin lucrat la asta ca să arate fain capitolul.
Citat: când aveam 12 ani ( virgulă ) nimic nou.şi am mai văzut vreo două cazuri asemănătoare în care nu pusesei virgulă dar nu le-am mai menţionat, sunt de prisos.
În orice caz, capitolul nu e rău. Îmi place tipul ( David zici că îl cheamă ? * laughs * ideea e că eu adooooor numele ăsta ). Ai avut ceva greşeli pe parcursul capitolului, câte ceva am menţionat eu mai sus... exprimarea ta este oarecum forţată, m-am plictisit puţin la faza cu mâncatul, sare, dar nu mai pune sare , deşi pe o parte a fost oarecum amuzant. Ai repetate de câteva ori cuvântul fructe, devenea oarecum iritant. Mda, deci, cum am spus, exprimarea ta este oarecum forţată mai ales când descrii un loc sau o acţiune. Pe de altă parte, îmi place cum îşi exprimă gândurile şi sentimentele, personajul tău. La asta te pricepi mult mai bine. Per total, capitolul a fost fain şi oarecum interesant. Personajul tău aproape la 30 de ani, este cul. Adică, mă bucur că nu l-ai făcut de vreo 24 de ani şi medic * laughs* ar fi fost culmea, la câţi ani sunt la medicină, şi ireal de-a dreptul. Cât despre mama lui, well, e tipică.
Capitolul doi
Well, scumpilici, ai început din prima cu o greşeală care m-a iritat, adică semnele de punctuaţie. Mi se pare destul de dezordonat aşezarea de genul :
Maria merge la mare . Pot să mă duc şi eu , te rog ? Haide ,o să fiu cuminte .
Se vede mult mai bine aÅŸa:
Maria merge la mare. Pot să mă duc şi eu, te rog? Haide, o să fiu cuminte.
Mie mi se pare mult mai estetic şi mai ordonat. Acum, depinde şi de gusturile tale DAR cu siguranţă nu le pui aşa: trei oameni se plimbau .I-am văzut ieri ,erau aproape de mine. Pricepi tu ce vreau să spun, se vede foarte naşpa şi e cam incorect aşezat aşa.
În rest, nu am văzut greşeli de exprimare, aici te-ai priceput. Mă irită lipsa lui „â†,deci ar fi foarte bine dacă ai putea să faci ceva în legătură cu asta. E cam aiurea, restul e scris cu diacritice şi apoi câte un cuvânt din ăsta fără, poţi căuta pe net şi dai copy paste acolo unde e necesar. Ştiu că e mult de muncă, dar aşa s-ar vedea mai bine.
Îmi place şi personajul tău şi determinarea de care dă dovadă, admirabilă fata şi destul de puternică. Pentru a se putea controla în faţa celorlalţi, e destul de mult. Şi mă întreb, ei oare chiar îi place medicina? Mi-a plăcut atât începutul cât şi finalul capitolului, incitant. Şi ai descris totul foarte bine, sentimentele şi gândurile ei. Ah şi locul a fost bine descris, te descurci, aşa că nu te mai complica.
În rest, povestea este frumoasă până aici şi sunt cu adevărat curioasă la ce v-aţi gândit mai departe. Chiar curioasă, mai ales că genul este dramă. Oh şi când Lynn a povestit în capitolul ei partea cu baia, duşul * laughs * nici nu vreţi să ştiţi ce mi-am imaginat. Oricum, momentan e destul de plăcut, aveţi greşelile voastre, dar se vor corecta pe parcurs, presupun. Am o idee de ce se va întâmpla în continuare şi îmi place că a fost lovită de maşină, incitaaaaaant. Să vedem ce ne aduce capitolul 3, spor la scris şi felicitări pt. colaborare.
chuu~