10-03-2010, 06:08 PM
Melania
Acest prenume corespunde numeui grecesc Melane, avand insa o diferenta de accent, care indica influenta franceza de data recenta, care a modificat forma veche. Forma greceasca se incadreaza intr-o serie bogata de nume compuse din tema "melan", care are pentru greci o semnificatie clara, cea a culorii "negre". Se datoreaza apropierii de adjectivul "melas", "melaina", "melan", din familia carora mai fac parte si cateva neologisme romanesti recente: melancolie, melanina, melanom etc. Variantele de Melas, Melaneus, Melanthios, Melantos, Melanippos apar frecvent in perioada veche a istoriei grecesti. Atestat si in limba latina, Melania (nume purtat printre altele si de sora poetului Decimus Magnus) a intrat si in sfera crestina, prin cultul unor martire si martiri din primele secole ale erei noastre (martira Melane din secolul al IV-lea sau Melaneus din secolul al VI-lea). Prin intermediar slav, numele a patruns si la noi, fiind atestat inca din secolul al XV-lea in Moldova, sub forma de Melana. Numele este foarte intalnit in spatiul francez, german, italian, bulgar si rus. Calendarul ortodox si catolic aniverseaza acest nume pe data de 31 decembrie.
Maia
Forma a numelor Marian, Maria - cel mai popular nume feminin din arealul geografic crestin, Maria s-a impus inca din primele decenii ale raspandirii crestinismului. Este comun unui mare numar de limbi si popoare, continuand in onomastica moderna traditia unui vechi nume ebraic. In "Vechiul Testament" numele apartinea unei profetese, sora lui Moise, insa, adevarata raspandire o va cunoaste datorita Fecioarei Maria si cultului care ii este inchinat, incepand cu secolul IV d.Hr. Se pare ca forma de la care a plecat numele este evreescul Myriam, intalnit si astazi in forma sa primara, considerat de specialisti ca o adaptare la limba ebraica a cuvantului aramaic "mar" - "domn", "stapan". Pe langa aceasta ipoteza mai exista aproximativ inca 60 de solutii etimologice ale originii numelui, unele mai realiste, altele mai fanteziste. Unii considera ca numele isi are originea in cuvantul egiptean "mri", tradus prin "a iubi" sau "mrjimn" - "iubit de Amon" (marele rege al zeilor). Sfantul Ieronim a vazut in numele de Maryam un compus din "mar" - "picatura" si "-yam" - "mare", sintagma redata prin textul latin "stilla maris" - "stea de mare", o metafora adaugata Maicii Domnului. La romani era destul de intalnit numele de Marius, care avea si o forma feminina, ce se presupune, de unii cercetatori, ca ar fi putut fi numele de Maria. Pe filiera egipteano-evreiasca, numele se impune si se raspandeste in perioada crestina, alaturi de formele grecesti si latine. In romana, primele atestari ale prenumelui apar in secolul al XV-lea, dar se considera ca era folosit cu mult timp inainte. Probabil ca Maria a fost folosit mai intai de populatia romanizata si partial crestinata. Din punctul de vedere al frecventei se poate considera ca este echivalentul feminin al prenumelui masculin Ion. Are o bogata familie de variante, dintre care amintim Mariah, Maia, Mara, Mariana, Marina, Marieta, Marita, Rita, Marica, Marula, Mia, Miti, Mariescu, Mariorita, Maritica, Marula, Masa, Mariuca, Mariuta, Mioara, Mira, Meri etc. Ca si Ion, Maria are si corespondenti masculini, destul de frecventi in limba romana: Marin si Marian. In afara sarbatorilor inchinate Maicii Domnului, in calendarele crestine se mai intalnesc su alti sfinti sau martiri care au purtat acest nume. Sarbatorile inchinate Fecioarei Maria sunt pe 8 septembrie - "Nasterea Maicii Domnului", 21 noiembrie - "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", 25 martie - "Buna Vestire", 15 august - "Aratarea Maicii Domnului" si pe 1 octombrie - "Acoperamantul Maicii Domnului".
Acest prenume corespunde numeui grecesc Melane, avand insa o diferenta de accent, care indica influenta franceza de data recenta, care a modificat forma veche. Forma greceasca se incadreaza intr-o serie bogata de nume compuse din tema "melan", care are pentru greci o semnificatie clara, cea a culorii "negre". Se datoreaza apropierii de adjectivul "melas", "melaina", "melan", din familia carora mai fac parte si cateva neologisme romanesti recente: melancolie, melanina, melanom etc. Variantele de Melas, Melaneus, Melanthios, Melantos, Melanippos apar frecvent in perioada veche a istoriei grecesti. Atestat si in limba latina, Melania (nume purtat printre altele si de sora poetului Decimus Magnus) a intrat si in sfera crestina, prin cultul unor martire si martiri din primele secole ale erei noastre (martira Melane din secolul al IV-lea sau Melaneus din secolul al VI-lea). Prin intermediar slav, numele a patruns si la noi, fiind atestat inca din secolul al XV-lea in Moldova, sub forma de Melana. Numele este foarte intalnit in spatiul francez, german, italian, bulgar si rus. Calendarul ortodox si catolic aniverseaza acest nume pe data de 31 decembrie.
Maia
Forma a numelor Marian, Maria - cel mai popular nume feminin din arealul geografic crestin, Maria s-a impus inca din primele decenii ale raspandirii crestinismului. Este comun unui mare numar de limbi si popoare, continuand in onomastica moderna traditia unui vechi nume ebraic. In "Vechiul Testament" numele apartinea unei profetese, sora lui Moise, insa, adevarata raspandire o va cunoaste datorita Fecioarei Maria si cultului care ii este inchinat, incepand cu secolul IV d.Hr. Se pare ca forma de la care a plecat numele este evreescul Myriam, intalnit si astazi in forma sa primara, considerat de specialisti ca o adaptare la limba ebraica a cuvantului aramaic "mar" - "domn", "stapan". Pe langa aceasta ipoteza mai exista aproximativ inca 60 de solutii etimologice ale originii numelui, unele mai realiste, altele mai fanteziste. Unii considera ca numele isi are originea in cuvantul egiptean "mri", tradus prin "a iubi" sau "mrjimn" - "iubit de Amon" (marele rege al zeilor). Sfantul Ieronim a vazut in numele de Maryam un compus din "mar" - "picatura" si "-yam" - "mare", sintagma redata prin textul latin "stilla maris" - "stea de mare", o metafora adaugata Maicii Domnului. La romani era destul de intalnit numele de Marius, care avea si o forma feminina, ce se presupune, de unii cercetatori, ca ar fi putut fi numele de Maria. Pe filiera egipteano-evreiasca, numele se impune si se raspandeste in perioada crestina, alaturi de formele grecesti si latine. In romana, primele atestari ale prenumelui apar in secolul al XV-lea, dar se considera ca era folosit cu mult timp inainte. Probabil ca Maria a fost folosit mai intai de populatia romanizata si partial crestinata. Din punctul de vedere al frecventei se poate considera ca este echivalentul feminin al prenumelui masculin Ion. Are o bogata familie de variante, dintre care amintim Mariah, Maia, Mara, Mariana, Marina, Marieta, Marita, Rita, Marica, Marula, Mia, Miti, Mariescu, Mariorita, Maritica, Marula, Masa, Mariuca, Mariuta, Mioara, Mira, Meri etc. Ca si Ion, Maria are si corespondenti masculini, destul de frecventi in limba romana: Marin si Marian. In afara sarbatorilor inchinate Maicii Domnului, in calendarele crestine se mai intalnesc su alti sfinti sau martiri care au purtat acest nume. Sarbatorile inchinate Fecioarei Maria sunt pe 8 septembrie - "Nasterea Maicii Domnului", 21 noiembrie - "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", 25 martie - "Buna Vestire", 15 august - "Aratarea Maicii Domnului" si pe 1 octombrie - "Acoperamantul Maicii Domnului".
[center]![[Imagine: vtrhrtcopy.png]](http://i963.photobucket.com/albums/ae112/Mely_VK/vtrhrtcopy.png)
I always want to make you laugh.[/center]
I always want to make you laugh.[/center]