My worst nightmare is losing you [Tokio Hotel twincest; made by two yaoi lovers]

[angeliqueVampire]

Angelique`s back!

Capitolul 9 – Greşeala

Nu am cutezat să mă uit în ochii celorlalţi, deoarece mi-a fost teamă să privesc satisfacţia din ochii Annikăi. Prezenţa ei mă intimida atât de tare încât, orice mi-ar fi spus cineva de faţă cu ea, eu aş fi dat din cap absent. Probabil că aşa am făcut şi când au vrut să-l ia pe Bill, doar că am adăugat şi un insensibil „îmi pare rău”. Apoi a urmat coşmarul.
-E mai bine să îl iei la tine, tata, îi va fi mai bine.
Incredibil! Am fost eu cel care a spus cuvintele astea?! Am cercetat pe ascuns chipul roşu şi plin de lacrimi al lui Bill, dar nu am avut curajul să-i mai spun ceva. Strigătul mamei a răsunat în încăperea micuţă, iar mintea mea a rămas nepăsătoare la ţipătul ei de disperare.
M-am ridicat cu tact de pe scaun şi am ieşit din bucătărie, evitând mâinile întinse spre mine. E ciudat cum subconştientul meu îmi ghidează paşii, iar corpul meu nu se poate opune energiei ce îmi curge prin vene. Într-un singur moment am realizat că am rămas singur, iar durerea mi-a cuprins sufletul rece.
Mi-am ghidat paşii spre camera mea, încercând să merg cât mai drept posibil. Din spate, fratele meu mă striga cu o voce îngrijorată, dar nu m-am întors de teamă că îl voi răni şi mai tare. S-a dat bătut când a auzit uşa din odăii noastre trântindu-se.
M-am întins pe pat iar prin mintea mea au început să curgă felurite gânduri sinucigaşe. Oare cum era mai bine, să mor de lovituri de cuţit sau să mă spânzur sus, în pod? La urma urmei, ce viaţă e aia fără satisfacţii? Dacă Bill pleacă, nimeni şi nimic nu mă va mai putea satisface vreodată.
Mi-a venit o idee: de ce să nu-mi potolesc plăcerile carnale acum?
-Bill! Am ţipat eu.
L-am văzut alergând într-un suflet şi aşezându-se pe marginea patului pe care îl împărţeam. Şi-a ascuns dezamăgirea din ochi. Cred că încerca să fie puternic pentru mine. Şi totuşi, inocenţa lui mă atrăgea atât de tare încât nu am rezistat şi i-am furat un sărut. Nu s-a supărat foarte tare, dar când am început să îi deschei cămaşa albă, a prostestat, împingându-mi mâinile. Spre norocul meu, forţele noastre nu se puteau compara, iar Bill a fost obligat să se potolească şi să mă lase să-mi continui treaba. I-am lins cu grijă abdomenul subţire, atingându-i din când în când mândria. În momente ca acesta, îi simţeam încă palmele lovindu-mi pieptul, dar se potolea imediat atunci când îi strângeam puţin bărbăţia.
Am zâmbit puţin când am auzit un geamăt, destul de slab, dar până la urmă dovedea că Bill simte plăcere sub acţiunea limbii mele. Asta m-a făcut să continui, făcând abstracţie de ţipetele lui, care s-au rărit pe măsură ce a constatat că nu aveam de gând să îl las aşa, ci intenţionam să mă satisfac cu corpul lui.
Am încercat să-i ofer mai multă dragoste, dar, odată ce am conştientizat că aceasta nu era iubire, ci era pur şi natural sex, l-am dezbrăcat cu totul pe băiatul din braţele mele şi i-am privit trupul cu un strop de dorinţă în ochi. Nu m-am mai complicat cu alte detalii, ci am trecut direct la treabă, încercând să-mi eliberez cât de repede posibil bestia din pantaloni.
Mândria lui era încă cuminte, pe alocuri nesatisfăcută, şi trează doar puţin, iar lucrul ăsta m-a incitat şi mai mult. A continuat să se zbată în braţele mele, încercând să-mi lovească coapsele cu palmele şi să-mi zgârie spatele cu unghiile.
Din nou, pentru mine nu au contat restul sunetelor din jurul meu, care păreau inperceptibile pentru urechea mea. Tot ce îmi atrăgea atenţia era gura suavă a lui Bill. Aveam poftă de un sex oral, aşa că i-am tras fratelui mei capul peste mândria mea şi l-am ţinut strâns de păr.
Probabil că, cuprins de adrenalină, a crezut că dacă se împotriveşte eroic o să îl las în pace. Din contră, m-am enervat şi mai tare şi l-am obligat să îmi lingă cât mai repede bărbăţia, care era deja destul de plictisită. Totuşi, acţiunea piercing-ului lui Bill i-a redat viaţă şi mi-a trimis întregul corp în mrejele plăcerii.
M-am eliberat în gura lui, deoarece nu mă obosisem să îi spun că eram aproape de extaz. L-am privit cum scuipă scârbit tot lichidul albicios. Am chicotit cu o oarecare indiferenţă şi l-am obligat să se întoarcă cu spatele la mine.
A tremurat, aşteptând să-l trag cu forţa. Am răspuns protestului lui aplicându-i o palmă zdravănă după ceafă şi stimulându-i astfel simţul măsurii. Când a remarat că limitele răbdării mele sunt pe sfârşite, s-a întors nesilit de nimeni şi a strâns în mână ceva.
De îndată ce am avut la vedere punctul ce păstra ultima urmă de virginitate a fratelui meu, am zâmbit. Aveam de gând să-l iau cu forţa, aşa că nu m-am mai chinuit să îl avertizez de ceea ce se întâmpla, ci doar l-am pătruns odată adânc, fără milă sau răbdare. Strigătele lui disperate nu puteau atinge timpanul meu devenit rigid şi nepsător. Pentru o clipă, mi-a venit în minte imaginea Annikăi şi am simţit răzbunare, pedepsind trupul nevinovat al celui de sub mine.
Sentimentul acela de mulţumire era prezent pretutindeni în corpul meu în timp ce mândria mea îşi făcea loc înăuntrul lui Bill, lăsând nişte urme permanente şi dureroase, însoţite de mici firicele sângerii ce i se scurgeau pe coapse. „Haide, că mai avem puţin!” am şoptit din nou pentru mine, permiţându-i plăcerii să se elibereze din trupul meu excitat, odată cu un nou orgasm, pe care l-am resimţit mai puternic de cât pe primul.
Închizându-mi ochii, mi-am reglat respiraţia şi am comandat inimii să se calmeze. Încă urechea mea era indiferentă plânsetului şi smiorcăielilor pe care le consideram penibile şi fără sens, cu toate că poate sângele ar fi trebuit să mă impresioneze.
M-am ridicat de pe pat, respirând sacadat, şi mi-am căutat nişte cârpe ca lumea, bune de purtat. De fapt, nu ai voie să ai regrete şi remuşcări după ce faci ceva ce te mulţumeşte şi te satisface, nu?

P.S.- puteti sa ma omorati.... dar si Mousy a complotat...