Jurnal 1: Cammeron Niller

[M44Ch]

Multumim...:)..suntem la dublu:)..oricum sper ca acesta sa fie mai bun:(

Ryan mergea pe strada cu gandul total in alta parte..Ajuns in fata apartamentului sau deschide cu greu si intra in casa(aproape trantind usa)…
Intra in camera lui intunecosa ,se trantii in pat si se gandea la urmatorul punct pe care vroia sa il castige in fata brunetei…Nu se putea multumii cu acest mic “2-1” al ei..Era sigur ca la un moment dat fata va ceda ..
”Daca stau sa ma gandesc are un corp frumusel..din cate am vazut..”..’Acum vorbesc singur…’De ce se mai gandea si la asta?..Nu prea conteaza.. ce conteaza e ca avea deja in gand o gramada de jocuri ‘interesante si neobisnuite’ cu nou venita .
“Ryan!”..Striga o voce din alta camera..
“Da, mama ..ce e?”
“Poti sa vi sa ma ajuti cu ceva..?”
Baiatul se ridica cu greu si merse la mama lui…
“‘Dar ce-i…?”N-a prea apucat sa continuie intrebarea..
Baiatul privii uimit catre un catelus mic care dadea din coada in fata lui…
“Iti place?” intreba mama lui…cu doza aia de grija din vocea ei,pe care o purta cu ea mereu..
“Da ..Cred ca o sa fie distractiv. Zise baiatul zambind catre mama lui .
Catelul care deja se pozitionase in fata lui il privii cu ochii mari si negrii si merse langa el..Scoase un sunet pe care Ryan a stat vreo 2-3 secunde sa-l identifice..dar si-a dat seama ca noul suflet se simte bine..Cainele latrase …
A inceput sa inspecteze totul.. toate locurile de prin casa,s-a bagat pe sub noptiera..pe langa baie…s-ar fi bagat si in sulfetul lui Ryan daca avea loc..Oricum,pe Ryan nu-l deranja,cainele era chiar dragut foc daca e s-o luam asa.
Baiatul il lua in brate..Mama lui nu s-a abtinut sa remarce asemanarile intre negrul ochilor lui si ochii catelului.. si parul negru excluzand suvitele blonde ale baiatului...
Acesta s-a uitat destul de scurt la mama lui si a plecat inapoi in camera sa ..de data asta insotit de micul prieten…
"Esti destul de simpatic,stii?"gandii Ryan cu voce tare,referindu-se la catelus…
S-a trantit din nou pe pat..cu catelusul in brate,ducand o mana prin blanita acestuia.
"Buun si acum revenind la nou venita..” …’Avea un corp frumusel..cel putin asa am vazut ieri cand i-am dat tricoul jos’ .”Interesant..” gandeste el iar cu voce tare.. iar catelusul din bratele sale isi ridica urechile de parca l-ar asculta..
“Ok..mai bine ma duc sa fac un dus.”
In timpul dusului,in singurul moment in care cineva se putea relaxa in adevaratul sens al cuvantului s-a gasit telefonul lui Ryan sa sune din camera..
Baiatul iesii din cabina dusului ,isi luase un prosop imprejurul taliei, cauta telefonul aruncat printre lucrurile din camera ..L-a gasit.. Intr-un final a raspuns ...era Dominic.
“Ce faci?? “
“Ce sa fac ?Bine…Dar ,frate, m-am plictisit in casa.. Hai sa iesim la o cafenea undeva ..hai oriunde.."
Ryan a stat putin pe ganduri la propunere.. dar n-avea nimic mai bun de facut asa ca .. a acceptat inchizand telefonul.
Pe a vreo doua statii distanta...intr-un bloc inalt de vreo noua etaje statea si Cameron in apartamentul ei,in bucatarie cu o prajitura etajata in fata.. fiindu-i si aiurea sa o manance.. parca nu avea gust.. simtea nevoie sa manance afara..
Dar avea unde? ..S-a ridicat si a tras iar stolurile albastre inchis de la geamul ei.. 'Uituca mai sunt si eu...' Era o cafenea chiar in fata ei.. si nu intrase inca acolo.
Nici nu prea explorase orasul..daca la scoala nu mergea bine ..nu insemna ca tot orasul va fi asa de rau de vazut,nu?
Si-a luat haina pe ea.. s-ar putea sa i se faca frig.. haina ei favorita..si a coborat scarile cu viteza.


Baietii erau deja acolo Cameron nu isi imagineaza inca cine mai frecventa cafeneaua aceea…avea sa afle curand.
Ryan si Dominic si-au comandat amandoi cate o Coca-Cola si au inceput sa vorbeasca despre chestii fara sens in general.. dar era important ca vorbeau.
Iar ea abea intrase in cafenea ..se uita prin jur..incerca sa tina minte fiecare detaliu de aici.. a terminat de retinut atmosfera..sentimentul si mirosurile... a inceput sa se uite dupa oameni..
S-a uitat si in jur...scurt..nu prea mult.. la cateva fete ale oamenilor care treceau pe langa ea .. care si asa erau necunoscute si s-a asezat jos... pe un scaun cu spatar inalt.. in spatele unui baiat caruia nu i-a retinut fata care statea cu un alttul de vorba..
‘De ce aveau vocile atat de cunoscute?’
“ Haaai ,Ryan! Stii ca e marfa masina aia nu mai fi asa...“
Cameron instinciv si-a ridicat privirea si a directonat-o direct pe sursa din care se auzea vocea si..numele ala..
Nici n-a reusit sa afisezde catusi de putin soc ca-l vede pe Dominic.. ce a vazut prima data a fost ca statuse fix in spatele lui Ryan (Ironia asta)...
Ryan se daduse un pic cu scaunul prea in spate si din greseala se lovise de persoana din spate ...acesta se intoarse imediat sa-si ceara scuze dar ramasese blocat..
S-ar uitat unul la altul... Dominic si el cu gura cascata..Cameron si-a revenit putin...si si-a adus aminte ce se intamplase din cauza lui Ryan zilele astea...
" Tu... tu nici la o cafea nu ma lasi in pace nu?!“
“Eu?!“ zise baiatul uitandu-se la ea cu ochii mari...
“Ce am facut si de data asta???”
'Asta face pe prostul?' ..."..Ce-ai facut?,...stii ceva.. nu conteaza.... "
Se mai calmase...venise ospatarita sa-i ai comanda... si-a comandat un shake..rece.. simtea nevoia sa isi racoreasca mintea cu ceva..
Dominic observa ca prietenul sau deja avea acel zambet ciudat pe fata stia ca mintea lui a nascocit ceva .Ca sa nu fie implicat sau ceva se ridica de la masa .