Jurnalul blestemat [+16]

[Splendora Cromwell]

Buna. Am pregatit un nou capitol pentru voi… So enjoy it

Capitolul 3: Scoala cea noua

-Ce se intampla cu mine? De ce nu am putut reactiona…? Rosti fata cu buzele-i tremurande, in timp ce se dadea usor inapoi, asezandu-se pe pat.

“Oh, trebuie sa imi iasa din minte chipul sau, am si-asa destule pe cap cu scoala cea noua. Sa nu mai vorbim ca maine e prima zi iar eu nici macar nu m-am uitat la orar. Pe deasupra de asta, mai e si ghicitoarea aceea stranie pe care trebuie sa o dezleg. Ma intreb daca voi gasi pe cineva la scoala cu care ma voi intelege, sa-i mai povestesc din grijile mele.”

Soarele isi facu repede aparitia, stralucind mai vioi ca niciodata, prevestind astfel o placuta zi de februarie, mai calduroasa decat de obicei.

Norina fu trezita de ticaitul vesel al ceasului, care vroia parca sa-i aminteasca de ciripitul pasarelelor si sa o faca sa mai uite de greutatile primei zile de scoala.

Sari din pat si deschise fereastra dinspre gradina. In lumina razelor soarelui de dimineata totul parea parca poleit cu aur. Intr-o adiere placuta de primavera ciresii infloriti isi scuturau lin ramurile, facand florile sa danseze in valuri. Frumoasele flori ale gradinii erau populate acum de mii de albine si fluturi multicolori. Splendoarea din jur o indemna parca pe fata sa ramana acasa, insa, cand privirea ei intalni banca goala de sub ciresul inflorit isi aminti pe loc de noaptea trecuta si de baiatul care a reusit sa o faca sa se piarda in vraja sa. Ramase inmarmurita pentru o clipa, pierduta parca in amintiri, dar isi reveni la fel de repede.

“Ar trebui sa fac un dus… poate voi mai uita.” Gandi aceasta cascand si indreptandu-se spre baie. Lasa picaturile de apa sa-i rasfete trupul firav, dupa care se indrepta spre dulapul de marimea unei camere, construit in perete, pentru a-si alege ceva potrivit de scoala.

Din sutele de haine colorate asezate frumos pe umeras, alesese o fustita scurta mov peste care se afla un snur de aceiasi culoare prins intr-o fontita pe o parte si o camasa alba cu maneci scurte care avea un buzunarel in dreptul sanului stang. Niste jambiere albe pana la genunchi si niste adidasi roz ii completau tinuta. Pe parul despletit si ondulat purta o cordeluta alba cu o funda intr-o parte.

Merse apoi in dormitor unde impacheta cu grija, in geantuta roz cu ciucuri, jurnalul gasit in urma cu cateva zile, cartile de scoala si telefonul mobil.

Deoarece nu avea masina, isi comanda un taxi care o duse la destinatie. Academia situate in centrul orasului Tokyo arata de-a dreptul spectaculos. Era o cladire imensa cu 5 etaje de jur-imprejurul careia se aflau sali de sport, locuri amenanjate pentru calrie, teren pentru atletism, teren de baschet si bazine de inot. Era prevazuta cu mai mult de o mie de sali de clasa, laboratoare performante si trei cancelarii la al 2-lea etaj. Din mijlocul cladirii in forma de potcoava se inalta la cer un magnific turn cu ceas, care anunta inceputul si sfarsitul orelor de curs.

“Oau… arata intradevar spectaculos… sper din tot sufletul sa nu ma ratacesc; ma intreb la ce etaj o fi clasa a 11-a C.”

-Buna. Pari cam dezorientata. Vrei sa te conduc? Rosti cu cea mai mieroasa voce din lume un baiat din dreapta ei.

-Hmm? Intorcandu-se fata observa un baiat cam de aceiasi varsta cu ea, cu parul saten rebel si cu zambetul pe buze.

-N-ar fi rau… dar depinde cine mai exact esti tu?

-Ma numesc Kaori Fujimora si sunt in a 12-a D. Eu cu cine am onoarea?

-Norina Iacusi. Deci sti unde e clasa a 11-C?

-Desigur. Etajul 2, prima sala pe dreapta. Te conduc daca vrei.

-Nu multumesc! Ma descurc si singura.

-Cum vrei. Ne vedem. Acestea fiind spuse, baiatul disparu in multimea de oameni ce se imbulzeau la intrare.

Ajungand in clasa, se aseza un ultima banca de la geam,pierzandu-se in visare; pupitrele, tabla, totul ii se parea pierdut intr-o lumina neclara, intr-un loc unde exista doar ea si imaginatia ei. O mana calda, asezata pe umarul ei, o facu sa tresara.

-Buna. Ma numesc Aiaka, rosti o fata putin mai scunda decat ea, cu parul blond pana la umeri. Suntem colege, deci ma gandeam ca poate vrei sa fim prietene, rosti aceasta cu zambetul pe buze in timp ce o privea pe Norina.

-Ei bine… ce-am de pierdut! Eu ma numesc Norina Iacusi si dupa cum sti sunt noua.

-Pot sta langa tine Norina? Sti… am un caracter mai ciudat si nimeni nu ma vrea prin preajma. Dar acum ca sti asta poate nici tu nu ma mai vrei! Exclama fata lasand capul in jos si vroind sa plece.

-Desigur ca poti sta. Apreciez sinceritatea ta. Si in plus de asta si eu sunt o ciudata. Rosti Norina cu zambetul pe buze, facand-o pe Aiaka sa stea pe loc.

-Asta-i grozav! O sa ne distram de minune. Exclama Aiaka dupa care se aseza.

In clasa isi facu aparitia dirigintele care o anunta pe noua venita si o pofti in fata pentru a se prezenta. Norina pasi in fata clasei si cu cea mai mare seriozitate rosti:

-Buna. Numele meu este Norina Iacusi si de acum incolo voi fi noua voastra colega. Nu imi plac oamenii care ma mint si nu imi place sa repet de 2 ori un lucru. Apreciez punctualitatea in orice fel de situatie si imi plac pisicile negre. Sunt o persoana visatoare, punctuala si sincera. Nu suport oamenii cu doua fete si nu suport sa fiu vorbita pe la spate. “Deasemenea, nu-mi plac oamenii care apar in spatele meu”, continua in gand Norina, facand referire la Yura.

Dupa o zi de ore plictisitoare si obositoare, se intoare acasa unde avu parte de o adevarata surpriza.

Rina:

Yura:

Norina: