05-02-2010, 03:30 PM
Capitolul 19
Mirosul era ciudat, simţeam sânge în aer.
Dar de unde?
Dacă eu realizasem asta, atunci cei cu sânge pur erau deja în alertă. Treaba asta nu îmi plăcea deloc. Dar mai tare mă deranja faptul că roşcata mea dansa cu un idiot de vampir, cu Zalux. Eu fusesem obligat să stau alături de Yayuria, obsedată creatură – plus că dacă aş fi vrut să dansez cu cineva , atunci aceea ar fi fost Crysstal. Iar ea fuge repede în braţele altuia. Foarte frumos , de parcă eu chiar aveam să accept aşa ceva. Eram furios şi plin de gelozie. Chiar şi prinţesa simţea sângele şi probabil vroia să atace. Aşa că nu prea mi-a dat importanţă când m-am depărtat de ea. Şi roşcata rămăsese aproape singură, până ce am tras-o lângă mine şi am fugit cu ea în prima încăpere văzută. Lumina era slabă aici. Erau doar două fotolii , o cameră închisă. Era biblioteca. Am zărit mai multe rafturi de cărţi şi în depărtare şi alte scaune. De fapt această încăpere era imensă. Am tras-o pe vânătoare aproape de mine.
Inima îi bătea cu acceleraţie, dar nu pot spune că nu aveam şi eu acelaşi efect.
La dracu.
Vrusesem toată noaptea să o ating şi acum reuşeam în sfârşit. De abia puteam să îmi controlez instinctele şi cât mi-aş fi dorit să ... Să îi fac atâtea chiar acum. Dar nu puteam pentru că gelozia era mult prea mare. Am trântit-o de perete şi i-am simţit respiraţia.
Gâfâia. Aşa cred.
Mi-am pus mâinile în jurul feţei sale, strângând-o aproape de mine. Pielea mea devenise fierbinte, şi poate şi a ei la fel. Parcă nu mai puteam simţi nimic în afara acelor ochi căprui superbi. Mă înnebunea şi doar atunci când clipea. Iar tic-tac-urile provocate de inimă mă făceau să îmi pierd minţile.
Nu mai aveam noţiunea timpului. Şi nici sângele ce îmi curgea prin vene nu mai părea să o aibă. Pentru că lichidul părea să curgă mai repede decât de obicei.
Şi , parcă, într-un sens invers deşi acum nu puteam realiza care era acela bun. A trebuit să respir adânc înainte să pot spune ceva. Însă mi-a părut o greşeală, căci i-am inhalat mirosul şi iar mă adânceam în instincte.
Era atât de aproape de mine. Lipită de trupul meu. Tăcea, şi la fel o făceam şi eu.
- A dracului de treabă patero, a dracului de treabă!
Am spus pe un ton ce se vroia ridicat, însă nu fusese aşa pentru că nu vroiam să atrag atenţia. A oftat, respiraţia sa mişcându-se până la mine. De parcă mă chema şi mai aproape de cât eram deja. Iar eu nu puteam rezista unei asemenea chemări.
De abia dacă realizam că era îmbrăcată, căci eram lipiţi unul de celălalt, şi feţele noastre se aflau la o distanţă milimetrică.
- M-ai enervat, rău de tot. Ce făceai tu cu acel Mark? Zi-mi, ce făceai? Să nu te prind că îl laşi să te mai atingă vreodată, mă auzi?
Am strigat la ea mişcându-mi chipul spre gâtul ei. Am găsit acea porţiune goală şi mi-am trecut limba peste ea. Era un sentiment atât de revigorant şi aceasta mi-a prins părul între degetele sale, trăgându-mă sălbatic.
Îmi venea să sar peste ea, aici şi acum. Însă, m-am confromat să îmi scot colţii. Nu mă puteam controla. Şi să îi înfig în pielea ei fină.
Am simţit gustul sângelui său, era atât de dulce şi provocator.
Mă chema să gust mai mult, şi mai mult din el. Iar în starea în care mă aflam , nici că mă puteam opri curând. Am simţit cum începuse să tremure, trăgându-mă şi mai tare, şi mai sălbatic de păr. Credeam că o să mă lase chel, sau ceva asemănător. Dar colţii mei nu vroiau să se retragă, şi nici mâinile mele. Le poziţionasem în jurul taliei sale mai devreme, dar acum se mişcaseră de acolo. Ea continua să încerce să mă îndepărteze. Oare asta făcea?
Nu realizam, căci îi puteam auzi gâfâitul şi era un fel de impul pentru mine. M-am desprins uşor, trecându-mi limba peste buze şi lingând şi sângele rămas în urmă , pe pielea ei.
Nu ştiu ce expresie aveam eu, însă a ei era oarecum nervoasă. Şi slăbită.
- Mark e mort!
A strigat , dar nu atât de tare cât zgomotul să iasă din încăpere. Deşi ştiam, dacă un vampir asculta, ne auzea. Doar că nu vroiam să îmi pese la momentul acesta de acest lucru. Nu vroiam să ştiu. Pur şi simplu eram prin aici, cu ea. Şi nu vroiam să ies.
Pentru că mă înnebunea.
Pentru că vroiam să fie doar a mea, şi doar pentru mine. De abia am putut asimila acea informaţie. Ce vroia să spună cu asta? Deci mirosul pe care îl simţisem venea de la el.
Interesant.
- Mă bucur atunci, pentru că dacă nu, l-aş fi ucis eu oricum.
Am mârâit, încă nervos.
- EÅŸti idiot, Jack!
Dacă nu ar fi fost atât de drăguţă când zicea asta, poate m-aş fi supărat pentru jignirea pe care mi-o aducea.
- Da sunt. Åži ÅŸtii de ce?
Am sorbit-o din priviri, de data aceasta luând-o spre mine, şi eliberând-o din strânsoarea mea , fără a o mai ţine la perete.
Am mângâiat-o blând, simţind nevoia să o ating de cât mai multe ori posibile. Pentru că existenţa ei era prea legată de a mea, şi viceversa . Aveam nevoie de ea. Într-un mod destul de ciudat. Nu era ca şi cum nu aş mai fi putut trăi. Mai degrabă : nu ar mai fi avut rost să o fac.
- Pentru că aşa eşti tu!
A încercat să zică asta nervoasă, însă nu prea îi reuşise. Buzele noastre se atingeau uşor, şi aceasta se ridica spre mine, încercând parcă să mă sărute. Eu o întărâtam, nelăsând-o să meargă mai departe. Uşor , am lipit-o iar de perete şi mi-am introdus limba în gura ei.
Mâinile mele le-au căutat pe ale ei, şi găsindu-le le-a ridicat. Degetele mele s-au împletit într-ale sale, ţinându-le şi pe acestea alipite de perete. Îi strângeam degetele printr-o mişcare lentă, dându-le drumul şi iar apucându-le. De parcă aş fi făcut alteceva în acel moment. Buzele noastre se jucau în acelaşi mod. Dezlipindu-se pentru a ajunge iar în stadiul de unire.
Limbile noastre se întâlniseră şi îşi începuseră jocul nebun, sălbatic. Sângele ei încă îşi păstrase aroma în gura mea, şi ştiam că şi ea realizează asta. M-am tras mai aproape de ea, simţind cum sânii ei erau proptiţi pe pieptul meu. Mi-am poziţionat unul dintre genunchi între picioarele sale, şi a scos un geamăt printre săruturile noastre.
- Idiotule....
Mi-a spus iar, dar eu nu am vrut să iau în seamă. Am sărutat-o iar pe gât, neputând să rezist tentaţiei.
- Acum vezi de ce?
Am întrebat-o orpindu-mă din sărutat. Deşi mâinile noastre erau încă îmbrăţişate în aceaşi poziţie. Prea intimă pentru a putea fi practicată de oricine. Simţeam chiar şi prin acest gest că era a mea. Şi doar atât.
- Pentru că nu pot suporta să te atingă altcineva!
Mi-a zâmbit.
- Nici nu vreau aşa ceva. L-am ucis pe Mark pentru că vroia să ne de-a în vileag. Nu puteam accepta aşa ceva. Nu?
A chicotit, iar eu mi-am zdrobit buzele de ale sale.
Nici măcar nu stătusem să realizez asta. Era clar că cineva îl omorâse pe Mark dar nici măcar nu îmi dădusem seama că ea o făcuse. Fusesem destul de prost cât să nu iau detalii atât de importante în seamă.
Cât şi mirosul pe care îl avea. Sângele lui încă persista asupra ei, iar asta nu îmi plăcea. Acum se îmbinase cu al ei, ceea ce îi mai anula efectul. Însă, trebuia să nutrim un plan pentru asta.
Ceilalţi probabil deja ştiau. Cât fusesem eu în starea de amorţeală şi nebunie, ei ştiuseră tot timpul că ea era criminala.
- Cât de important este acest Mark pentru vânătorii voştri?
A dat din umeri.
- Putem supravieţui şi fără el. Îl voi convinge eu pe tata.
Am privit-o serios.
- Pot spune că eu l-am ucis .
S-a uitat urât la mine.
- Nu trebuie să ştie nimeni cine a făcut-o!
Am luat-o în braţe, mai mult pentru că simţeam nevoia să o protejez.
- Ei deja ÅŸtiu asta.
Şi-a pus un deget în jurul buzelor mele, provocându-mă să tac. Iar eu am acceptat jocul, pentru că nu vroiam să înfrunt nimic acum.
Deşi pentru ea aş fi făcut într-adevăr orice.
- De ce ai dansat cu Yayuria?
M-a întrebat pe un ton aproape insesizabil. Buzele ei de abia s-au mişcat dar am văzut acea urmă de gelozie în voce.
Ceea ce mă făcea să mă simt destul de bine. Pulsul începuse iar să îmi crească şi am atins-o în locul în care o muşcasem.
- De parcă am avut de ales. Nu îmi place să fiu în preajma ei. Ea m-a invitat.
Am dat din umeri lingând amprenta pe care o lăsasem pe gâtul ei. A ogâfâit.
- Tu de ce ai dansat cu Zalux?
A chicotit.
- El m-a invitat. Nu l-am putut refuza.
Mi-am dat ochii peste cap şi am sărutat-o iar.
- Să nu-mi mai faci asta, ai înţeles?
Încerca iar să pară nervoasă. Ce dracu era mă atât de sexy, drăguţă, inocentă, perversă şi periculoasă, totodată nevinovată, în acelaşi timp? Femeia asta o să mă ducă în pragul nebuniei . Deşi eu bănuiesc că deja mă are în stadiul ăsta. Mi-a atins faţa.
- Ce să fac?
Am sărutat-o sălbatic, muşcând-o cu dinţii de buze. Nu am folosit colţii.
- Totul. O să ucid pe oricine te atinge.
I-am atins sânii şi am ştiut că dacă o să continui, nu urma să mă mai opresc. Am bătut spre retragere, când ea mi-a înconjurat gâtul cu braţele. Muşcându-mă uşor de una dintre urechi, m-a încolţit.
Întorcându-mă şi proptindu-mă ea de această dată de perete, mi-a lins gâtul într-un mod foarte lent.
- AcelaÅŸi lucru e valabil ÅŸi pentru tine.
Aş fi vrut să continuăm dar ceva dinăuntrul meu mi-a zis : stop.
- Ar trebuit să ieşim de aici, o să devină suspicios. Stai să văd cum stă treaba.
Am întredeschis uşa şi am văzut că era destul de multă agitaţie. Fusese găsit corpul şi era clar cum fusese ucis. Am ieşit amândoi, şi am zărit că Zalux ne văzuse , dar mi-a zâmbit. Desigur că dansase cu Crysstal şi deja ştia că ea îl omorâse. Numai că acum ştia şi faptul că eu o muşcasem. M-am bucurat că roşcata avea şi o eşarfă la ea, pe care a folosit-o să mascheze semnul.
Acum trebuia să scăpăm şi de mortu’ ăsta.