Dark light

[Alany Aysee]

Dark light.

capitolul I :
*

Lumea oamenilor e ciudată, grea şi pe deasupra rea, oricine trăieşte acolo , între Lumea lui Dumnezeu şi Împărăţia lui Lucifer , este cu adevărat un luptator, cei care nu pot lupta cu destinul mor.
Nu toate fiinţele sunt menite sa trăisca acolo, iar cei care mor ajung in Eden sau în Iad.
Dar Îngerii unde ajung atunci când sunt condamnaţi la moarte?

**

Stau şi mă uit la peretele făcut din bările grele şi reci ale oţelului şi îmi aduc aminte de păcatele mele, îmi aduc aminte de Legile Cerului şi îmi aduc aminte si de el . . .
Ispita mea ce mi-a arătat adevaratul sens al dragostei, dar totuşi cel care m-a făcut să încalc Legile Domnului , cel de care mi-era menit să mă îndrăgostesc şi totodata să mă facă să păcătuiesc. De ce mie mi-a fost scris să mă îndrăgostesc de o fiinţă păcătoasă când eu sunt o rază a Edenului? De ce eu care l-am iubit mult pe Dumnezeu? Poate şi îngerii sunt puşi la încercari? Nu ştiu. ... Dar tot ce ştiu este că îl iubesc şi aş face totul pentru a fi el fericit, poate că de aceea mă aflu aici, sa îl aştept pe el să mă salveze....
Se spune că Domnul iartă pe orcine, dar pe mine mă va ierta oare? Aceste întrebari fără răspuns mereu m-au chinuit, câteodata mă intreb de ce mi le mai pun. Aştept cu o răbdare imensă , chiar foarte neobişnuită din partea mea şi mă întreb oare ce face copilul lângă care trebuia să stau toata viaţa lui. Era un copil mai neastâmpărat, un pic neglijent cu vocabularul, dar totuşi avea un suflet mare. Poate că Domnul îi trimisese un alt înger să îl păzească. . .
Se spune că de la naştere fiecare om are câte-un înger protector care îl păzeşte pe tot parcursul vieţii, dar cu timpul ,îngerul se indeparteaza de om fiindcă ispita e mult prea mare ,iar omul devine desfrânat şi păcătos,
întorcandu-i spatele Domnului şi îndreptându-se încet, încet către Lucifer, acesta mituindu-i, fiind cu ei numai când le este bine. Omul greşeşte, iar atunci când işi dă seama este prea târziu, Dumnezeu părăsindu-l, Lucifer fugind de el, iar omul.... Omul rămâne cu păcatul. Întodeauna când păcătuieşti trebuie să plăteşti un preţ prea mare, omul implorându-l pe Dumnezeu să îl ierte, spunând că se va pocăi , dar el defapt... Defapt face asta pâna ce îi merge iar bine, după, işi intoarce iar spatele, iar acest ciclu repetându-se mereu şi mereu....
Omul este cea mai păcătoasă fiinţă, de aceea are nevoie de un ghid, un îndrumător, cineva care să fie acolo pentru el, mereu, de aceea există Îngerii. Să nu credeţi că un înger este pus sa oblige omul sa meargă spre Eden, nu, omul are două căi în faţă, una bună şi una rea, el alege pe care să o parcurgă.

Aud paşi venind spre celula mea,iar faţa mea care era udată de lichidul pur ce se scurgea pe chipul meu ,avea un zâmbet pe ea. Ştiam că o sa am consecinte mari, ştiam asta, dar oare de ce am procedat ca un om? Poate menirea mea este defapt pe Pământ?
-Ange, Dumnezeu a hotărât, te trimite în lumea oamenilor, acolo vei avea o menire, te vei naşte, vei creşte, iar când vei ajunge la vârsta de 17 ani vei avea un scop anume. Ai grijă să îl îndeplineşti ! Doar aşa Dumnezeu te va ierta şi tu iţi poţi recâştiga mântuirea. Nu ai voie să spui nimănui că eşti înger. O să ne fie dor de tine. . .

***

Un demon nu poate iubii, un demon nu poate simţii afecţiunea, dragostea, tandreţea, un demon este menit să aducă disperarea in sufletele oamenilor, răutatea şi cel mai rău, frica. Dar aceste legi pot fi încălcate doar de anumiţi demoni care nu işi pot infrâna aceste dorinţe nebune a căror tentaţie este prea mare. Aceşti demoni sunt exilati, sunt părăsiţi de ceilalti demoni care se presupuneau a fi singura familie a lor, aceşti demoni se nasc pe Pământ şi trăiesc până ce se îndeplineşte o anumită conditie, un anumit scop, asa zisul Destin.


-Jitu, Lucifer a hotărât, te vei naşte pe Pământ, acolo vei aduce distrugere, ură şi frică, dacă nu îndeplineşti aceste sarcini vei pierde totul şi vei deveni un spirit rătăcitor , fără familie, prieteni sau noi. . . Succes !


-Bine . .