Dansul dragostei

[Alexi]

Ok. Un nou an , un nou fic. Sper sa va placa. Enjoy.


Capitolul 1


Ora de biologie. O ora atat de "incantatoare". Mai ales cand in fata ta e profesoara Hamilton alias Doamna General. Oare femeia asta nu a invatat sa zambeasca? Aceeasi expresie rece si dure pe chipul ei. Oare cum ar fi fost viata ei daca sotul nu ar fi parasit-o pentru una dintre studentele ei? Imi tineam cotul sprijit de banca, in timp ce priveam plictisita fereastra. Proasta miscare! Mi-am auzit numele iesind din gura ei si am inceput sa tremur usor. Mi-a intors capul si am vazut-o la catedra cu catalogul deschis. Ma privea cu raceala si poate cu ... ura? Toata clasa ma privea, in timp ce eu m-am ridicat in picioare. Mi-am lasat capul in jos, incercand sa imi ascund roseata din obraji. Ma intrebat ce a trebuit sa pregatesc pentru azi. Perfect! De ce trebuia aseara sa incerc miscari noi?
- Ereditatea?
Si-a impreunat sprancenele. Nu era de bine! S-a ridicat de pe scaun, apropiindu-se de mine. Mi-a ridicat capul cu doua degete, facandu-ma sa o privesc in ochi. Am inceput sa tremur mai tare, in timp ce am observat ca isi arcuia buzele. Era...acela un zambet?
- Ereditatea ai avut-o acum 2 saptamani! Ai memoria mai scurta decat un caine.
S-a indepartat putin de mine, facand cativa pasi catre tabla. S-a intors brusc, lovind o banca, reusind sa ne sperie pe toti.
- Din cauza unora ca tine, Rodriguez, se duce aceasta scoala de rapa. Ai uitat cumva unde esti? Liceul Spiral este institutia cea mai importanta din Japonia. Dar tie nu iti pasa. De ce ar trebui? Doar taticu' ii plateste pe profesorii de aici ca sa te treaca. Dar cu mine nu o sa iti mearga. Pentru ziua de azi ai 2. Si cu nota asta ramai corigenta. Ne vedem la vara! Si poate ar fi bine sa nu te mai comporti ca una dintre acele fete pe care le gasesti la pod.
Asta a intrecut orice masura. Era picatura care a umplut paharul. M-am saturat sa ma jigneasca si sa ma umileasca mereu. Am zambit usor si m-am apropiat de catedra, in timp ce ea se pregatea sa imi treaca nota. I-a luat pixul din mana, aruncandu-l in fata usii. Am luat catalogul, rupand foaia unde se afla numele meu. Am putut sa ii observ reactia. Si mi-a placut! Mult!
- Stii, doamna general? M-am cam saturat sa ma tratati ca pe un sclav. Si sunt sigura ca si colegii mei, doar ca le e frica sa va spuna. Haide-ti sa le spunem lucrurilor pe nume. Care e problema dumneavoastra? Stiti, de cand am venit in acest liceu ati prins ura pe mine si chiar nu stiu de ce. Am incercat sa fiu draguta, dar daca dumneavoastra asa doriti pot schimba si foaia. Nu e vina mea sau a colegilor mei ca sotul va parasit pentru o studenta. Nu suntem toti la fel. Dar cred ca relatiile tatei va pot afecta. Si inca foarte mult. Asa ca ar fi mai bine sa va tineti gura si sa inghite-ti, asa cum am facut si noi.
Poate am fost cam dura si asta o sa imi faca mari probleme, dar nu imi pasa! Cineva trebuia sa ii spuna aceste lucruri si cred ca destinul a vrut sa fiu eu aceea. A inchis catalogul si a iesit din clasa, fara sa mai zica nimic. Cel putin am scapat de tema. M-am sprijinit de catedra, punandu-mi mana la gura. Colegii mei s-au apropiat de mine luandu-ma la intrebari cum ar fi: ' Kass esti nebuna?', ' Cum ai putut sa ii spui asta?' , ' O sa ai mari probleme'. Brusc am simtit ca cineva ma strange puternic de mana, iar cand mi-am ridicat privirea am vazut umarul prietenei mele. Ma strangea in brate si radea in hohote. Am imbratisat-o la randul meu, incepand sa rad. Ma apucat de umar privindu-ma cu ochii ei negri. S-a urcat pe catedra, ridicandu-mi mana dreapta.
- Doamnelor si domnilor, fete si baieti, printesa Kassandra Rodriguez a detronat comunismul.
Am inceput sa rad impreuna cu colegii mei, privind-o pe Bianca. S-a asezat langa mine, imbratisandu-ma. In cateva clipe am auzit soneria. Ne-am dat jos de pe catedra, parasind clasa. Am coborat in curte, indreptandu-ne spre parcul cu banci. Bianca mi-a dat drumu' la mana si a sarit pe fratele meu, sarutandu-l intr-un mod...pasional as spune. Langa fericitul cuplu se afla Christofer, Chris' pe scurt. Cel mai bun prieten al fratelui meu. Parul blond era ravasit de vant, in timp ce ochii sai albastri erau incadrati de o pereche de ochelari...hidosi. Desi era un pusti de bani gata, arata ca un tocilar si se comporta ca unul. Nu am inteles niciodata de ce Cezar si el sunt de nedespartit. L-am salutat! Mi-a zambit usor, lasandu-si capul in jos. Am observat ca era rosu in obraji. Am chicotit usor amintindu-mi ca inca era indragostit de mine. Din pacate, dupa felul cum arata nu vom avea vreun viitor.
- Hei Kass'!
Vocea fratelui meu m-a trezit la realitate. Mi-am intors privirea catre el. Bia statea in bratele lui si se juca cu nasturii de la camasa sa. Il priveam plictisita, in timp ce mi-am auzit din nou numele. Langa mine si-a facut aparitia secretara liceului. Mi-a inmanat o hartie. Am privit-o pe Bianca, care zambea. Directorul asta ar trebui sa fie putin mai ...formal. Am oftat adanc si am parasit locul, impreuna cu secretara. Am ajuns in biroul directorului in cateva minute. Era decorat in stil aristocratic. M-am asezat pe scaun, asteptandu-mi pedeapsa. Barbatul s-a intors cu fata catre mine. Cred ca avea vreo cincizeci de ani. A luat o foaie de pe birou, uitandu-se la ea.
- Stii ce tin in mana acum?
- O foaie?!
- E situatia ta Kassandra. Si nu e deloc buna!
- Ce pot sa fac? Nu e vina mea ca profesorii de aici ma urasc. Cat ma costa ca sa imi iasa mediile 10?
- Ma tem ca nu vei mai putea plati!
Vocea imi era cunoscuta. M-am intors cu fata catre usa si l-am vazut. Era tata! Directorul s-a ridicat de pe scaun, lasandu-mi parintele sa se aseze. Mi-am lasat privirea in jos. Nu aveam curaj sa il infrunt. Nu pe el! Mi-a spus sa il privesc in ochi, dar am refuzat. A mai repetat odata, de aceasta data ridicand tonul. L-am privit cu o oarecare teama.
- Nu ii voi mai plati pe profesorii tai ca sa te treaca! Vreau sa iti ridici mediile prin efortul tau.
- Si daca nu o fac?
L-am vazut incruntandu-se.
- Vei fi data afara din echipa de dans si nu vei mai canta.
Poftim? Nu am auzit bine? M-am ridicat de pe scaun, punandu-mi mainile pe birou. I-am privit pe cei doi, incercand sa imi gasesc cuvintele potrivite.
- Glumesti nu? Domnule director nu puteti fi serios!
- Ba e foarte serios. Si daca se intampla sa repeti anul, te trimit la internat in Spania.
- Dar nu e corect. Vrei sa ma iei de langa prietenii mei, imi intrerupi activitatile preferate si vii pur si simplu si imi controlezi viata. Pentru ce? Pentru niste note amarate, aceleasi note, pentru care anul trecut dadeai bani ca sa trec. Stii ceva? Perfect! Tine-ti banii, pentru ca eu nu am nevoie de ei sau de tine.
Am iesit din birou, trantind usa. Ma abtinea sa nu plang. Nu voia sa par slaba. M-am dus in clasa si mi-am luat geanta. Am coborat jos, iesind din cladire. Am trecut in viteza pe langa Cezar, Bianca si Chris si m-am apropiat de masina. Am aruncat geanta pe scaun, asezandu-ma la volan. Am pornit in viteza, iesind din curtea liceului. Simtea ca iau foc.