Petrecand viata la maxim

[Elina]

Anita, iti multumesc pentru greseli si desi ma straduiesc vad ca tot nu scap de ele. Oricum sunt bucuroasa ca esti langa mine si ma ajuti cu fic-ul, care, desigur se va perfectiona pe viitor. Ma bucur ca iti place ideea si sper sa nu devina prea plictisitor.

Stiu cat de esec e:))...si cat de neexperimentata sunt...abia astept sa il termin...dar nu ma lasi tu

A doua zi ne-am trezit toate cu chef de iesit prin parc.
Afara era inorat si prevestea ploaia, dar noi tot voiam sa iesim. Am sunat-o pe Anita care a acceptat bucuroasa sa vina mai ales ca venea si Renny. Lynn si-a tras repede pe ea o pereche de blugi inchisi la culoarea si o bluza simpla verde. Desi afara era cam frig nu o impiedica sa-si poarte hainele preferate. Si-a legat parul in doua codite si a inceput sa o ajute pe Anka sa isi cauta ceva de imbracat. Eu mi-am luat treningul negru pe mine si m-am legat la par. Intr-un final s-a schimbat si Anka intr-o fusta de blugi si o bluza rosie.
Am iesit din casa, afara ne astepta Bogdan impreuna cu ceilalti in masina. Cum eram cam multi am stat uni in bratele celorlalti si pana am ajuns ne-am lovit cu coatele de am crezut ca va trebui sa ne legam mainile. Era cam incomod dar nu aveam ce face. Totusi trebuia sa ne bucuram ca iesim impreuna si ca nimic nu ne va strica ziua. Cel putin asa credeam eu.
Cand am ajuns am sarit toti din masina multumind ca inca respiram. Alex era putin abatut, toate am observat ca nici ceilalti nu erau intr-o dispozitie prea buna, dar nu am dat importanta. Ne-am asezat pe o banca si am inceput o discutie plictisitoare pe care sigur nimeni nu si-o va aminti maine. Subiectele erau din ce in ce mai iritante facandu-ma sa-mi pierd cu totul stare plina de distractie care doream sa o impart cu restul, poate mai imbunam atmosfera. Dar toti baietii erau abatuti cea ce a umplut paharul asa ca am ignorat intrebarile ce dorem sa le punem.
Anka a vrut sa il sarute pe Alex, dar el a respins-o destul de urat. Tot ce incerca Anka sa faca, el respingea nepasator. Se vedea pe fata ei cat suferea. Nu intelegea ce se intampla, Alex se purta total diferit. Comportamentul lui nu era deloc cum ne asteptam sa fie, nu se lega nimic din ce facea si nici macar nu ne explica ce se intampla, poate il puteam ajuta.

- Bine, gata! M-am saturat, ce naiba aveti? a intrebat Lynn vizibil iritata.
Intrebarile au continuat, deoarece nimeni nu voia sa vorbeasca.
- Alex, ce se intampla cu tine?
Baieti refuzau sa ne priveasca in ochii, fiecare asteptand sa vorbeasca celalalt. Anita incerca sa-l faca pe Renny sa ne explice dar acesta ii raspune cu un simplu "nu acum iubit-o". La fel am incercat si eu rezultatul fiind negativ, acesta spunand ca nu are ce sa-mi spuna.
Am observat ca incercau sa vorbeasca dar nu isi gaseau cuvintele. Intr-un final Alex a inceput sa vorbeasca.

- Tata vrea sa ma mut la el! Asa ca voi pleca, spuse acesta ne putand sa o priveasca in ochi. Am vrut sa te fac sa te desparti de mine ca sa iti fie mai usor.
Anka a primit greu lovitura. A inceput sa planga iar eforturile noastre sa o linistim nu prea dadeau roade.
- De ce pleci tu? De ce nu pleaca oricine altcineva de aici?!
Toti am fost afectati de replica ei privind-o putin dezamagiti, dar nu aveam ce sa face, situatia in sine ne era de-ajuns.
Dupa replica ei am inceput sa privesc in jos sperand sa imi treaca starea de nervozitate. Se pare ca nu a mers. M-am indreptat spre ea si i-am dat o palma destul de dureroasa. Gestul meu a fost cam indraznet si m-am simtit putin vinovata, dar mi-a trecut amintindu-mi de sentimentul pe care l-am avut cand spusese acele cuvinte. Este sora mea dar nu voi accepta sa se poarte cu o indiferenta atat de nepasatoare fata de noi.
- Nu pot sa cred cat esti de egoista! Tu te-ai auzit? am inceput sa urlu la ea.
- Da, tu comentezi uitate la tine, il ai pe Ryan aprope si nu profiti de el la ce fraiera esti!
Am vrut sa ii mai dau o palma dar Lynn mi-a luat-o inainte.
Cred ca erau primele palme pe care le-a primit Anka. Se vedea pe fata ei uimirea.
Am considerat ca trebuie sa plecam acasa, unde aveam sa terorizam vecinii urland una la alta pana ne calmam.
Alex si ceilalti au plecat si ei. Mai pe seara am aflat ca Alex a plecat. Anka s-a inchis in camera si nu a mai vrut sa iasa pana dimineata. Cum nu aveam ce sa ii facem am lasat-o in pace. Pana la urma in timp o sa ii treaca.

ms Blood_Saya pt ajutor, adik Anita:)) ca suna mi bn