Illusion’s Highway [yaoi]

[myuu]

scuzati intarzierea, o sa incerc sa scriu celalat capitol mai repede, desi nu promit nimic:-" Sper sa va placa^^ lectura placuta:D

Capitolul 4: Flash

Am ridicat clapa telefonului, gandindu-ma sa raspund, si am simtit mana rece a lui Kai cum se aseaza peste a mea, incercand sa ma opreasca. Desi lasase capul in jos pentru a nu-i vedea chipul, mi-am dat seama ca obrajii lui se conturasera intr-un rosu sangeriu. De ce nu ma lasa sa raspun la telefon? Era gelos? Un zambet larg mi s-a intiparit pe fata la gandul asta si am raspuns satisfacut de reactia primita din partea noului meu coleg de apartament. In timp ce se presupune ca vorbeam cu Teru, ii auzeam vocea sparta si scuzele exagerate, dar nu ii raspundeam in niciun fel. L-am lasat sa spuna ce voia, apoi l-am auzit cum imi cerea sa ne intalnim la el. Am stat putin pe ganduri, dupa care i-am spus ca voi veni in jumatate de ora si am inchis.
In timp ce-mi cautam geaca, mi-am dat seama ca eram urmarit de Kai care parea ca nu stie cum sa-mi spuna sa nu plec. Nu credeam ca are un motiv intemeiat, cel putin nu atunci...acum stiu.
In cele din urma eram gata sa ies pe usa cand m-a prins din urma:
- Nu...pleca. Mi-a spus simplu fara sa adauge altceva, dar eu nu aveam chef de alte conversatii inutile, trebuia sa vorbesc cu Teru pana la urma.
Am iesit pe usa, fara a arunca o privire in urma, sper ca nu imi fac un obicei din asta. Am luat un taxi pe care l-am gasit in coltul strazii si care, din fericire, era liber. I-am spus soferului adresa si l-am lasat pe el sa se concentreze la drum, gandul meu fiind in alta parte.
[center]„Scuze pentru mai devreme... nu am vrut, sincer... Uite, o sa-ti spun totul...”[/center]
Franturi din cuvintele pe care le auzisem de la Teru se revarsau in mintea mea fara sa le pot opri si asta pentru ca era nerabdator. Prea nerabdator sa aflu despre ce era vorba...si poate putin curios de ce a vrut sa-mi ascunda pana acum.
Odata ajuns la destinatie, i-am platit taximetristului, apoi am urcat catre apartamentul brunetului. Ajuns in fata usii, mi-a deschis imediat, probabil ma vazuse venind pe geamul camerei. Cum am intrat in casa, am si inceput sa vorbesc:
- Spune, de ce m-ai chemat? L-am vazut tresarind putin la intrebarea mea, apoi s-a intors cu totul, privindu-ma oarecum speriat. Dupa o pauza lunga, mi-a raspuns in cele din urma.
- Nu am vrut sa-ti spun pana acum, pentru ca ma crezut ca asa te protejam. Stii, de cand am devenit prieteni, am inceput sa tin la tine ca la un frate si nu as suporta sa stiu ca din vina mea ti se intampla ceva, dar....A facut din nou o pauza, cautandu-si cuvintele apoi a continuat: Mi-am dat seama ca nu asa te protezej. Am auzit ca ai fost cu Kisuke si...e adevarat ca ai luat droguri? El asa mi-a spus si chiar era foarte mandru ca a reusit sa te convinga fara niciun pic de efort.
- Pofim? Am intrebat socat de ceea ce auzeam. E adevarat ca am stat cu Kisuke dar nu...
Ia stai, ce mama naibii mi-a dat el sa fumez? Ah, la dracu’, are dreptate. M-am dus catre geam, privind pe fereastra cerul violet al noptii. Luna abia se observa, undeva departe, mica, parca inecata in cerneala densa a boltei ceresti. Am tras perdeaua, lasand-o sa cada peste geamul aburit cu miscari mici, incercand sa trag de timp.
- Shun, raspunde! L-am auzit pe Teru tipand la mine.
- Probabil...I-am zarit o sclipire in privire, una pe care nu o mai vazusem inainte. Nu stiu, bine? Chiar nu stiu ce s-a intamplat cu adevarat si, oricum ar fi, a fost decizia mea. Am venit aici ca sa vorbesc despre tine, nu despre ce am facut eu, parca asa era, nu?
- Shun, tu sti de ce eu si Kisuke suntem „dusmani”? Asta e tocmai pentru ca amandoi suntem traficanti de droguri, nu chiar atat de importanti, dar...ei bine, mai si consumam dupa cum ai observat singur. De asta m-am lasat de inot, de asta am vrut sa te indepartez, nu voiam sa te bag si pe tine in prostia asta.
Un timp nu am putut sa mai spun nimic pentru ca, desi ma asteptam la ceva grav, nu ma gandeam ca imi va destainui atat de repede intrega poveste. Evident, mai erau multe de spus, mie insa imi ajungea ceea ce aflasem deja si totusi asta nu ma oprea sa fiu langa Teru.
„...am inceput sa tin la tine ca la un frate...” Au fost cuvintele spuse de Teru si care m-au facut sa-i raspund acelasi lucru.
- Si eu tin la tine...Dar nu te vad ca pe un frate...”Sau prieten” as fi putut adauga, dar banuiesc ca a inteles si singur, din tonul vocii mele, ceea ce am vrut sa spun cu adevarat.
Nu a facut niciun pas inapoi cat timp eu m-am apropiat de el, ca in cele din urma sa-i apuc bratele, lasandu-mi drum liber catre buzele lui. I le-am cuprins intr-un sarut care se amplifica odata cu sencundele ce se scurgeau pe langa noi. Limba mea intrase intr-un joc fara reguli explorand intens dupa propria mea dorinta. Atata timp cat ma abtinusem sa-l sarut era acum pierdut pentru totdeauna. Am deschis ochii, observand acel negru expresiv din privirea sa care arata exact ceea ce simtea prietenul meu acum: nedumerire. Am rupt sarutul, lasandu-i unul din brate libere si urcandu-mi palma pe pieptul lui.
- Si nu-i asa ca vei incerca si cu mine ceva mai „tare”? I-am spus fara a-i da drumul definitiv, apoi, vazandu-i dezaprobarea, am continuat: Ori tu, ori Kisuke...acum stiu ca pot face rost de la el.
M-a privit vrand sa vada daca vorbesc serios, apoi a oftat, introcandu-se catre singurul dulap din camera. A deschis un sertar facut dintr-un lemn cafeniu, si a scos dinauntru un pliculet transparent in care erau cateva grame de speed. Nu mi se parea o cantitatea mare, si asta pentru ca ma asteptam la un pachet imens, cam cat unul de unt, asa cum vezi in filmele cu traficanti periculosi. A mai scos si o seringa, si a rupt un colt dintr-o revista folosindu-l pe post de lingura, sau asa ceva. Eu m-am asezat pe pat, aratand ca un copil ce astepta sa-si primeasca cadoul mult dorit, insa nu stiam cat de mult il voiam . In acest timp, Teru a adus un pahar cu apa, pe care l-a lasat pe masa, apoi s-a intors catre mine.
- Esti sigur ca asta vrei? M-a intrebat sperand la un raspuns negativ, dar cand a vazut ca nu-mi schimb decizia, mi-a spus: Intinde bratul!
Mi-am ridicat bratul stang, punandu-l apoi in fata lui cu nepasare, iar el si-a dat ochii peste cap.
-Nu asa...Mi-a spus putin nervos, apoi si-a incordat bratul pana cand vena i-a devenit vizibila, iar eu l-am imitat. Imediat mi-a infipt acul in brat si seringa a inceput sa se umple cu sange.
Dupa ce a considerat ca era suficient, a apasat pe pistolul seringii cat de mult a putut, apoi a tras acul afara, intinzandu-mi un servetel. Imediat am simtit cum un fulger imi strabate trupul din cap pana in picioare, o senzatie pe care nu o mai traisem pana atunci. Simteam cum acea energie mi se raspandeste in tot trupul ametindu-ma intr-un mod incredibil de placut. Pana sa-mi dau seama ce se intampla, Teru deja isi administrase o doza si acum umplea seringa cu apa, pe care a golit-o apoi intr-o scrumiera. S-a asezat langa mine soptindu-mi cu o voce ragusita „Esti multumit acum?”. Eu m-am apropiat de urechea lui, lingandu-i lobul, apoi muscandu-l usor „Aproape...”
L-am trantit de pat, fara sa-mi pese unde se afla perna sau care era capul patului, apoi m-am asezat peste el. Mi s-a parut curios ca nu riposta si m-am gandit ca, probabil, si el isi dorea asta, asa ca am continuat. I-am scos repede tricoul, lasandu-l pe el sa se ocupe de pantaloni cat aveam grija de propriile haine. Cand niciun material nu ma mai impiedica, mi-am asezat mainile la baza gatului sau, coborand apoi pe piept, masandu-i unul dintre sfarcuri. Cu cealalta mana am trasat niste linii imaginare pe spatele sau, ajungand pe fese, apoi pe deasupra oraganului sau. Si-a strans putin picioarele, dand semne de rezistenta, dar nu l-am bagat in seama. Mi-am apropiat gura de a sa, sarutandu-l pentru a doua oara, in timp ce imi frecam corpul de al sau.
Am inceput sa-i parcurg pieptul cu limba, lasand urme de saliva ce luceau putin in lumina becurilor. I-am prins mugurele intarit cu buzele, dandu-i apoi tarcoale cu limba, ca in cele din urma sa-i aplic o muscatura. Mana mi se intorsese intre picioarele lui, masand locul si provocandu-i gafaituri ce deveneau din ce in ce mai pronuntate.
Mi-am lasat mana pe spatele sau coborand in dreptul feselor si despartindu-le pentru a-mi potrivi degetul intre ele. Am inceput sa masez zona in care se afla si gaura rozalie pe care nu m-am putut abtine sa n-o testez. Am impins aratatorul intre peretii ce opuneau rezistenta, iar, dupa ce am adaugat un al doilea deget, am simtit ca nu mai am unde patrunde. L-am auzit gemand din cauza mea si am zambit mai mult pentru mine.
- La dracu’, ce stramt esti! Macar ma bucur ca sunt primul care-ti face asa ceva.
Dupa asta, am simtit ca nu mai pot continua preludiul asa ca i-am despartit picioarele cu putere, asezandu-ma chiar intre ele. In momentul ala, m-a impins pe spate si s-a ridicat in genunchi trantind-ma pe sprafata moale. Mainile ii tremurau putin, se vedea ca ii era frica de ce ar fi urmat, asa ca a preferat sa-mi ofere o partida de sex oral. Si-a presat buzele de organul meu excitat, continuand apoi cu limba, traversand de sus pana jos si insistand mai mult pe cap. L-a cuprins apoi cu toata gura miscandu-se din ce in ce mai repede, insa tot ca un incepator. I-am prins suvitele de par in maini, spunandu-i:
-Suficient! Apoi mi-am reluat pozitia initiala, continuand de unde ramasesem.
I-am ridicat bazinul cu ambele maini pana cand a ajuns la inaltimea potrivita si l-am vazut inchizand ochii strans. M-am impins cu putere inauntrul lui si i-am observat lacrimile siroindu-i pe obrajii rosii. Gura era deschisa intr-un oval perfect, scotand strigate infundate din cauza miscarilor mele prea rapide. I-am sprijinit ambele picioare pe umerii mei pentru a face penetrarea mai usoara si am continuat sa ma misc. Mi-a apucat bratele cu putere strangandu-ma si infidandu-si unghiile in pielea mea.
- Ajunge...Shun!!Opres...nu mai...pot!
Nu i-am raspuns nimic, dar nici nu m-am oprit din miscarile repetate de du-te-vino ce se amplificau in fiecare moment. Lacrimile continuau sa-i curga pe pielea imbujorata, iar negrul ochilor era incetosat ca si cand o perdea densa l-ar desparti de restul lumii. La scurt timp dupa ce a ejaculat, m-am eliberat si eu, apoi am iesit dinauntrul sau. Respiratia, care pana acum era intretaiata, incepea sa revina la ritmul ei normal, cat timp imi relaxam corpul pe cearceaful mototolit. Teru inca nu deschisese ochii, iar urmele de lacrimi se vedeau si acum pe obrajii moi ca niste taieturi adanci. Abia acum realizam cat de dur fusesem cu el. L-am imbratisat un timp, lipindu-mi corpul de al sau si strangandu-i capul la piept. Nu stiu de ce faceam asta, nu stiu ce simteam pentru el. Mila... prietenie... indiferenta... Toate pentru mine incepeau sa aiba acelasi gust, unul amar ce se topea odata cu trecerea timpului.
Nu am reusit sa adormim in acea noapte, desi eram amandoi obositi, in schimb am povestit si am ras de parca am fi uitat de ce se intamplase mai devreme. Mi-a spus cum se apucase de droguri, dintr-o prostie precum curiozitatea si atunci m-am gandit ca asta e cel mai mare defect pe care-l poate avea cineva. Si din nefericire, era in aceeasi situatie. Insa eu nu stiam de ce o facusem...
Pana cand soarele diminetii a aparut pe cer trimitand raze vii de lumina, am stat treji, vorbind in timp ce stateam imbratisati fara haine pe noi. Odata ce s-a luminat de ziua, Teru a devenit distant si nu a mai vorbit cu mine. Atunci m-a acaparat si pe mine o senzatie sufocanta, ca fi cum nu mai aveam aer, iar peretii il aspirau pe tot. Corpul, pe care pana acum il simtisem cum pluteste nestingherit, a cazut pe sol parca incatusat de lanturi. Sentimentul de extaz a fost brusc inlocuit de unul de agonie disperata. Abia acum intelegeam de ce pustii de la liceu erau in stare sa faca orice pentru a primii droguri si, totusi, eu nu am mai vrut sa iau. M-am ridicat, luptandu-ma cu senzatia de prabusire prin care-mi dadeam seama ca trecea si Teru, si mi-am cautat hainele ce zaceau pe jos inca de noaptea trecuta.
Cand am fost gata imbracat, am facut cativa pasi infruntand ameteala care ma cuprinsese si depresia ce se instala mai repede decat lasam sa se vada. La sfarsit l-am salutat pe brunet si am iesit din apartament. Scarile, parca infinite, ma faceau sa ma gandesc ca devenisem cineva pe care nu-l mai recunosc. Acela eram intr-adevar eu?