14-12-2009, 04:34 PM
[center]Capitolul 6[/center]
Mă apucasem să pregătesc cina în timp ce o aşteptam pe Mary să vină.Întârzia ca de obicei.Mă întrebam ce-o face fata asta de întârzie atât.Aşteptarea era atât de enervantă încât îmi aducea aminte de întâmplările din acea zi.Simţeam din nou cum mă cuprinde o furie absurdă.
Într-un final am auzit soneria.M-am dus să deschis uşa şi m-am bucurat când am vazut că era Mary.
-Hei Mary.Mă bucur să te...,nu am terminat bine propoziţia că a şi sărit pe mine.
-Lili!Îmi pare rău că am întârziat,dar să vezi am dat peste un tip.Alergam înspre tine când m-am împiedicat de el şi am cazut.Arăta atât de bine.Era înalt,brunet,cu ochii ciocolatii...
O cunoşteam de foarte mult timp,dar nu am crezut niciodată că poate vorbi atât de repede.În timp ce îmi povestea despre acel tip,aveam vagul sentiment că îl cunoşteam.După cinci minute de vorbit continuu,a terminat.S-a ridicat de pe mine şi s-a îndreptat înspre bucătărie.
-Miroase atât de bine,a exclamat ea.Ce ai gătit?
-Spaghete.Simplu şi uşor de mâncat,i-am răspuns sec.
Ne-am aşezat la masă şi am început să mâncăm.Masa era aşezată lângă fereastră.
‘E luna plină’
Îmi plăcea când era lună plină,deşi mă simţeam ciudat,mă făcea să mă simt diferită.Poate era din cauză că puteam comunica cu spiritele.Lucrul acesta nu îl ştia nici Mary.Nu am spus la nimeni.Nu vroiam să fiu considerată o ciudată sau mai rău..o nebună.Talentul ăsta îl am de când aveam 10 ani.Atunci s-a întâmplat cea mai mare nenorocire a vieţii mele.Mama mea a murit,rămânând numai cu tatăl meu care s-a sinucis 2 ani mai târziu.După ce a murit mama,lucruri ciudate începură să se întâmple.Eram singura care păţea asta.Visam lucruri care nu avea sens,vedeam spirite,vorbeam cu ele,încercam să le ajut,totul era instinctiv.De atunci am intrat şi mai mult in tema vampiri.Adoram fiinţele astea chiar dacă eram între există şi nu există.Eram convinsă că într-o zi mă voi întâlni cu unu.Vroiam să văd unu adevarat,să simt cum colţii îi pătrund în gâtul meu firav,cum sângele începe să curgă încet pe lângă acei colţi lăsând o dâră de caldură în urma lui.Toate acestea erau visuri care vroiam să devină o realitate la un moment dat.
Mi-am întors privirea şi am văzut că Mary vorbea.Nu am auzit nimic din ce a spus aşa că am întrebat-o.
-Ce ai spus?
-Ce?Nu ai auzit nimic din ce am spus? m-a întrebat iritată.
-Nu.
-În fine.Cum a fost prima zi în noua şcoală?
-Şi bună,şi rea.Clasa e chiar ok,cu mici excepţii.
Dându-şi seama că nu prea vreau să vorbesc despre asta,m-a lăsat în pace.Ne-am ridicat de la masă şi ne-am dus în sufragerie cu gândul să vizionăm un film.După 2 ore de vizionat,ni s-a făcut somn.Mary a fost prima care s-a dus la culcare,eu rămânând să spăl vasele şi să curaţ dezordinea din bucătărie.
Imediat după am ieşit pe balcon.Simţeam nevoia să privesc luna.Mă uitam hipnotizată de lumina care o înconjura.Era absolut fermecătoare.O imagine din visul de noaptea trecută mi-a trecut rapid prin minte.Oare ce avea să însemne?Sau poate că mintea mea creea ceea ce eu vroiam să se întâmple?
M-am dus în cameră.M-am îmbrăcat în pijamale şi m-am băgat în pat,aşteptând să fiu purtată în lumea viselor.
“Alergam pe coridoarele unui castel.Vroiam să vad pe cineva.Mă îndreptam spre o uşă care avea doi şerpi încolăciţi pe un trandafir.Am deschis uşa şi am păşit înăuntru.Un fior mi-a cuprins corpul pentru o secundă.El era acolo,mă bucuram să il văd,dar în braţele lui era o altă fată.Rochia ei albă era pătată de sânge.O muşcase.Nu se putu stăpâni.M-am apropiat de el.Era cu spatele.Mâna mea a cazut uşor pe umărul lui.S-a întors cu faţa la mine.Am rămas şocată.Nu imi venea să cred pe cine văd.Era ratatul care mi-a stricat prima zi de şcoală.
-Tu!Ce cauţi în visul meu?
Nu a răspuns.M-a apucat de mână ÅŸi m-a tras înspre el pentru a mă săruta.â€
-Lil!Trezeşte-te!Cineva e în casă!
-Visezi Mary-
-Ba nu.
Văzând că nu mă scol,a început să mă zgălţâie.Până la urmă m-am trezit.I-am dat o bâtă şi am ieşit din cameră.Puteam să îi aud bătăile inimii.Era atât de speriată în timp ce eu eram atât de nepăsătoare.Ajunse în bucătărie ne-am uitat după făptaş.Nu era nimeni.Geamul era deschis.
-Vântul a fost de vină.Nu pot să cred că m-ai trezit pentru nimic.
M-am dus să închid geamul,dar înainte să-l închid am simţit un current rece trecând pe lângă mine.Acum tremuram de frig.Vroiam să simt din nou căldura patului.Ne-am întors repede în pat.Mary a adormit repede,în timp ce eu ajunsesem să privesc tavanul.
-Bună dimineaţa Lil!
-Neaţa.
-Ce-i cu faţa asta?
Nu i-am răspuns.Eram atât de obosită încât nici chef de vorbă nu aveam.Nu dormisem toată noaptea.Ora de plecare venise rapid.Aveam dreptate când ziceam că dimineaţa timpul trece repede.M-am dus să mă îmbrac.Astăzi vroiam să mă îmbrac diferit.Mi-am luat tricoul mov pe care era un liliac şi scria Don’t look down,o pereche de blugi negrii şi cizmele negre care aveau un lanţ ataşat.Mi-am luat ghiozdanul şi am deschis uşa.Ochii mi s-au marit brusc din cauza şocului.Nu puteam să cred cine era la mine la uşă.
-Şi tu ce cauti aici?Acum mă urmăreşti sau ce? i-am spus foarte iritată.
Nu mi-a răspuns.Se uita la mine,dar parcă privea prin mine.Încerca să mă intimideze?Probabil,dar nu aveam de gând să îl las să facă asta.Am vrut să trec pe lângă el,dar mi-a blocat drumul punând mâna pe perete.Cu cealalta mână a închis uşa,apoi a dus-o sub bărbia mea ridicându-mi capul.Respira greu.Degetele lui începură să se joace lent pe gâtul meu.Am văzut cum buzele lui se apropiau de gâtul meu.S-a oprit.Părea ciudat,dar nu îmi păsa.Am profitat de ocazie şi am fugit să iau liftul.Trecand pe sub mâna lui,m-am zgariat de catarama care o avea la curea.Rana începuse să sângereze puţin.
Mă apucasem să pregătesc cina în timp ce o aşteptam pe Mary să vină.Întârzia ca de obicei.Mă întrebam ce-o face fata asta de întârzie atât.Aşteptarea era atât de enervantă încât îmi aducea aminte de întâmplările din acea zi.Simţeam din nou cum mă cuprinde o furie absurdă.
Într-un final am auzit soneria.M-am dus să deschis uşa şi m-am bucurat când am vazut că era Mary.
-Hei Mary.Mă bucur să te...,nu am terminat bine propoziţia că a şi sărit pe mine.
-Lili!Îmi pare rău că am întârziat,dar să vezi am dat peste un tip.Alergam înspre tine când m-am împiedicat de el şi am cazut.Arăta atât de bine.Era înalt,brunet,cu ochii ciocolatii...
O cunoşteam de foarte mult timp,dar nu am crezut niciodată că poate vorbi atât de repede.În timp ce îmi povestea despre acel tip,aveam vagul sentiment că îl cunoşteam.După cinci minute de vorbit continuu,a terminat.S-a ridicat de pe mine şi s-a îndreptat înspre bucătărie.
-Miroase atât de bine,a exclamat ea.Ce ai gătit?
-Spaghete.Simplu şi uşor de mâncat,i-am răspuns sec.
Ne-am aşezat la masă şi am început să mâncăm.Masa era aşezată lângă fereastră.
‘E luna plină’
Îmi plăcea când era lună plină,deşi mă simţeam ciudat,mă făcea să mă simt diferită.Poate era din cauză că puteam comunica cu spiritele.Lucrul acesta nu îl ştia nici Mary.Nu am spus la nimeni.Nu vroiam să fiu considerată o ciudată sau mai rău..o nebună.Talentul ăsta îl am de când aveam 10 ani.Atunci s-a întâmplat cea mai mare nenorocire a vieţii mele.Mama mea a murit,rămânând numai cu tatăl meu care s-a sinucis 2 ani mai târziu.După ce a murit mama,lucruri ciudate începură să se întâmple.Eram singura care păţea asta.Visam lucruri care nu avea sens,vedeam spirite,vorbeam cu ele,încercam să le ajut,totul era instinctiv.De atunci am intrat şi mai mult in tema vampiri.Adoram fiinţele astea chiar dacă eram între există şi nu există.Eram convinsă că într-o zi mă voi întâlni cu unu.Vroiam să văd unu adevarat,să simt cum colţii îi pătrund în gâtul meu firav,cum sângele începe să curgă încet pe lângă acei colţi lăsând o dâră de caldură în urma lui.Toate acestea erau visuri care vroiam să devină o realitate la un moment dat.
Mi-am întors privirea şi am văzut că Mary vorbea.Nu am auzit nimic din ce a spus aşa că am întrebat-o.
-Ce ai spus?
-Ce?Nu ai auzit nimic din ce am spus? m-a întrebat iritată.
-Nu.
-În fine.Cum a fost prima zi în noua şcoală?
-Şi bună,şi rea.Clasa e chiar ok,cu mici excepţii.
Dându-şi seama că nu prea vreau să vorbesc despre asta,m-a lăsat în pace.Ne-am ridicat de la masă şi ne-am dus în sufragerie cu gândul să vizionăm un film.După 2 ore de vizionat,ni s-a făcut somn.Mary a fost prima care s-a dus la culcare,eu rămânând să spăl vasele şi să curaţ dezordinea din bucătărie.
Imediat după am ieşit pe balcon.Simţeam nevoia să privesc luna.Mă uitam hipnotizată de lumina care o înconjura.Era absolut fermecătoare.O imagine din visul de noaptea trecută mi-a trecut rapid prin minte.Oare ce avea să însemne?Sau poate că mintea mea creea ceea ce eu vroiam să se întâmple?
M-am dus în cameră.M-am îmbrăcat în pijamale şi m-am băgat în pat,aşteptând să fiu purtată în lumea viselor.
“Alergam pe coridoarele unui castel.Vroiam să vad pe cineva.Mă îndreptam spre o uşă care avea doi şerpi încolăciţi pe un trandafir.Am deschis uşa şi am păşit înăuntru.Un fior mi-a cuprins corpul pentru o secundă.El era acolo,mă bucuram să il văd,dar în braţele lui era o altă fată.Rochia ei albă era pătată de sânge.O muşcase.Nu se putu stăpâni.M-am apropiat de el.Era cu spatele.Mâna mea a cazut uşor pe umărul lui.S-a întors cu faţa la mine.Am rămas şocată.Nu imi venea să cred pe cine văd.Era ratatul care mi-a stricat prima zi de şcoală.
-Tu!Ce cauţi în visul meu?
Nu a răspuns.M-a apucat de mână ÅŸi m-a tras înspre el pentru a mă săruta.â€
-Lil!Trezeşte-te!Cineva e în casă!
-Visezi Mary-
-Ba nu.
Văzând că nu mă scol,a început să mă zgălţâie.Până la urmă m-am trezit.I-am dat o bâtă şi am ieşit din cameră.Puteam să îi aud bătăile inimii.Era atât de speriată în timp ce eu eram atât de nepăsătoare.Ajunse în bucătărie ne-am uitat după făptaş.Nu era nimeni.Geamul era deschis.
-Vântul a fost de vină.Nu pot să cred că m-ai trezit pentru nimic.
M-am dus să închid geamul,dar înainte să-l închid am simţit un current rece trecând pe lângă mine.Acum tremuram de frig.Vroiam să simt din nou căldura patului.Ne-am întors repede în pat.Mary a adormit repede,în timp ce eu ajunsesem să privesc tavanul.
-Bună dimineaţa Lil!
-Neaţa.
-Ce-i cu faţa asta?
Nu i-am răspuns.Eram atât de obosită încât nici chef de vorbă nu aveam.Nu dormisem toată noaptea.Ora de plecare venise rapid.Aveam dreptate când ziceam că dimineaţa timpul trece repede.M-am dus să mă îmbrac.Astăzi vroiam să mă îmbrac diferit.Mi-am luat tricoul mov pe care era un liliac şi scria Don’t look down,o pereche de blugi negrii şi cizmele negre care aveau un lanţ ataşat.Mi-am luat ghiozdanul şi am deschis uşa.Ochii mi s-au marit brusc din cauza şocului.Nu puteam să cred cine era la mine la uşă.
-Şi tu ce cauti aici?Acum mă urmăreşti sau ce? i-am spus foarte iritată.
Nu mi-a răspuns.Se uita la mine,dar parcă privea prin mine.Încerca să mă intimideze?Probabil,dar nu aveam de gând să îl las să facă asta.Am vrut să trec pe lângă el,dar mi-a blocat drumul punând mâna pe perete.Cu cealalta mână a închis uşa,apoi a dus-o sub bărbia mea ridicându-mi capul.Respira greu.Degetele lui începură să se joace lent pe gâtul meu.Am văzut cum buzele lui se apropiau de gâtul meu.S-a oprit.Părea ciudat,dar nu îmi păsa.Am profitat de ocazie şi am fugit să iau liftul.Trecand pe sub mâna lui,m-am zgariat de catarama care o avea la curea.Rana începuse să sângereze puţin.