18-11-2009, 11:56 PM
Buuun, m-am decis si io, asa din senin, acum la ora 22:55 sa-mi deschid un topic cu one shots. Am vazut ca's la moda p'acilia :>. Asa ca de ce nu si eu ? :)))) Glumesc. Hai sa nu devenim neseriosi.
Primul one shot. Nu stiu cat e de scurt sau cat ve-ti intelege dar sper sa va placa. E incurcat/confuz/poate chiar nu o sa va placa.
Moartea are gust ...
Stau si ma uit in gol, ma instramb catre tavan. Incep sa injur persoana care se afla pe tava, desigur era doar imaginatia mea. Dar conta asta ? Eram in apartamentul meu, in lumea mea, unde nimeni nu avea sa ma judece. Sau cel putin asa cred. Ma ridic violent din pat, fug pana in bucatarie si iau un cutit. Ma intorc in camera cu arma alba in mana, imi duc lama catre mana si o apas usor pe piele. Tasneste sangele rosu, incep sa rad. Plimb lama prin sange si ma duc catre perete. Incep sa scriu cu propiul meu sange ' Dumnezeu ma iubeste ! ' . Asa imi spunea mama de mica. Iti vine sa crezi ? Pe mine ! Dumnezeu ma iubea pe mine. Termin de scris si arunc cutitul undeva pe jos. Ma duc in baie si incep sa-mi curat mica 'rana' pe care mi-am provocat-o. Ma privesc in oglinda, si salut persoana care se afla acolo. Era frumoasa. Saau mai bine zis frumos. Era barbat. Avea o pereche de aripi negre mari si lungi. Ochii lui rosii precum sangele care curgea ma priveau atent. Reflectia mea in oglinda parea o nimica toata pe langa frumusetea lui divina. Si-a intredeschis gura si au aparut doi colti la vedere strapungand buzele albe. Am zambit. M-am intors in camera si m-am pus din nou pe pat. Am inceput sa fredonez un cantec de leagan pe care mi-l aminteam vag. Ma ridic din pat si ma trantesc pe jos si privesc peretele din fata mea cu tot felul de inscriptii scrise cu sangele meu. Zambesc, dar nu stiu de ce. Zaresc cutitul pe care l-am aruncat daunazi pe jos. Nu vroiam sa zambesc. Am luat cutitul si mi l-am infipt violent in picior. Nu ma durea. Devenisem un monstru precum cel din baie ? Dar oare, el era un monstru ? Sau era ingerul sperantelor mele ? Ingerul care urma sa ma conduca pe drumul plin de trandafiri negrii, drumul spre moarte, sau spre viata vesnica. Zambesc, iarasi, si simt niste furnicaturi in picior. De ce dracu zambeam ? Trebuia sa fiu serioasa ! Cand mi-am ucis parintii tot acelasi lucru am facut, am zambit la vederea raului de sange care s-a format cand s-au intalnit lichidele celor doua trupuri. Ei au fost doar o piedica. Nu ma lasau sa fac nimic din ceea ce vroiam. Ba chiar au vrut sa ma duca la un balamuc. Acolo era pentru oameni nebuni ! Dar eu eram perfect normala. Ei trebuiau sa mearga acolo. Atatea reguli, nu ai voie sa mananci dulce prea mult ca-ti strica dintii, nu ai voie sa stai prea mult la TV ca nu stiu ce. Prostii ! Ma trezesc din visare si observ cum lichidul vietii se scurge incet, se prelinge pe restul piciorului si ajunge pe covor. Genial ! Albul covorului cu rosul sangelui se potrivea de minune. Fac inca o vizita la baie, incep sa dezinfectez si rana aceasta. Ma uit in oglinda, dar de data asta vad un baiat cu aripi albe, si cu par blond. Ochii lui albastrii, aproape incolori ma privesc, si in timp ce dezaproba din cap. Ii scot limba ! Celalat baiat era mai dragut, avea aripi mai frumoase. Iau un parfum de pe acolo si vreau sa sparg oglinda, dar ma gandesc de doua ori inainte, daca o sparg nu-l mai vad pe printul meu cu ochii rosii. Pun parfumul la loc si imi continui curatarea ranei fara sa il bag in seama pe acel impostor. Ma enerva prezenta lui, mai scoteam cate un scancet de nevozitate datorita faptului ca stiam ca se afla aici. Imi pansez rana si apoi ies din afurisita aia de baie. Iarasi ma trantesc pe pat. Era plictisitor, am facut de doua ori acelasi lucru. Privesc ceasul de pe noptiera si observ ca era ora sae dupa masa. Inchid ochii si adorm.
Ma trezesc tresarind. Privesc ceasul si era 23:55, era timpul. Am cautat cu privirea cutitul de ma devreme. L-am gasit ! Ma ridic din pat, ma duc sa-l iau si dupa trag covorul si il fac sul. In mijlocul camerei era o pentagrama. Ma asez in asa fel incat inima sa-mi fie la mijlocul pentagramei. Imi inaltez mainile impreuna cu cutitul si il las in jos cu putere. Imi strapunge pieptul. Simt durerea, dar nu o pot descrie. Era prea mare. Imi vad printul alaturi de mine, ma tinea de mana. Pe tavan apare ceasul care indica inca un minut pana la 00:00. Inainte sa intru in starea de inconstienta il vad pe baiat ca-si apropie buzele de ale mele. Unindu-se intr-un sarut. In sfarsit aflasem gustul mortii. Era dulce, la fel ca si miere de albine. Am inchis ochii, lasandu-ma prada somnului vesnic.
Primul one shot. Nu stiu cat e de scurt sau cat ve-ti intelege dar sper sa va placa. E incurcat/confuz/poate chiar nu o sa va placa.
Moartea are gust ...
Stau si ma uit in gol, ma instramb catre tavan. Incep sa injur persoana care se afla pe tava, desigur era doar imaginatia mea. Dar conta asta ? Eram in apartamentul meu, in lumea mea, unde nimeni nu avea sa ma judece. Sau cel putin asa cred. Ma ridic violent din pat, fug pana in bucatarie si iau un cutit. Ma intorc in camera cu arma alba in mana, imi duc lama catre mana si o apas usor pe piele. Tasneste sangele rosu, incep sa rad. Plimb lama prin sange si ma duc catre perete. Incep sa scriu cu propiul meu sange ' Dumnezeu ma iubeste ! ' . Asa imi spunea mama de mica. Iti vine sa crezi ? Pe mine ! Dumnezeu ma iubea pe mine. Termin de scris si arunc cutitul undeva pe jos. Ma duc in baie si incep sa-mi curat mica 'rana' pe care mi-am provocat-o. Ma privesc in oglinda, si salut persoana care se afla acolo. Era frumoasa. Saau mai bine zis frumos. Era barbat. Avea o pereche de aripi negre mari si lungi. Ochii lui rosii precum sangele care curgea ma priveau atent. Reflectia mea in oglinda parea o nimica toata pe langa frumusetea lui divina. Si-a intredeschis gura si au aparut doi colti la vedere strapungand buzele albe. Am zambit. M-am intors in camera si m-am pus din nou pe pat. Am inceput sa fredonez un cantec de leagan pe care mi-l aminteam vag. Ma ridic din pat si ma trantesc pe jos si privesc peretele din fata mea cu tot felul de inscriptii scrise cu sangele meu. Zambesc, dar nu stiu de ce. Zaresc cutitul pe care l-am aruncat daunazi pe jos. Nu vroiam sa zambesc. Am luat cutitul si mi l-am infipt violent in picior. Nu ma durea. Devenisem un monstru precum cel din baie ? Dar oare, el era un monstru ? Sau era ingerul sperantelor mele ? Ingerul care urma sa ma conduca pe drumul plin de trandafiri negrii, drumul spre moarte, sau spre viata vesnica. Zambesc, iarasi, si simt niste furnicaturi in picior. De ce dracu zambeam ? Trebuia sa fiu serioasa ! Cand mi-am ucis parintii tot acelasi lucru am facut, am zambit la vederea raului de sange care s-a format cand s-au intalnit lichidele celor doua trupuri. Ei au fost doar o piedica. Nu ma lasau sa fac nimic din ceea ce vroiam. Ba chiar au vrut sa ma duca la un balamuc. Acolo era pentru oameni nebuni ! Dar eu eram perfect normala. Ei trebuiau sa mearga acolo. Atatea reguli, nu ai voie sa mananci dulce prea mult ca-ti strica dintii, nu ai voie sa stai prea mult la TV ca nu stiu ce. Prostii ! Ma trezesc din visare si observ cum lichidul vietii se scurge incet, se prelinge pe restul piciorului si ajunge pe covor. Genial ! Albul covorului cu rosul sangelui se potrivea de minune. Fac inca o vizita la baie, incep sa dezinfectez si rana aceasta. Ma uit in oglinda, dar de data asta vad un baiat cu aripi albe, si cu par blond. Ochii lui albastrii, aproape incolori ma privesc, si in timp ce dezaproba din cap. Ii scot limba ! Celalat baiat era mai dragut, avea aripi mai frumoase. Iau un parfum de pe acolo si vreau sa sparg oglinda, dar ma gandesc de doua ori inainte, daca o sparg nu-l mai vad pe printul meu cu ochii rosii. Pun parfumul la loc si imi continui curatarea ranei fara sa il bag in seama pe acel impostor. Ma enerva prezenta lui, mai scoteam cate un scancet de nevozitate datorita faptului ca stiam ca se afla aici. Imi pansez rana si apoi ies din afurisita aia de baie. Iarasi ma trantesc pe pat. Era plictisitor, am facut de doua ori acelasi lucru. Privesc ceasul de pe noptiera si observ ca era ora sae dupa masa. Inchid ochii si adorm.
Ma trezesc tresarind. Privesc ceasul si era 23:55, era timpul. Am cautat cu privirea cutitul de ma devreme. L-am gasit ! Ma ridic din pat, ma duc sa-l iau si dupa trag covorul si il fac sul. In mijlocul camerei era o pentagrama. Ma asez in asa fel incat inima sa-mi fie la mijlocul pentagramei. Imi inaltez mainile impreuna cu cutitul si il las in jos cu putere. Imi strapunge pieptul. Simt durerea, dar nu o pot descrie. Era prea mare. Imi vad printul alaturi de mine, ma tinea de mana. Pe tavan apare ceasul care indica inca un minut pana la 00:00. Inainte sa intru in starea de inconstienta il vad pe baiat ca-si apropie buzele de ale mele. Unindu-se intr-un sarut. In sfarsit aflasem gustul mortii. Era dulce, la fel ca si miere de albine. Am inchis ochii, lasandu-ma prada somnului vesnic.
Always keep the faith !
YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.
The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End