13-11-2009, 05:57 PM
@kiss4_sasuke -- mulţam de comentariu şi de apreciere. Ne bucurăm că ţi-a plăcut. În acest capitol vei vedea şi părerea lui Takumi, cum mi se părea normal şi ... Hmm dacă sunteţi atenţi poate o să prevedeţi ceva şi din următorul capitol, 49.
În afară de acesta mai avem doar unul şi apoi expunem finalul, deci cu acesta 3 capitole :]] . Rămâneţi cu noi până la final, pretty please =).
@Yumina, mulţumim de susţinere. Şi vă lămurim despre un al doilea sezon în ultimul capitol, poate :]].
@Wildrose -- faza cu al doilea sezon.... .... o să afli curând părerea noastră.
Mulţumim şi lectură plăcută!
[center]Capitolul 48 .[/center]
Lunile au trecut zburând. Nici nu mi-am dat seama când Jay a crescut atât de mare. Începuse să râdă mereu şi să.. Hmm, să se agaţe mereu de braţele mele şi ale lui Angelique. Deja înţelesese, probabil, că noi suntem părinţii lui. Şi evident, asta mă făcea să fiu al naibii de fericit. Asta nu am putut să o ascund, faţă de nimeni. Era prea evident cât de încântat eram. În fine, am trecut şi peste asta. Trebuia să cobor cu picioarele pe pământ, în câteva ore avea loc nunta. Costumul meu stătea bine pe mine, ok .. Sau , bine nu i-am dat prea mare importanţă . Ideea era că pe mine nu mă fascinau atât de tare nunţile. Asta era pentru mireasă, nu ? Adică fiecare femeie visa la momentul ăsta... Eu vroiam, ca Jack, inelul pe deget şi casa mea, copilul şi aşa mai departe. Şi actele alea, ceremonialul era obositor.
Am tresărit când am realizat că de fapt o aşteptam pe Angelique, să vină în rochia ei .. albă. Am tresărit iar când am văzut-o apărând. Nu îmi amintesc nimic în afară de asta. Ea îmbrăcată într-o rochie albă, lungă, decoltată, ca de prinţesă. Cea mai frumoasă femeie pe care o văzusem în viaţa mea . Atunci am realizat că acel ceremonial nu era nimic pentru mine, dar dat fiind că Angelique era „ mireasa †, era unul dintre cele mai importante lucruri posibile. În fine, am trecut cu vederea aspectele minore, şi nici nu-mi amintesc cine a fost la nunta mea. Îmi amintesc doar chipul minunat al lui Angelique, cât de frumoasă putea fi şi toate urările de bine şi aşa mai departe a invitaţilor.
Îmi amintesc de asemenea că socrul meu a venit să mă felicite şi am strâns mâna, şi alte lucruri de genu’ ăsta. Şi-a văzut nepotul, m-a făcut să jur că o voi face fericită pe fiica lui , o adevărată bijuterie, şi aşa mai departe. Eh, a fost o experienţă minunată.
Avusesem o petrecere tradiţională şi ne-am decis să nu o lungim prea tare noaptea, vroiam ceva liniştit, acasă, eu Angelique, nu lună de miere, Jay în camera alăturată... Vroiam doar familie.
Ne-am pus amândoi în pat după ce am trecut încă odată pe la Jay să îl sărutăm de noapte bună.
- Takumi , eu mâine de dimineaţă o să merg până la Elisse, trebuie să vorbesc nişte lucruri cu ea. A folosit un ton inocent.
- Adică să o întrebi ce s-a vorbit despre nuntă , cum i s-a părut , cine a făcut fotografii şi.. Mi-a dat un ghiont.
- Cam aÅŸa.
I-am privit inelul de pe deget, cât şi pe al meu şi i-am spus.
- Ai fost superbă azi, îngeraş. Mai ceva decât de obicei, deşi ştiu că e aproape imposibil. Am zâmbi tandru, sărutându-i mâinile.
Şi ea mi-a răspuns la zâmbet.
- Åži celelalte fete au fost frumoase. A zis, chicotind.
Brusc mi-am amintit, au fost şi alte femei pe acolo. Nu că aş vrea să par îngâmfat, dar nu am fost atent la ele. Şi .. Hmm, era şi sora mea pe acolo? Ok , ok, putea să o admire Jack cât vroia. Mi-am reprimat gândul şi am răspuns.
- Ce fete?
A început să râdă iar eu i-am acaparat gura cu un sărut.. Sălbatic? Aşa părea. I-am muşcat buzele , introducându-mi limba în gura ei. S-a urcat peste mine, eu ţinând-o la piept.
- Ştii.. Sunt fericit. Mult prea fericit, am fost de asemenea foarte fericit când am condus-o la altar pe Bibi, sau când .. Hmm, ştii, toate acele momente. Dar. . . ceea ce am simţit azi, când ne-am căsătorit, a fost ceva mult mai special decât orice am simţit până acum. Nu ştiu cum s-a întâmplat asta dar, ai fost şi eşti singura mea dragoste. Ironic nu? Parcă bărbaţii nu ar fi trebuit să fie aşa.
Mi-a zâmbit atât de veselă încât a trebuit să realizez dacă e sarcastică sau nu. M-am liniştit când m-a sărutat.
- Ştii că şi eu te ador.
- Da, ştiu. Am zis sărind de-asupra ei . Am sărutat-o uşor pe gât, muşcând-o la fel de lent. Aproape că a tresărit.
Mi-am plimbat mâinile peste tot pe corpul ei , în timp ce pielea mea se înfierbinţea. E o chestie tipic masculină, când eşti lângă persoana iubită, frate înnebuneşti, de parcă tot corpul îţi ia foc. Şi în special în acea zonă.
I-am atins sânii, conştient de fragilitatea lor, după ce am scos bluza sa. Am muşcat unul din sfârcuri lacom. Mi-am prelins limba uşor pe gâtul ei, printre sâni, lăsând dâre de salivă în urmă. Ea gemea, sau sunete asemănătoare. I-am apăsat gura cu un sărut franţuzesc, limbile noastre unindu-se într-un joc nebunesc al pasiunii. Nu ştiu când s-a petrecut totul, dar mă aflam dezbrăcat deasupra ei. Ea fiind deasemenea goală. Eu încă ardeam, pe când ea era rece, ca întotdeauna. Temperaturile corpurilor noastre erau diferite, dar se proporţionau perfect. Un cub de gheaţă într-o zi călduroasă şi un foc fierbinte într-o zi geroasă. Ne completam.
Mi-am apropiat trupul de al său, fiind foarte aproape unul de celălalt. Am pătruns-o , uşor, începând cu mişcări lente. Dar cred că era evident că totul a început pe un alt drum, fiind amândoi pătrunşi de o excitare ascunsă până acum, ascunsă pentru că întradevăr , nu avusesem parte de ea – nu cum trebuie. Ne-am unit într-o singură fiinţă şi nu ştiu cât a durat, căci mie mi s-a părut mai mult decât o eternitate, mai mult decât orice trăisem.
Am sărutat-o din nou, mângâindu-i părul. Eram amândoi obosiţi, stând îmbrăţişaţi. S-a cuibărit la pieptul meu, eu îmbrăţişând-o.
- Te iubesc.
- Åžtiam asta.
Mi-a sărutat pieptul, un moment în care ,oricât de obosit eram, am tremurat. De plăcere.
- Şi eu te iubesc, nevastă.
Am fi râs, dacă am mai fi avut forţă , dar am adormit. Fusese o zi lungă dar frumoasă. O zi pe care cu siguranţă nu aveam să o uit.
Nu îmi amintesc ce am visat în acea noapte . Posibil unicorni şi.. eu mai ştiu, ponei roz? Dar când m-am trezit dimineaţă eram al dracului de fericit. Patul era gol şi am văzut că era destul de târziu. Vorbisem cu Angelique noaptea trecută, printre alte mii de lucruri, că ea urma să îmi pregătească azi micu dejun după ce venea de la Elisse. Nu am înţeles prea bine ce vroia să facă la ea, probabil să o preseze cu cine a făcut fotografiile şi ... Ăăă, eu ştiu, chestii d’ale lor. În fine.
M-am conformat să intru să fac un duş şi tot ritualul de dimineaţă după care să merg să văd ce face Jay. Am intrat în camera sa şi l-am văzut dormind în pătuleţul lui pufos. A deschis ochii când a simţit prezenţa cuiva în apropiere. Am chicotit, luându-l în braţe.
- Ce faci campionule?
A râs, somnoroc. L-am pupat pe frunte, punându-l înapoi şi jucându-mă cu el. Mă privea cu acei ochişori mici – mici . Era pur şi simplu adorabil, până şi pielea lui îmi aducea aminte de Angelique, fiind atât – atât de albă. Adorabil. Mă bucuram că are măcar una din trăsăturile mele – părul . Ceva îmi spunea că nici al lui nu va sta cum trebuie şi va fi la fel de răzleţ ca şi al meu. Deja visam la clipele când va fi puţin mai mare şi îl vom putea plimba, eu şi Angelique, peste tot. . . Deja visam la primul lui meci de fotbal, sau tenis , sau baschet. Orice sport posibil la care trebuie să fiu prezent . Mă şi vedeam, împreună cu el tachinând-o pe soţia mea şi mama lui. Vroiam cu adevărat să trăim ca o familie întreagă, unită şi fericită.
Am fost alarmat de stomacul meu care făcea zgomote, cerându-şi drepturile. Atunci am decis să merg la bucătărie şi să văd dacă primesc şi eu ceva de mâncare.
În afară de acesta mai avem doar unul şi apoi expunem finalul, deci cu acesta 3 capitole :]] . Rămâneţi cu noi până la final, pretty please =).
@Yumina, mulţumim de susţinere. Şi vă lămurim despre un al doilea sezon în ultimul capitol, poate :]].
@Wildrose -- faza cu al doilea sezon.... .... o să afli curând părerea noastră.
Mulţumim şi lectură plăcută!
[center]Capitolul 48 .[/center]
Lunile au trecut zburând. Nici nu mi-am dat seama când Jay a crescut atât de mare. Începuse să râdă mereu şi să.. Hmm, să se agaţe mereu de braţele mele şi ale lui Angelique. Deja înţelesese, probabil, că noi suntem părinţii lui. Şi evident, asta mă făcea să fiu al naibii de fericit. Asta nu am putut să o ascund, faţă de nimeni. Era prea evident cât de încântat eram. În fine, am trecut şi peste asta. Trebuia să cobor cu picioarele pe pământ, în câteva ore avea loc nunta. Costumul meu stătea bine pe mine, ok .. Sau , bine nu i-am dat prea mare importanţă . Ideea era că pe mine nu mă fascinau atât de tare nunţile. Asta era pentru mireasă, nu ? Adică fiecare femeie visa la momentul ăsta... Eu vroiam, ca Jack, inelul pe deget şi casa mea, copilul şi aşa mai departe. Şi actele alea, ceremonialul era obositor.
Am tresărit când am realizat că de fapt o aşteptam pe Angelique, să vină în rochia ei .. albă. Am tresărit iar când am văzut-o apărând. Nu îmi amintesc nimic în afară de asta. Ea îmbrăcată într-o rochie albă, lungă, decoltată, ca de prinţesă. Cea mai frumoasă femeie pe care o văzusem în viaţa mea . Atunci am realizat că acel ceremonial nu era nimic pentru mine, dar dat fiind că Angelique era „ mireasa †, era unul dintre cele mai importante lucruri posibile. În fine, am trecut cu vederea aspectele minore, şi nici nu-mi amintesc cine a fost la nunta mea. Îmi amintesc doar chipul minunat al lui Angelique, cât de frumoasă putea fi şi toate urările de bine şi aşa mai departe a invitaţilor.
Îmi amintesc de asemenea că socrul meu a venit să mă felicite şi am strâns mâna, şi alte lucruri de genu’ ăsta. Şi-a văzut nepotul, m-a făcut să jur că o voi face fericită pe fiica lui , o adevărată bijuterie, şi aşa mai departe. Eh, a fost o experienţă minunată.
Avusesem o petrecere tradiţională şi ne-am decis să nu o lungim prea tare noaptea, vroiam ceva liniştit, acasă, eu Angelique, nu lună de miere, Jay în camera alăturată... Vroiam doar familie.
Ne-am pus amândoi în pat după ce am trecut încă odată pe la Jay să îl sărutăm de noapte bună.
- Takumi , eu mâine de dimineaţă o să merg până la Elisse, trebuie să vorbesc nişte lucruri cu ea. A folosit un ton inocent.
- Adică să o întrebi ce s-a vorbit despre nuntă , cum i s-a părut , cine a făcut fotografii şi.. Mi-a dat un ghiont.
- Cam aÅŸa.
I-am privit inelul de pe deget, cât şi pe al meu şi i-am spus.
- Ai fost superbă azi, îngeraş. Mai ceva decât de obicei, deşi ştiu că e aproape imposibil. Am zâmbi tandru, sărutându-i mâinile.
Şi ea mi-a răspuns la zâmbet.
- Åži celelalte fete au fost frumoase. A zis, chicotind.
Brusc mi-am amintit, au fost şi alte femei pe acolo. Nu că aş vrea să par îngâmfat, dar nu am fost atent la ele. Şi .. Hmm, era şi sora mea pe acolo? Ok , ok, putea să o admire Jack cât vroia. Mi-am reprimat gândul şi am răspuns.
- Ce fete?
A început să râdă iar eu i-am acaparat gura cu un sărut.. Sălbatic? Aşa părea. I-am muşcat buzele , introducându-mi limba în gura ei. S-a urcat peste mine, eu ţinând-o la piept.
- Ştii.. Sunt fericit. Mult prea fericit, am fost de asemenea foarte fericit când am condus-o la altar pe Bibi, sau când .. Hmm, ştii, toate acele momente. Dar. . . ceea ce am simţit azi, când ne-am căsătorit, a fost ceva mult mai special decât orice am simţit până acum. Nu ştiu cum s-a întâmplat asta dar, ai fost şi eşti singura mea dragoste. Ironic nu? Parcă bărbaţii nu ar fi trebuit să fie aşa.
Mi-a zâmbit atât de veselă încât a trebuit să realizez dacă e sarcastică sau nu. M-am liniştit când m-a sărutat.
- Ştii că şi eu te ador.
- Da, ştiu. Am zis sărind de-asupra ei . Am sărutat-o uşor pe gât, muşcând-o la fel de lent. Aproape că a tresărit.
Mi-am plimbat mâinile peste tot pe corpul ei , în timp ce pielea mea se înfierbinţea. E o chestie tipic masculină, când eşti lângă persoana iubită, frate înnebuneşti, de parcă tot corpul îţi ia foc. Şi în special în acea zonă.
I-am atins sânii, conştient de fragilitatea lor, după ce am scos bluza sa. Am muşcat unul din sfârcuri lacom. Mi-am prelins limba uşor pe gâtul ei, printre sâni, lăsând dâre de salivă în urmă. Ea gemea, sau sunete asemănătoare. I-am apăsat gura cu un sărut franţuzesc, limbile noastre unindu-se într-un joc nebunesc al pasiunii. Nu ştiu când s-a petrecut totul, dar mă aflam dezbrăcat deasupra ei. Ea fiind deasemenea goală. Eu încă ardeam, pe când ea era rece, ca întotdeauna. Temperaturile corpurilor noastre erau diferite, dar se proporţionau perfect. Un cub de gheaţă într-o zi călduroasă şi un foc fierbinte într-o zi geroasă. Ne completam.
Mi-am apropiat trupul de al său, fiind foarte aproape unul de celălalt. Am pătruns-o , uşor, începând cu mişcări lente. Dar cred că era evident că totul a început pe un alt drum, fiind amândoi pătrunşi de o excitare ascunsă până acum, ascunsă pentru că întradevăr , nu avusesem parte de ea – nu cum trebuie. Ne-am unit într-o singură fiinţă şi nu ştiu cât a durat, căci mie mi s-a părut mai mult decât o eternitate, mai mult decât orice trăisem.
Am sărutat-o din nou, mângâindu-i părul. Eram amândoi obosiţi, stând îmbrăţişaţi. S-a cuibărit la pieptul meu, eu îmbrăţişând-o.
- Te iubesc.
- Åžtiam asta.
Mi-a sărutat pieptul, un moment în care ,oricât de obosit eram, am tremurat. De plăcere.
- Şi eu te iubesc, nevastă.
Am fi râs, dacă am mai fi avut forţă , dar am adormit. Fusese o zi lungă dar frumoasă. O zi pe care cu siguranţă nu aveam să o uit.
Nu îmi amintesc ce am visat în acea noapte . Posibil unicorni şi.. eu mai ştiu, ponei roz? Dar când m-am trezit dimineaţă eram al dracului de fericit. Patul era gol şi am văzut că era destul de târziu. Vorbisem cu Angelique noaptea trecută, printre alte mii de lucruri, că ea urma să îmi pregătească azi micu dejun după ce venea de la Elisse. Nu am înţeles prea bine ce vroia să facă la ea, probabil să o preseze cu cine a făcut fotografiile şi ... Ăăă, eu ştiu, chestii d’ale lor. În fine.
M-am conformat să intru să fac un duş şi tot ritualul de dimineaţă după care să merg să văd ce face Jay. Am intrat în camera sa şi l-am văzut dormind în pătuleţul lui pufos. A deschis ochii când a simţit prezenţa cuiva în apropiere. Am chicotit, luându-l în braţe.
- Ce faci campionule?
A râs, somnoroc. L-am pupat pe frunte, punându-l înapoi şi jucându-mă cu el. Mă privea cu acei ochişori mici – mici . Era pur şi simplu adorabil, până şi pielea lui îmi aducea aminte de Angelique, fiind atât – atât de albă. Adorabil. Mă bucuram că are măcar una din trăsăturile mele – părul . Ceva îmi spunea că nici al lui nu va sta cum trebuie şi va fi la fel de răzleţ ca şi al meu. Deja visam la clipele când va fi puţin mai mare şi îl vom putea plimba, eu şi Angelique, peste tot. . . Deja visam la primul lui meci de fotbal, sau tenis , sau baschet. Orice sport posibil la care trebuie să fiu prezent . Mă şi vedeam, împreună cu el tachinând-o pe soţia mea şi mama lui. Vroiam cu adevărat să trăim ca o familie întreagă, unită şi fericită.
Am fost alarmat de stomacul meu care făcea zgomote, cerându-şi drepturile. Atunci am decis să merg la bucătărie şi să văd dacă primesc şi eu ceva de mâncare.