My life at school

[Amelia_Angel_Devil]

Daiana Moskue


Ginny Tonny


Roxana Steffer


Jack Rock


Mihai Suffet

Capitolul 1: Ploaie de amintiri

[i]"Daca as sta sa imi numar cate secunde am pierdut din viata, oare cat va dura? Probabil o eternitate.
Nu stiu de ce dar ploaia asa imi aduce aminte de trecut, ca si cum ar ploua cu poze. Imi amintesc de prima mea iubire, rupta in doua de catre orgoliu, de catre cel iubit. Mama spune mereu ca in viata ii iubim pe cei ce ne ranesc, dar nu am putut niciodata crede ca el m-ar putea rani in halul acesta. De atunci, in inima mea s-a produs o ruptura, s-a despartit in doua, dar... el a luat o bucatica, fie ea cat de mica. Nu pot spune ca il urasc, dar nici ca il ador, dar inca ma raneste faptul ca il vad in fiecare zi la scoala, si multe amintiri ma rascolesc. N-o sa-mi dea niciodata pace? E pus sa ma chinuie? Nu pot crede ca printul meu cu ochii verzi imi poate purta pica. Poate ca nici nu ma mai stie. Dar nu are cum... Sau poate are... Urasc sa-mi pun singura intrebari. Ma consider intr-adevar o blonda, dar mama spune ca nu-i asa, ca blondele sunt destepte. Meeu am cezut-o pe mama.
Este cea care m-a crescut, si implicit m-a si sprijinit. E o persoana inteleapta, si ingerul meu pazitor. Tata... Ei bine acest cuvant nu este cunoscut de catre mine, "tatal" meu este doar o fictiune, nu exista.

~Flashback~
-Ce zi frumoasa! Ce se poate intampla rau? Dar bine? Pai cred ca voi lua o nota mare, dar voi, Gin, Roxy? intreb eu, uitandu-ma la cele doua prietene ale mele.
-Eu cred ca imi voi gasi dragostea! spuse entuziasmata Ginny, apoi se uita la Roxana, care plangea. Ce e, Roxy? Ce s-a intamplat?
-Azi... Nu se v-a intampla ceva bun, Gin! suspina ea, si continua: Priviti, si arata cu un deget spre cer, mai exact spre niste nori plumburii, ce acopereau soarele.
M-am speriat destul de rau, ea era singura care era atenta la detalii, ea era singura cu picioarele pe pamant, chiar daca nu recunostea. M-am uitat la ceas, era opt dimineata, trebuia sa merg acasa. M-am ridicat de pe piatra rece, si le-am spus fetelor ca trebuie sa plec. Am mers pe drumul spre casa, cu zambetul pe buze. La poarta, nimeni nu m-a intampinat zambiind, nici tata, nici mama. Am alergat in casa, nu ea nimeni, sau asa intuia mintea mea de copil. Am urcat scarile spre camera parintilor. Usa era intre-deschisa. Tata sta deasupra unei femei ce nu era mama mea, asta e sigur. Am coborat zgomotos scarile, desi nu stiam unde merg. Privirea imi era incetosata din cauza sumedeniei de lacrimi. M-am dus in sufragerie, aruncandu-ma pe canapea, cu mainile la ochi. Usa de la intrare se deschise, si mama venea zambitoare spre mine, cu multe pungi. Cand vazu ca plang le lasa jos, si ma intreba pe un ton linistitor ce s-a intamplat.
-M-mami, tati, sus, in pat, cu c-cineva. murmur eu, si o privesc. Fata ei de copila capata o expresie trista, si ma linisti, spunandu-mi ca o sa fie bine.
Oare avea dreptate? Nu se v-a intampla nimic? Usa de la camea parintilor se deschise, cu un scartait molcom, si am bagat capul intr-o perna ce o tineam in brate. Pe scari aparu silueta tatalui meu, imbracat intr-un halat comod, si o femeie imbracata de prost-gust. Amandoi tresarira cand ne vazura, si pe fata tatei se citea nelinistea. Mama se ridica foarte calma, si ii spuse simplu, sa plece din acea casa. Nu am plans, asta ii trebuia. Eram fericita ca mama este cea mai calma persoana, pentru ca alt-fel cred ca se sfarsea neplacut. Barbatul nu protesta, si o conduse pe acea femeie, dar nu stiu sigur daca asa se poate numi, si urca sus. L-am auzit mormaind ceva cum ca se duce sa-sifaca bagajele. Mama imi zambii, si duse cumparaturile in bucatarie. Dupa o ora, tatal meu, ma rog, fostul, cobora, tragand dupa el doua troilere mari si o geanta pentru laptop. Iesi din casa fara sa spuna nimic.
~End of Flashback~

Acum sper ca intelegeti la ce ma refer. De atunci, mama a bagat divort, si a reusit, iar ea m-a luat in custodie. Si nici ca se putea mai bine, aveam prietene care sa ma incurajeze si pe furtuna si pe soare, si eu eram dispusa sa dau orice pentru a le ajuta."
Privesc ceasul visiniu de la mana mea. Tresar cand observ ca era tarziu. Inchid laptopul si il pun p birou. Fug spre baie, unde ma spal rapid si ma schimb intr-o pereche de blugi conici, negri, si un tricou alb. Imi pun o centura alba cu un lant. M-am incaltat cu o pereche de skateri negri cu sireturi albe. Imi iau geanta si umbrela mov si ies din camera. Cobor in graba scarile. Intru in bucatarie si iau un mar din cos, muscand un pic din el. Ies din casa ca un vartej si alerg ca o disperata pe dtradute, spre casa lui Gin. Statea langa poarta, batand nervoasa din picior. Parul ei saten zbura la fiecare rafala de vant. Tinea in mana umbrela, ce ii proteja corpul de apa.
In graba mea am uitat sa deschid umbrela. E, ce n-am facut atunci, fac acum. Merg spre ea, si o sperii pe la spate.
-Bau, Gin! Ce faci? Hai sa mergem ca ne mananca Roxy! zic si o trag dupa mine.
-Ma dau pe panta, ce sa fac?! Unde ai fost Dia?! se ratoi ea, lasandu-se dusa de mine.
-Ehh, inca ma mai gandelam la Skull. momai eu si ajungem in fata unui bloc select.
Se iveste o fata mai scunda, cu un majordom ce-i tinea umbrela si ghiozdanul. Cum ne vede ia cele doua obiecte si fuge spre noi, sarindu-ne de gat.
-Dia, Gin! Ce faceti, ce se... dar fu intrerupta de Ginny:
-Te mai gadestu la "Marele si fiorosul Skull?
-Da, adica... cam asa ceva, de doi ani incoace. mormai eu.
-Dupa ce te-a umilit, ti-a frant inima, ti-a luat o bucatica din ea, s-a ucat cu tine ca o papusa, a ras de tine cu prietenii lui, etc.
-Da, da stiu! tip eu la ea, in timp ce picaturile reci imi loveau fata.

~Flashback~
Il ador, e asa de dragut. Parul lui, stilul rebel, ochi verzi... Si cu ajutorul lui Jacky l-am cunoscut. E dragut, si desi e nebunatic, este un artist desavarsit, mi-a facut cateva potrete si poze minunate. Cand a aflat de la Jacky ca il plac, a avut o reactie ciudata cu prietenii lui. Nu eram de fata dar mi-a povestit Jack.
-Omule, ai vazut ca puicuta Daiana e moarta dupa tine. comenta unul dintre baieti.
-Da, stiu, e draguta, dar...
-Pun pariu ca n-o s-o poti umili. raspunse acelasi tip.
-De ce vrei sa-i faci asta Daianei? intreba Jacky, nervos.
-E treaba ta? il intreba Skull.
Si am fost cu Mihai, zis si Skull. Ma saruta-se intr-o pauza, am uitat sa mentionez ca e cu un an mai mare ca mine? O facu-se rapid, si fara a da explicatii. Ziua urmatoare ma intreba daca vreau sa fiu pietena lui. Inima atunci batea foarte tare, mai sa-mi iasa din piept. Am acceptat, am fost si sub el, in alt sens, dar... Era totul bataie de joc, am a aflat mai tarziu de la Jacky care numai suporta sa ma vada asa. Atunci am facut o faza destul de urata. Il trasesem intr-o clasa goala, si l-am luat la intrebari:
-De ce mi-ai facut asta? E adevarat ca totul a fost doar un pariu? si am inceput sa plang cu lacrimi amare. Vru sa ma ia in brate dar nu a reusit.
-Da, e adevarat, de unde ai aflat? si pe fata lui aparu un sentiment de vinovatie, amestecat cu nervozitate.
-Intr-o zi tot aflam, prostule! tip eu si ies.
~End of Flashback~

Continui sa merg spr eliceu, cu mainile pe umbrela, si cele doua ete langa mine. Au trecut zece minute de cand facusem acea faza, dar ne impacasem. Acum discutam despre "cazul" unei fete din noua B, care s-a sarutat cu un tip de la noi din clasa.
Am ajuns in careu, locul unde trebuia sa asteptam cu clasele cinci-opt si noua-doisprezece, adica si cu clasa lui. Erau cei mai ciudati si mai nesuferiti dintre toate clasele de-a unsprezecea.
In celelalt colt al careului, un grup de baieti ma vorbeau. Nu ma deranja asta, mai ales ca toata scoala ma stia pentru ca faceam parte dintr-un grup de fete populare, si pentru ca eram in revista scoli.
-Uitati-o pe printesa Daiana! Ca de-obicei, mandra dar rece!
-Da, frumoasa ca o floare dar buna ca dracusorul!
-Terminati! tipa Skull, exasperat.

_