Dementia

[:.:.:Ratsuky:.:.:]

Roland ceda furiei si-l lasa pe satis liber aruncand lantul care il tinea sub control. O sclipire fu vizibila in aerul intunecat al noptii sclipirea unui lant de aur alb care cazu in iarba. Liber precum era nu se putu abtine din a ataca persoana care zisese despre prietenele lui ca sunt fufe asa ca o ucise cu o sabie bine aruncata. O raza de lumina ii strapunse inima dupa care un ras nebun se putu auzi in zona. Satis o luase razna mainile sale devenira lame ce puteau taia realitatea in mii de bucati sabiile sale spulberara poarta si ii adusera inapoi pe cei ce tocmai intrara. Nu putea permite viilor sa stea in iad.

Only dead people may roam in hell..The living are baned from steping within.

Se uita la cei care revenira si mai ales la fata care iesise din acel cosciug, o privea cu nesat dupa care se uita la acea alfa si zambi cu o dorinta ucigasa incomprehensibila. Vroia sange, suferinta, chin, durere...moarte, asta isi dorea sa vada. Roland il lasa liber exact cu acest scop, se plictisise de acest joc pueril vroia sa-l incheie pentru totdeauna.

Privi baiatul indolent care il infuriase ii simti puterea dar simti si cum moartea se apropia de el repede. Dragonul sau era si el cat pe aci sa fie ucis asa ca le curma suferinta. Sigila dragonul intr-o cusca eterna de gheata iar pe baiat il toca marunt si il devora. Era apetisant insa nu destul. Ravnea dupa sange.