Shadows and Dust [+16]

[ringingBells]

A/N: Thanks everybody for reading! >:D<

Chapter eleven: Truth or Dare?

Hanging By A Moment
Desperate for changing
Starving for truth
I'm closer to where I started
I'm chasing after you
(Lifehouse-Hanging by a Moment)

Adevar sau provocare, am ras usor in sinea mea. A fost jocul copilariei mele, imi puteam aminti si acum cum ne adunam cu totii, un grup destul de mare de copii cu varste diferite ...de la sase pana la cinsprezece ani. Era o armonie perfecta, cu toate ca multi minteau la intrebari sau ocoleau adevarul, nimeni nu stia, inafara de mine. Pentru mine jocul asta nu a reprezentat niciodata nimic, decat o distractie puerila, eu stiam oricum toate gandurile, aveam un avantaj in fata lor; dar acum? Acum...cand eram aici cu totii acesti tineri din diferite colturi ale lumii, mintile lor reprezentau un secret chiar si pentru mine.

Ne-am adunat cu totii in sufragerie , fiecare a luat loc ori pe canapea ori intr-un fotoliu. Fiecare aveam locul nostru special. Eu, Steph, Alex si Darius ne-am asezat pe una din canapelele din piele alba, foarte spatioase. Daren si Noelene imparteau un fotoliu,pareau destul de fericiti, le-am zambit. Chad statea in celalalt fotoliu , singur, avea acelasi zambet pe fata, Steph ii evita privirea. Krystal, Abby, Benji si Daisuke au ocupat cealalta canapea iar Luis si Caleb s-au asezat pe jos, pe covorul pufos si alb.

”Nachos pentru toata lumea!” striga Daisuke plecand spre bucatarie, s-a intors in doar cateva minute cu o tava pe care erau trei boluri pline cu tortilla si inca doua boluri mai micute cu doua sortimente de sos. Eu si Steph am zambit larg, luand unul din boluri. Adoram nachos si erau perfecte pentru jocul nostru. Totii s-au servit si am inceput sa vorbim , fiecare despre ce il interesa, uitand cu totul de joc.
”Hai sa incepem! Eu am venit cu idea deci eu incep.” zise Noelene , toti ne-am intors spre ea. Fata avea un zambet urias si alb pe fata . Nu puteam sa nu o invidiez, pentru ca ea era tot ce-mi doream eu sa fiu, dar nu reuseam.
”Krystal..adevar sau provocare?”
”Adevar”raspunse blonda scurt fluturandu-si genele .
”Este adevarat ca esti cea mai superficiala persoana din camera asta?” zambetul diabolic de pe fata lui Noelene, m-a facut sa rad insa Krystal parea destul de indignata.
”Eu ma consider realista dar din punctul tau de vedere, da este adevarat. Acum ca ai terminat cu intrebarea ta puerila, e randul meu. Alex, adevar sau provocare?”
”Adevar”
”Hmm, deci ....care fata din camera asta ti-se pare cea mai atragatoare , fizic?”
O intrebare tipic Krystal, asta era singurul subiect care o interesa cu adevarat. Avea impresia ca totii baietii sunt inebuniti dupa ea, si poate avea dreptate, dar nu asta era totul , nu?
”Amee...” raspunsul baiatului m-a lovit ca o masina in viteza, imi simteam obrajii fierbintii , probabil ma inrosisem. Eu? Eu numai atragatoare fizic nu sunt, sunt o persoana banala. Mi-am intors sfios capul spre Alex, dar el nu se uita la mine, se uita in gol. Nu stiam ce sa fac sau cum sa reactionez, inima imi batea tare, credeam ca o sa-mi iasa din piept. Mainile imi tremurau usor, mi-am lasat privirea in pamant , studiind-mi adidasi albi.

”Amee, adevar sau provocare?” m-am trezit ca dintr-un vis, o priveam uimita pe Abby care imi pusese intrebarea. Nu stiam ce sa raspund, eram inca socata, cuvintele mi-au iesit pe gura aproape involuntar.
”Adevar”
”La ce varsta ti-ai descoperit puterea?”
”Hmm, pai , din cate tin eu minte....prima data cand am fost constienta de puterea mea a fost pe la sapte ani.” am zambit , era randul meu si stiam exact ce am de facut. Planuisem asa inca de gand am auzit ca o sa jucam jocul asta.
”Steph, adevar sau provocare?”
Roscata se uita la mine cu niste ochii mari si usori speriati, stiam foarte bine ca ea mereu alegea provocarea, prefera asta decat adevarul. Ii placea sa isi pastreze gandurile cat mai intime.
”Prrrovocarrre” raspunse ea scurt.
”Te provoc sa-l saruti pe Chad timp de zece secunde.”
Aceste simple cuvinte au pornit o revolutie, Krystal ma privea furioasa, Chad zambea usor cu coltul gurii iar Steph se albise la fata. Pentru o secunda am crezut ca o sa lesine, dar si-a revenit destul de repede, stiam ca o sa se razbune pentru asta, dar am facut-o pentru binele ei. Fata s-a ridicat si s-a indreptate catre fotoliul unde statea Chad, baiatul blond i-a zambit , facand-o sa roseasca puternic. Buzele celor doi s-au atins iar eu am inceput sa numar incet secundele.
”5....4...3....2...1...0”
Steph a intrerupt imediat sarutul si aproape ca a fugit de langa Chad, era inca foarte rosie la fata si ma privea acum cu o expresie diabolica. Stiam ce urmeaza.
”Incepe sa-mi placa jocul asta..” zise deodata Chad reusind sa ne faca pe apropape totii sa radem, numai Krystal statea imbufnata.
”Biine, acum este rrrandul meu . Amee, adevarr sau prrovocarre?”
Eram intr-o dilema, daca alegeam adevar ...stiam ce urmeaza , urma cea mai jenanta intrebare din viata mea.
”Provocare” am raspuns usor nesigura pe mine.
”Te prrovoc sa-l sarruti pasional pe......Darren.”
Ma asteptam la asta, dar aveam un as in maneca, am zambit usor.
”Dar Steph, Daren e cu Noelene...nu pot.” avem o voce inocenta si usor falsa.
”Nu e nicio problema, Amee, e doar un joc.” raspunse Noelene zambindu-mi. Asa ceva era imposibil, fata asta era prea intelegatoarea, inuman de intelegatoare. M-am ridicat in picioare, iar imi tremurau mainile. Si el s-a ridicat si ne-am apropiat usor unul de altul, incercam sa par cat mai calma.
Mi-am incolacit mainile albe si slabe in jurul gatului lui si m-am ridicat usor pe varfuri ca sa ajung la buzele lui. L-am pupat usor si am ramas asa, era ceva banal, ca un fel de pupat mai lung pe buze.
”Mai pasioonaal!” am auzit-o pe Steph cum striga, imi venea sa o bat.
In urmatoarea secunda, mainile puternice ale lui Daren m-au apucat de talie si m-au tras aproape de corpul lui. El a facut tot acest sarut pasional, jucandu-se cu buzele mele, eu ma topeam in bratele lui. Nu stiam ce se intampla, ma simteam prost fata de Noelene. Imi mangaia usor parul , jucandu-se cu el, ma simteam in al noulea cer , dar nu era corect. Am intrerupt cu greu sarutul. Daren ma privea cu un zambet urias. Nu stiam ce sa mai cred, de ce imi facea asta? De ce se comporta asa cu mine? Imi venea sa tip la el, sa ma lase in pace, pentru ca el era cu Noelene....de ce totii baietii pe care ii placeam aveau o placere in a ma chinui. I-am intors spatele si m-am dus la locul meu, suparata.
”Daisuke, adevar sau provocare?”
”Adevar”
”Cu care dintre fete ai vrea sa ai o relatie?” am intrebat eu usor curioasa, nu prea il cunosteam pe Daisuke, chiar vroiam sa stiu ce gursturi are in materie de fete.
”Cu Steph..” raspunse el pe un ton calm, raspunsul lui m-a surprins, desigur Steph era frumoasa, era slaba cam de inaltimea mea , parea mica si fragila. Roscata de langa mine , a zambit usor cu coltul guri , rosind usor. Pacat ca ea il placea pe Chad, cateodata aveam impresia ca nimic in lumea asta nu era asa cum ar fi trebuit sa fie.... ii iubeam pe cei care ne ignorau si ii ignoram pe cei care ne iubeau. Era o lume ciudata si intoarsa pe dos si nici macar noi, care eram speciali , nu reuseam sa intelegem misterele vietii.
***

Liniste. Nu stiam ce sa mai cred sau sa mai simt, trebuia sa recunosc ca acest joc pueril m-a afectat mai mult decat as fi crezut vreodata. Eu si Darius eram singuri ramasi in sufragerie, restul au fugit in camerele lor, dar eu nu puteam sa adorm , nu puteam sa ma concentrez. Statea unul langa altul, o liniste acaparase camera, dar nu ma deranja. Am aflat atatea lucruri despre oamenii din jurul meu si totusi nu m-am mai simtit asa confuza de mult timp. Ma gandeam ce parere are Steph, dar ea a plecat, parea putin suparata si nu vroiam sa o bat la cap. L-as fi intrebat pe Darius sa-mi destainuie gandurile lui, dar parea asa concentrat pe ceva incat imi era si frica sa scot vreun cuvant. M-am ghemuit pe canapea, gandindu-ma la acel sarut. Nu stiam ce inseamna si imi faceam singura rau. Respiram greu.

Am deschis ochii, adormisem pe canapea langa Darius, eram total dezorientata. Mi-am intors privirea si am vazut-o . Era acea chestie care ne-a adus aici, cea care se distra pe seaman noastra, care aproape m-a lasat sa mor. O priveam uimita, arata la fel de rece si de misterioasa ca deobicei.
”Trezeste-i pe totii!” vocea era imperativa si grabita, am ramas inlemnita pentru cateva secunde.