Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

Chaos, in camera lui Ashi

“ Este frumoasa. Chiar foarte frumoasa dar nu o intrece pe Ayame. Ayame are frumusetea acea pura si stralucitoare ca un soare in miniatura, fata ce tocmai intra pe usa nu este pe langa ea decat o stea ce sta sa se stinga.” Avea un par negru, stralucitor si atat de lung incat daca i-ar fi dat drumul nu ai mai putea vedea nimic din pieptul voluminos ce iesea fara sfiala din decoltecul adanc. Ochii ei de un rosu aprins pareau sa ascunda ganduri ce pana si pe el, Ashi l-ar fi ingrozit, iar buzele putin groase pareau a zambi tot timpul, acel zambet malefic ce il fermecase. Dar nu era ceea ce isi dorea. Vroia ochii verzi si calzi ai lui Ayame, vroia sa ii guste o data gura frumos conturata ce te ispitea de cate ori zambea. Vroia sa ii guste pielea ce intotdeauna cand treceai pe langa ea mirosea a trandafiri, isi dorea sa afle daca intr-adevar avea gustul trandafirilor ce de abia au inflorit, sa simta cat de catifelata este pielea ei, iar parul ei de un rosu inchis si minunat lasa pe oricine cu dorinta de a-l atinge, era magnifica. Ea este ca o rasuflare usoara, o briza de mare pe cand cea ce tocmai intra este uraganul ce aduce numai belele. Facu Ashi o scurta comparatie intre ceea ce isi dorea si fata ce tocmai intra pe usa, pe care de altfel o avea. Dar spre dezamagirea lui isi dadu seama ca nici nu putea sa exista o comparatie intre soarele ce straluceste pe cer si steaua ce o poti vedea doar noaptea dupa ce disparea soarele.
-Hei scumpete, cum iti merge cu vanatoarea tipei aleia, oh ....cum ii zice? A, da, Ayame? spuse sarcastic Akki.
Dar inainte de a termina fraza, Ashi o apuca de mana si o trase spre el, smucind-o atat de tare ca aceasta isi pierdu echilibrul lovindu-se cu capul de o masa.Multumit de pedeapsa pe care i-o daduse, ii dadu drumul la mana uitandu-se cum cade fara de viata langa corpul ei.
Akki se ridica furioasa si isi aranja putin hainele, dupa care radicandu-si capul isi fixa ochii, acum in flacari, in ochii lui.
-Nesuferit mai esti azi, Ashi! exclama ea frecandu-se in locul in care se lovise. Dupa ce ca ai, uite aici, spunand aceasta isi apropie sanii unul de altul si mai mult incat nu mai aveau mult si dadeau pe afara, fata frumoasa si unde mai pui si demonita intaia, te tii dupa fusta unui inger care pe deasupra te-a respins inca de pe vremea cand erai inger. Aceasta te face sa te intrebi, ce sanse crezi tu ca ai acum, cand esti demon. Chiar crezi ca te va accepta, ha?
Ridica mana sa o plesneasca pentru lipsa ei de respect fata de Ayame dar se razgandi si ii spuse:
-Este ultima ta advertizare Akki, un singur cuvant in plus ofensator la adresa lui Ayame si zbori in lumea oamenilor in doua minute!! O ameninta el.
-Bine, bine scumpete, nu trebuie sa te enervezi atat. Dar nu te inteleg, zau daca inteleg. Cand ai asa ceva langa tine si ti se mai si ofera pe tava, tu pleci si o cauti pe Ayame. Iar daca din cand in cand ne mai distram si noi, te comporti dupa aceea de parca i-ai fi aruncat un os cainelui tau favorit. Nu-mi place deloc aceasta situatie sa stii. Nu sunt a doua spita de la roata ta! Ma simt ca un premiu de consolare pentru tine pentru ca nu o poti avea pe ea. Sa stii, iubitule, ca daca eu te parasesc nu vei mai gasi pe nimeni care sa iti accepte mofturile tale! zise suparata Akki intorcandu-se sa iasa din incapere.
Vazand aceasta, Ashi o apuca din nou de mana tragand-o langa el in pat, dar de data aceasta mai usor. Inca nu era dispus sa o lase sa plece si sa renunte la partidele cu ea, nu acum cel putin. Cand Ayame va fi a lui, ea va ajunge felul doi pentru demoni cu ceva putere.
-Ei, hai Akki, nu mai fi asa de rea. Stii doar ca eu numai pe tine te doresc si te iubesc. Ayame este doar ceva ce imi doresc ca sa o umilesc. Aceasta numai din cauza ca si ea m-a umilit pe mine acum multi ani. Acum este sansa mea sa faca asta. Doar atat. Fi si tu putin intelegatoare scumpa mea, draga mea demonita.
-Daca doar atat vrei, atunci pot sa ma sacrifice si sa mai indur cateva saptamani situatia aceasta, spunand aceasta se ghemui ca o pisica in bratele lui mari uitandu-se la el, cantarindu-l.
“Este perfect, cel putin din punctul meu de vedere daca nu din al altcuiva. A reusit dupa multe chinuri sa le dea ochilor lui rosii, incredibil de duri, o culoare mai normala. Normala pentru demoni si ingeri cel putin, este un fel de albastru ce are cand reflexii violete cand albastru inchis, iar atunci cand se uita la mine cu acei ochi, am impresia ca inregistreaza orice detaliu al corpului si al imbracamintii mele. Gura lui este atat de senzuala ca pana si cea mai pura fata s-ar fi simtit ispitita sa o sarute. Chipul lui este mai tras dar are oasele foarte solide. Are umeri lati, talia supla, maini puternice putin aspre asa cum trebuie sa le aibe un barbat adevarat. Este un bun scrimer deoarece ii da un avantaj constitutia, iar sub manierele lui reci se ascunde un temperament inflamabil. Cat despre hainele si manierele lui sofisticate atunci cand el doreste poate sa exprime o senzualitate debordanta”, se gandea Akki uitandu-se cu dorinta la conducatorul ei.
Deodata Ashi o forta sa se miste. El in cateva minute era peste ea in patul mare si incepu sa o sarute nerabdator. Se descotorosi in trei minute de toate hainele de pe ea, aruncandu-le peste tot prin camera. Apoi instantaneu o puse sa is idea drumul la par, sa se ridice si sa se departeze de el cativa pasi pentru a putea sa o vada mai bine. O cantari bine. La fel de rapid cum a dezbracat-o la fel de rapid a scapat de ea, lasand-o masca.
-Pleaca de aici! Pleaca mai repede!!! Nu mai vreau sa iti vad mutra niciodata!! Ma auzi?!? tipa furios Ashi.
Nici chiar el nu isi dadu seama ce il enervase atat de tare la ea. Nu mai putea sa se multumeasca cu cineva ca ea, trebuia sa o aibe pe EA, vroia din toata inima sa fure soarele si nu mai putea sa se multumeasca cu o amarata de stea.
In timp ce ea se grabea sa isi i-a hainele mai repede si sa plece, isi spunea in minte: “ Las` ca vezi tu scumpule, cum o sa te intorci la mine! In genunchi sa te vad si nici atunci nu o sa te mai primesc inapoi! Las` ca vezi tu! Si lui Ayame, iubitei tale, Ayame , vei vedea tu. Vei ramane fara ea scumpule! Si tu si ingerii aia. Veti ramane toti cu buzele umflate! O s-o caut si o s-o gasesc. Iti promit eu. Va avea soarta muritorilor. Las` ca veti vedea voi toti, tu si toti ceilalti adepti ai frumusetii lui Ayame!!!”. Cu aceste planuri in minte iesi pentru totdeauna din camera lui Ashi si din viata lui, dar intra in viata altcuiva...

Apartamentul celor doi ingeri

In cealalta parte cei doi ingeri ai nostri incercau sa doarma. Erau de cateva zile in Tokyo si aveau o problema destul de mare, nu reuseau sa se adapteze fusului orar al Pamantului. Reusisera sa isi ascunda aripile permanent dar cu fusul orar nu reuseau. Asa ca amandoi s-au decis sa isi continuie cautarile.
-Hei, nici tu nu poti dormi Hissori? intreba Ikusa.
-Nu. Nu imi cade bine orarul acesta. Da, tu?
-Nici mie. Am venit sa mai caut cate ceva despre locatia lui Ayame. Orasul acesta este foarte mare, asa ca m-am gandit ca este mai bine daca as mai reduce din suprafata.
-Mm...da. Acesta era si gandul meu.
-Auzi, dar ce parere ai despre fata aceea peste care am dat in zi in care am ajuns aici, cum o chema oare? A, da. Yuri.
-Ce parere sa am? Intreba Hissori ridicand dintr-o spranceana si asteptand explicatii.
-Pai, stii... totusi seamana asa putin cu Ayame.... Adica ochii verzi, parul rosu, corpul frumos alcatuit. Nu exista nici o asemanare intre ele doua....
-Acum ca spui aceaste lucruri... sunt de accord cu tine ca exista o asemanare, dar nu are nici o urma de aura in jurul capului, acolo una cat de mica...
-Da, stiu, dar daca ea nu are aura?
-Nu. Asta nu se poate, oricine are o aura, ea o are foarte mica si de aceea spun multi ca nu are deloc.
-Daca tu spui. Ne vom mai intalni cu ea?
-Cu care ea?
-Cu Yuri. Auzi, da tu ce ai? Unde iti este capul? Pari distras, spuse Ikusa banuitor.
-Nicaieri. Ma gandeam la fata aceea, Yuri. Avea multe carti cu ea, iar una, careia am apucat sa ii vad titlul, era plina cu tot felul de lucruri despre ingeri. Nu imi pot aminti titlul, dar sunt sigur ca acea carte era legata de ingeri. Este foarte ciudat, ea fiind de origine japoneza, nu ar trebui sa creada in ingeri...
-Da, bine. Dar ce are aceasta de-a face cu Yuri fiind Ayame? intreba el curios.
-Pai... mai nimic. Dar mi s-a parut ciudat felul in care s-a purtat. Ai vazut ca la inceput isi aduna cartile de pe jos fara sa zica nimic, ca mai apoi cand ne-a vazut sa devina deodata foarte prietenoasa. Ai observat?
-Cum sa nu fie prietenoasa cand vede doua specimene asa frumoase ca noi, Hissori? spuse razand Ikusa.
-Da, ai dreptate. Pentru ea suntem din cale afara de frumosi. Eh, cateodata cred ca sunt prea suspicios, toata aceasta munca si orarul de aici mi-a ajuns la cap. Devin paranoic.
-Pai, atunci hai la culcare! Maine avem o zi plina in fata noastra. Ne vom duce la liceu sa ne depunem cica, foaia matricola, parca asa se numeste. A… isi aduce aminte el ceva foarte vital… dar noi nu avem nici macar un numar ca sa o sunam pe Yuri sa aflam unde este liceul unde ea invata… Nu putem sa aparem asa pe nepusa masa la ea la usa si nici nu stim unde este acea usa.
-O sa dam noi de ea, stai fara grija si oricum o sa aflam noi unde invata.
-Hai sa ii facem o vizita maine, o cautam si aparem asa din senin.
-Stai calm, fratioare! Oricum este doar o muritoare. Tine minte ca singura relatie pe care o vom avea cu ea este de prietenie si nimic altceva. Ai inteles? Aceasta este valabil pentru amandoi.
-Da, stiu.
Iar in gandul lui: “ Ce pacat ca nu este inger, ar fi facut un inger foarte frumos.”
-Hai, ar trebui sa iti urmam sfatul si la culcare cu noi. Noapte buna!
-Noapte buna, Hissori, desi nu stia cat de buna ar putea sa fie aceasta noapte.