Shadows and Dust [+16]

[Kita]

Chapter five: I'm bleeding and it hurts


Statea cu gura cascata si ma uitam la ochii albastri a lui Luis, erau plini de furie si dezamagire. Ma simteam prost, cu toate ca nu eram eu de vina pentru situatia asta , simteam ca l-am tradat pe Luis cu acest pariu stupid. Nimeni nu merita sa simta ce simtea el in momentul asta, suferinta care-i sfasia inima.
Nici el nu parea sa poata sa mai zica ceva, se uita la ei , dar parca privirea lui trecea prin ei. Benjamin avea o expresie inocenta in timp ce Krystal se folosea dinou de privirea ei de catelus, chiar credea ca o sa-i mearga sa joace toti baietii din casa fara sa afle?
”Luis? Ce faci aici?”vocea ii tremura usor.
”Noelene mi-a spus ca esti in camera ta, dar nu stiam ca esti ocupata!”
”Nu esti seful meu ! Fac ce vreau eu , parca zici ca suntem casatoriti.”
”Parca aveam ceva special, numai tii minte ce-mi ziceai, ah? Ca ai sentimente pentru mine dar nu te simti in stare de o relatie in situatia asta? Numai stii ce planuri aveam?”
”Chiar am sentimente pentru tine, dar te-ai gandit vreodata ca poate nu sunt sentimentele care le vrei tu? Nu vroiam sa te ranesc, adevarul e ca sunt indragostita de Benji”raspunse ea cu lacrimi false. Ma uitam indignata, as fi vrut sa tip adevarul, sa-i dezvalui planul. Nu puteam face asta, nu vroiam sa-l ranesc pe Luis mai mult decat era nevoie. Era mai bine sa creada minciunile, decat sa stie durerosul adevar.
”Bine, imi pare rau ca v-am intrerupt..”se intoarse cu spatele la ei si pleca din camera, pasi lui erau grei , apasati, nu stiam cum si de ce, dar mereu persoanele care nu meritau , sufereau. Am oftat usor.
”Benji, min älskling, e greu sa faca asta , dar trebuie! Nu putem fii impreuna, nu pot sa-l ranesc in halul asta pe Luis, nu vreau sa-i vad privirea aia de fiecare data cand ne vede impreuna.” lacrimile ii curgeau pe obraz iar Benjamin i-le stergea usor cu o batista, linistind-o cu vorbe frumoase si dulci.
Deja numai suportam , i-am facut semn lui Steph sa plecam, usa fiind larg deschisa am iesit fara probleme, dupa ce am mai mers putin in liniste , am revenit la starea noastra initiata, vizibila. Am oftat usor, mi-am intors privirea catre Steph care parea sa fie la fel de afectata de toata povestea asta. Trebuia sa recunosc ca Noelene era desteapta si vicleana ca o vulpita. Nu a incalcat pactul in niciun fel , pur si simplu l-a trimis pe Luis la locul faptei , insa Krystal a iesit basma curata si a taiat si doi baieti de pe lista ei, mai erau acum doar cinci.
Imi parea rau pentru baietii din casa asta, nu meritau sa fie jucati pe degete de doua fete, pentru un pariu.
”Nu pot sa crrred ca Noelene a facut asta , sarracul Luis.”
”Intr-un fel cred ca a avut intentii bune, mai bine sa afle acum decat mai incolo.”
”Oui, darr nu crred ca a facut-o pentrru binele lui Luis, a facut-o ca sa castige parriul.”
”Posibil” am raspuns eu scurt.

***

You were flirting with some girl
And inside I thought I would die
(Katherine McPhee-Love story)

Din cand in cand , iti mai vine cate o idee idioata pe care ar trebui sa o regreti din tot sufletul, dar hei care e cel mai rau lucru care se poate intampla? Umblam prin bucatarie, cautam disperata niste biscuiti sau ciocolata sau orice fel de lucru dulce, dar ghici ce am gasit? Am gasit doua tuburi de frisca, atunci cand faceam clatite nu am gasit , mi-se pare logic, dar acum cand nu am nevoie de ele , le-am gasit.
Poate ca nu a fost chiar asa rau, cred ca stiu exact ce pot sa fac cu ele!
”Steeeeeeph, idee geniala la bord!” am tipat eu aratandu-i tuburile pline de frisca.
”Hmm? Ce?” raspunse ea uitandu-se foarte ciudat la mine.
”Ce zici de putina bataie cu frisca? Intram peste Benjamin si Daren , o sa fie distractiv. Benji are nevoie de asta iar Daren nu o sa se supere! Ce zici?”
”Mais bien sûr!”

Aveam nevoie doar de niste melodii de spioni, gen Mission Impossible si eram perfecte. Ne strecuram usor prin casa , razand. Tineam tubul de frisca in mana de parca era o arma periculoasa. Ne-am intalnit cu Caleb, care a inceput sa rada de noi, i-am scos limba copilaros si ne-am indreptat catre victimele noastre. Am ajuns in fata usii din lemn, nu se auzea nimic decat zgomotul care il facea televizorul.
I-am facut semn cu mana lui Steph si am napustit amandoua in camera, usa s-a trantit de peretele alb cu un zgomot puternic, toata camera era plina de frisca si am inceput sa rad foarte tare. M-am intors sa ma uit la Steph, avea fata rosie , daca ar fi fost putin mai rosie nu as fi putut sa disting fata de par. M-am uitat ciudat la ea, nu stiam ce se intampla, parea uimita si dezamagita in acelasi timp. Am intors si eu privirea si am ramas cu gura cascata la maxim. Ramasesem fara cuvinte , nu stiam exact ce sa spun , parca inima se oprise , creierul numai percepea bine imaginile, dupa un minut am reusit sa-mi adun bucatelele pierdute din creier.
Acolo intinsi pe patul mare statea Daren cu Noelene in brate, aveau o privire destul de revoltata pe fata, cred ca imi puneam imagina exact peste ce am intrat, acum eu eram Luis, ma simteam penibil si ranita.
”Ah...scuze, era o gluma, nu stiam ca voi ...scuze, daca vreti o sa curat eu aici , imi pare rau ..”
Noele imi afisa un zambet frumos, nu parea prea deranjata de interventia mea , insa el ...da EL, avea o privire intristata ! Era probabil suparat ca i-am stricat combinatiile ?! Sau ce? Se uita la mine cu ochii aia albastri si mincinosi, simteam cum energia trecea prin mine nu puteam sa controlez, camera sa misca usor . Am oftat usor , am inchis ochii , trebuia sa ma controlez.
”Nu-i nimic Amee, nu aveai de unde sa stii...” raspunse Noelene zambind multumita.
”Scuze...” am plecat ca o furtuna din camera , aveam privirea impanzita de lacrimi micute, nu aveam de gand sa le las sa cada, nu stiam de ce plang...ce era cu sentimentul asta care ma acapara? Nu trebuia sa se intample asta, nu am stat atata inchisa in mine ca acest...tip, pe care nici nu-l cunosteam sa-mi faca asta. NU! REFUZ!
Steph m-a prins de mana.
”Amee....staai..”m-am zmucit nu vroiam sa vorbesc cu nimeni despre asta.
”Lasa-ma in pace.”
Ma simteam tradata , mergeam pe hol fara nicio tinta, priveam in gol dar nu vedeam nimic. Nu puteam sa respir , trageam aer in piep dar nu simteam nimic, numai functionam pe interior. Nu credeam ca o sa mai simt o suferinta asemanatoare , deaia am evitat sa ma indragostesc , nu aveam nevoie de asta. De ce el? Nici nu stiam ca tin asa de mult la el doar dupa cateva saptamani, stiam ca suntem prieteni dar de ce subconstientul meu a interpretat totul gresit? M-am indragostit fara sa-mi dau seama...de ce nu puteam sa sufar tot la fel?

~Flashback~
Cat de fericita poate sa fie o singura persoana? Dupa atata timp in care l-am placut, el in sfarsit a realizat ca si el are sentimente pentru mine! Altfel nu as intelege de ce se comporta asa de frumos cu mine. Simt ca e o legatura puternica intre mine si Andrew, plutesc pe un norisor roz si pufos. Numai zambetul lui ma face sa ma topesc, nu pot sa cred ca el...ma place e mine?!
Ieseam din baie fericita si am observat cum doi baieti stateau de vorba pe hol, am zambit era Andrew si prietenul lui cel mai bun. Mi-am prins parul lung si saten intr-o coada si m-am hotarat sa le ascult conversatia, eram curioasa.
”Deci care e faza cu tine si Amee?”
Am simtit cum imi creste inima, deci daca si prietenul lui zicea ca e ceva acolo, inseamna ca nu eram singura care observa-se asta.
”Ce faza?”
”Stii foarte bine ca te place, cred ca din clasa a cincea, sincer e o fraiera!”
”Da stiu foarte bine ca e o ratata, doar ca ma amuza sa o fraieresc, cred ca ea chiar crede ca o plac!”
Cei doi au inceput sa rada si eu am inceput sa plang, vroiam sa-l omor si aveam forta necesara sa faca asta, eram speciala. As fi putut sa fac asta, dar nu puteam, in schimb m-am ascuns in baie si am plans pana am simtit ca numai am lacrimi, trebuia sa ma asigur ca nu o sa mai plang niciodata.
~End Flashback~

Nici nu vedeam pe unde merg, parca eram intr-o transa, nici nu am observat ca la sfarsitul hololui venea scara care ducea catre parter, m-am impiedicat , simteam cum cad in gol, nu prea imi pasa ...era frumoasa senzatia.
Doua brate m-au prins, nu-mi pasa cine era , mi-am ascuns fata in pieptul lui, simteam parfumul puternic de barbat. Mi-am incolacit bratele in jurul taliei lui , vroiam pe cineva care sa ma stranga in brate si sa-mi spuna ca totul o sa fie bine, fara intrebari , fara detalii si spre fericirea mea chiar asta am primit.
”Orice ar fi , totul o sa fie bine..”am auzit vocea lui Caleb, imi mangaia usor parul ca sa ma linisteasca si reusea sa faca asta foarte bine, ma simteam in siguranta , ca in bratele tatalui pe care nu l-am avut niciodata.
”Ce zici de niste inghetata? Asta cred o sa te inveseleasca!”
Mi-am ridicat privirea si m-am uitat la el, avea un zambet urias pe fata , isi dadu usor parul negru care ii acoperea ochii intr-o parte ca sa ma vada mai bine. Nu am putut sa ma abtin si i-am zambit.
”O idee geniala!”

Statea la masa cu Caleb si mancam o inghetata imensa impreuna , am pus absolut de toate acolo. Inghetata de ciocolata, de capsuni, de tiramisu , de lamaie , de cafea...aproape toate soiurile care existau in frigider si niste frisca desupra si sirop de ciocolata. Mancam si vorbeam, defapt el vorbea , incercand sa ma inveseleasca, spunea glume si intamplari amuzante. Nu puteam sa ma abtin , radeam din cinci minute ca o fraiera, dar ma simteam bine in compania lui, nu punea intrebari doar ma inveselea.
”Deschide gura!” zise el venind spre mine cu o lingura plina de inghetata delicioasa. Am inchis ochii si am asteptat inghetata sa vina spre mine, mi-a inghetata creierul pentru o secunda, am strambat nu era bine sa bagi prea multa inghetata in gura deodata.
Am deschis ochii, statea acolo in tocul usii, ochii lui albastri mi-au atras atentia. Am oftat, trebuia sa ma prefac , totul era bine, nu trebuia sa realizeze ce se intampla cu mine.
”Buna Daren , apropo scuze pentru mai devreme...nu mi-am dat seama ca aveai treaba” am raspuns eu chicotind, aveam un zambet imens si mecanic pe fata. Caleb se uita ciudat la mine dar eu am dat doar usor din umeri.
”Eu ma duc pana la baie...” raspunse brunetul ridicandu-se de la masa.
Vroiam sa-l rog sa mai stea, ramasesm doar eu cu Daren, linistea era apasatoare, inima imi batea din ce in ce mai tare, imi muscam nervoasa buza inferioara .
”Nu-i nimic ...Amee trebuie sa-ti spun ceva...eu...”
”Da?!”