Comoara templierilor

[Utlaning]

Am postat continuarea. Sper sa va placa. Nu este foarte lunga, si sper sa fie totusi foarte interesanta.:)


Capitolul 2. Un aventurier interesat

Inima templierului Bernard de Josse batea mai normal.In padurea vasta Bundchen se auzea doar respiratia cavalerilor care inaintau precaut. In spatele lor se afla un fel de platforma pe roti care era trasa de 28 de cai. El se afla in fata fratilor templieri pentru ca la o cotitura el trebuia sa inainteze primul pentru a-i preveni de vreun posibil pericol pe cei din spate. Templul subteran unde aveau sa fie amplasate cuferele se aflau la aproximativ 4 mile departare. Stia ca in acea seara totul trebuia sa decurga de minune pentru ca daca nu se intampla asa totul avea sa fie distrus. Inaintara pe langa un zid de roci. Bernard inainta primul. Dupa acel zid se aflau doi oameni. Aveau in manini sabii si erau imbracati in haine lungi din in. Incarca arcul pe care il avea in tolba. Lua o sageata si o aseza cu grija in arc. Trase. Sageata se infipse un gatul unuia dintre ei, iar varful ei ce continea otrava il facu se barbat sa cada. Dupa nici 5 secunde mai incarca o sageata si o proiecta in al doilea barbat care tocmai se aplecase catre amicul sau ranit. In lovi in stomac, iar el cazu la randul lui.
Pe Bernard il treceau transpiratiile. Acesti oameni inarmati nu aveau ce sa caute atat de aproape de Templu, care era secret la o ora atat de tarzie, inarmati. Trebuia sa se fereasca. Se introarese la templieri si le spuse sa aiba grija si sa isi pregateasca sabiile si arcurile pentru ca se putea sa apara si alti dusmani.

***

Vineri, ora 11 si 45 de minute, strada Rue Jean. Profesorul Stephane Convarde coboara scarile de piatra ale resedintei sale imbracat cu un costum negru si cu un papion de aceasi culoare. Merge in directia masinii sale Golf, in care intra si se indreapta spre strada Rivoli. In 20 de minute profesorul ajunge la destinatie. Paraseste masina, intrand in micul vestibul al unei resedinte impunatoare. La fel ca si fratii sai el murmura cele trei cuvinte in urechea fratelui de la Intrare, care il lasa sa intre in sala. Acel frate era insarcinat sa opreasca vizitatorii care nu erau francmasoni. Dupa ce si-a lasat paltonul intr-un cuier din vestiar, intra in atrium, un hol mare, patrat, in care se tineau expozitiile lunare. Toti fratii erau imbracati in negru, ca si el. L-a zarit pe Hague si s-a indreptat spre el. Barbatul era trecut de 50 de ani, avea parul negru cu fire albe aparute de curand, si ochii verzi de smarald. Barbatul se apropie de el legananduse ca un motan.
-Ah Stephane, exclama Hague pe un ton miorlait. Ce zici sa coboram sa bem un pahar Whisky, mai este aproximativ o ora pana Fratii termina de aranjat Templul pentru Sesiunea Funebra.
-Buna ziua si tie Hague. Da. Cred ca o sa coboram sa bem ceva, oricum, am nevoie de un pic de alcool. Stii...imaginea lui Martin inca imi apare in minte.
-Da, inteleg perfect Stephane.
Ambii barbati au coborat spre un mic restaurant care se afla intr-o alta incapere de langa atrium. Au stat de vorba despre moartea lui Martin si depre templieri si asa zisa lor comoara, pentru ca pe profesor numai acolo in ducea gandul.
-Si vrei sa pornesti in cautarea unei comori? spune Hague cu zambetul lui fals pe buze.
- Nu ma pasioneaza astfel de lucruri, sincer Hague. Dar Martin a murit pentru a gasi un astfel de lucru, raspunse barbatul sorbind din paharul cu lichidul galbui-maroniu transparent. Parca simt ca e datoria mea sa duc asta la capat... nu imi convine ideea, ofteaza trist Stephane.
-Dar iti dai macar seama cat de incitanta este aceasta aventura? Si comoara Stephane... comora, e inimaginabila, iti imaginezi...
- Imi imaginez, dar pe mine nu ma intereseaza. As putea trai foarte bine din descoperirile mele pe baza de arheologie, si din teoriile pe care le lansez.
- Si aventura Stephane, si aventura...
- E o aventrura sa gasesti pergamente care dateaza de jumatate de mileniu.
- Pacat ca nu te intereseaza o asemenea aventura... as fi dispus sa te insotesc...da... si sa te protejez...
-Hague, tu ai cautat comoara asta blestemata?
-... nu iti pot raspunde la intrebarea asta. Nu e momentul Stephane. Dar o sa afli. Sigur ca da.
Stephane ofteaza. Hague se numara printre obsedatii de comori. Credea ca la 53 de ani o sa descopere ceva. Iar el... el, Stephane Convarde era pedepsit sa se afunde in fundul pamantului dupa comoara asta, si asa nu pentru ca voia, ci pentru fratele lui iubit, pentru prietenul lui cel bun. Facea asta pentru Martin, pentru ca el isi dorise asta.
Fratele Mesager intra in restaurantul spunandu-le tuturor ca templul a fost aranjat pentru Sesiunea funebra a fratelui Martin De�pays.