21-07-2009, 01:50 PM
Shukhram Shuichi_Angel,Mousy si Yoko ca a-ti comentat.Orcum,sunteti singurele care comenteaza:(:*:x
Capitolul 5
Si m-am gandit daca nu cumva si copacii,in comparatie unii cu altii,pot fi de doua feluri.Unii mandrii asa cum sunt castanii mei si altii umili asa cum sunt salciile.
Cand a auzit intrebarea mea Vicky a inceput sa rada.A ras tinandu-se cu mainile de balustrada,aproape ca nu se putea opri.In cele din urma,vazandu-ma naucita si-a dat capul pe spate si uitandu-se in ochii mei, a zis:
-Nu.Nu cred ca sunt umile.Sunt intelepte.
Nu intelegeam.Si atunci mi-a povestit o fabula despre salcie si despre plop.
In timp ce ne intorceam acasa,mi-a explicat de ce salcia e inteleapta:se apleaca cand vantul o obliga.Ne-am despartit in fata casei mele dupa ce stabilisem o intalnire a doua zi.
Imi amintesc cu strangere de inima despre toate acestea.
Nu ar fi trebuit sa-mi amintesc de ea.Intodeauna simt un gol in piept cand ma gandesc la tot ce-a fost.
Vara trecuta am trait cea mai fericita vacanta.Niciodata nu m-am intrebat cat va durea,nu credeam ca prietenia mea cu Vicky se va sfarsi.Si totusi s-a sfarsit,pentru ca ea m-a tradat.Cu toata durerea mea,trebuie sa spun ca Vicky m-a mintit!
Era pe la jumatatea lunii august.Ca in fiecare dimineata,ne-am intalnit in fata casei mele.Vicky avea ochii rosii de plans,mi-a spus ca nu dormise toata noaptea.Doar ne vom plimba prin oras si in magazine.
Intai m-a dezamagit ca a recunoscut deschis ca a plans.As fi vrut sa-i spun imediat ce credeam eu despre plans si mai ales ca eu nu plangeam considerand plansul ceva caraghios si nedemn.Mergeam pe trotuar si ea tacea.In celelalte zile nu se intampla sa taca.Gasea mereu ce sa spuna.
La un moment dat am intrat intr-un magazin.N-a stat mult pe ganduri,Vicky si-a cumparat o fusta mini din blugi si o pereche de colanti negri.
-Vreau si eu,te rog,o fusta ca a ta!
-Nu se poate.Tu esti prea mica pentru asa ceva.Am sa-ti cumpar o jucarie.
Am simtit o durere imensa.Imi venea sa plang in hohote dar m-am abtinut.M-a luat de mana si m-a dus la raionul cu jucarii,unde mi-a cumparat un ratoi si un vapor.
Uram ratoiul si vaporul,dar nu spuneam nimic.
Il mai am si acum pe ratoi,dar nu vreau sa-l vad in fata ochilor.De vaporas m-am descotorosit de mult,i l-am dat lui Micky.
Pe strada am izbucnit in plans.Vicky s-a speriat ,m-a intrebat de ce plang dar eu am fugit.Am ajuns acasa urland din rasputeri,tata m-a dat bani si chiar atunci m-am dus la magazin si mi-am cumparat o fusta mai frumoasa decat a ei.
Imi amintesc cum in aceas seara m-am imbracat cu ea si am iesit pe strada.Ca de obicei Micky-biciclistul era la el in curte si-si repara bicicleta.L-am strigat ca sa ma vada.A iesit si a inceput sa se laude ,mincinosul,ca a fost intr-o aventura cu Robin Hood pe luna si gasise niste broaste mari cat casele.Am ras de asemenea nazbatii;cum sa nu rad?In nici-o parte a lumii nu pot exista broaste atat de mari.Iar pe luna,nu cresc nici macar gandaci de bucatarie.''Micky-biciclistul spune minciuni!''Ii strigam.
Dar adoua zi,dimineata,Vicky n-a mai venit la intalnire.
Inca de la ora opt am iesit in strada si am asteptat-o.Am stat pana seara dar nu a venit.
A doua zi,la fel,a treia....Este inutil sa descriu in ce stare ma aflam atuncea.Vicky ma tradase.
Nici nu mai aveam lacrimi.Nu-mi mai pasa ca ma vede Emanuel plangand,ei bine,chiar daca se rasturna pamantul tot nu-mi pasa.
Ma gandeam la toate zilele care trecusera,la toata bucuria mea care se sfarsise.
Realitatea acestui cuvant ma ustura asemenea unei rani proaspete.
Am vrut sa se intoarca la mine.Si atunci mi-am amintit de zana cea care a fost in desert si acum locuia in casuta cu pereti albi.Nu stiu de ce,dar am avut pe neasteptate ideia ca zana imi va spune unde e Vicky si mi-ar aduce-o inapoi.
Era o adevarate minune ca-mi amintisem.Stiam ce trebuia sa fac si n-am mai stat nici o clipa pe ganduri.
Mergeam repede pe strada,hotarata.Soarele se afla chiar in mijlocul cerului,caldura inundase toate colturile orasului si chiar si umbra copacilor era fierbinte.Pasii mei rasunau solitari pe trotuarul lipsit de viata.Oamenii se ascunsesera in case din cauza caldurii.Doream sa ajung mai repede in casuta zanei.
Ma ardea spatele si simteam ca ma topesc de caldura...
Curand next-ul:P
Capitolul 5
Si m-am gandit daca nu cumva si copacii,in comparatie unii cu altii,pot fi de doua feluri.Unii mandrii asa cum sunt castanii mei si altii umili asa cum sunt salciile.
Cand a auzit intrebarea mea Vicky a inceput sa rada.A ras tinandu-se cu mainile de balustrada,aproape ca nu se putea opri.In cele din urma,vazandu-ma naucita si-a dat capul pe spate si uitandu-se in ochii mei, a zis:
-Nu.Nu cred ca sunt umile.Sunt intelepte.
Nu intelegeam.Si atunci mi-a povestit o fabula despre salcie si despre plop.
In timp ce ne intorceam acasa,mi-a explicat de ce salcia e inteleapta:se apleaca cand vantul o obliga.Ne-am despartit in fata casei mele dupa ce stabilisem o intalnire a doua zi.
Imi amintesc cu strangere de inima despre toate acestea.
Nu ar fi trebuit sa-mi amintesc de ea.Intodeauna simt un gol in piept cand ma gandesc la tot ce-a fost.
Vara trecuta am trait cea mai fericita vacanta.Niciodata nu m-am intrebat cat va durea,nu credeam ca prietenia mea cu Vicky se va sfarsi.Si totusi s-a sfarsit,pentru ca ea m-a tradat.Cu toata durerea mea,trebuie sa spun ca Vicky m-a mintit!
Era pe la jumatatea lunii august.Ca in fiecare dimineata,ne-am intalnit in fata casei mele.Vicky avea ochii rosii de plans,mi-a spus ca nu dormise toata noaptea.Doar ne vom plimba prin oras si in magazine.
Intai m-a dezamagit ca a recunoscut deschis ca a plans.As fi vrut sa-i spun imediat ce credeam eu despre plans si mai ales ca eu nu plangeam considerand plansul ceva caraghios si nedemn.Mergeam pe trotuar si ea tacea.In celelalte zile nu se intampla sa taca.Gasea mereu ce sa spuna.
La un moment dat am intrat intr-un magazin.N-a stat mult pe ganduri,Vicky si-a cumparat o fusta mini din blugi si o pereche de colanti negri.
-Vreau si eu,te rog,o fusta ca a ta!
-Nu se poate.Tu esti prea mica pentru asa ceva.Am sa-ti cumpar o jucarie.
Am simtit o durere imensa.Imi venea sa plang in hohote dar m-am abtinut.M-a luat de mana si m-a dus la raionul cu jucarii,unde mi-a cumparat un ratoi si un vapor.
Uram ratoiul si vaporul,dar nu spuneam nimic.
Il mai am si acum pe ratoi,dar nu vreau sa-l vad in fata ochilor.De vaporas m-am descotorosit de mult,i l-am dat lui Micky.
Pe strada am izbucnit in plans.Vicky s-a speriat ,m-a intrebat de ce plang dar eu am fugit.Am ajuns acasa urland din rasputeri,tata m-a dat bani si chiar atunci m-am dus la magazin si mi-am cumparat o fusta mai frumoasa decat a ei.
Imi amintesc cum in aceas seara m-am imbracat cu ea si am iesit pe strada.Ca de obicei Micky-biciclistul era la el in curte si-si repara bicicleta.L-am strigat ca sa ma vada.A iesit si a inceput sa se laude ,mincinosul,ca a fost intr-o aventura cu Robin Hood pe luna si gasise niste broaste mari cat casele.Am ras de asemenea nazbatii;cum sa nu rad?In nici-o parte a lumii nu pot exista broaste atat de mari.Iar pe luna,nu cresc nici macar gandaci de bucatarie.''Micky-biciclistul spune minciuni!''Ii strigam.
Dar adoua zi,dimineata,Vicky n-a mai venit la intalnire.
Inca de la ora opt am iesit in strada si am asteptat-o.Am stat pana seara dar nu a venit.
A doua zi,la fel,a treia....Este inutil sa descriu in ce stare ma aflam atuncea.Vicky ma tradase.
Nici nu mai aveam lacrimi.Nu-mi mai pasa ca ma vede Emanuel plangand,ei bine,chiar daca se rasturna pamantul tot nu-mi pasa.
Ma gandeam la toate zilele care trecusera,la toata bucuria mea care se sfarsise.
Realitatea acestui cuvant ma ustura asemenea unei rani proaspete.
Am vrut sa se intoarca la mine.Si atunci mi-am amintit de zana cea care a fost in desert si acum locuia in casuta cu pereti albi.Nu stiu de ce,dar am avut pe neasteptate ideia ca zana imi va spune unde e Vicky si mi-ar aduce-o inapoi.
Era o adevarate minune ca-mi amintisem.Stiam ce trebuia sa fac si n-am mai stat nici o clipa pe ganduri.
Mergeam repede pe strada,hotarata.Soarele se afla chiar in mijlocul cerului,caldura inundase toate colturile orasului si chiar si umbra copacilor era fierbinte.Pasii mei rasunau solitari pe trotuarul lipsit de viata.Oamenii se ascunsesera in case din cauza caldurii.Doream sa ajung mai repede in casuta zanei.
Ma ardea spatele si simteam ca ma topesc de caldura...
Curand next-ul:P