RE: Culoriile copilariei original fiction by me:P

[Luzer]

Multumesc Shuichi_Angel,ryuichi_alexa si Mousy ca a-ti comentat.Sper, ca o sa va placa incontinuare.:-*:-*:-*
Si akum next-ul:P

Capitolul 3

As vrea sa stiu ce-ar face o alta persoana in locul meu!Sa aiba perspectiva unei pedepse similare ca a mea! Sa ai un calendar si in fiecare dimineata sa numeri cate zile de libertate au mai ramas.Sa vezi cum orele fug si lasa sa se apropie o anumita data pe care,personal,as dori sa o pot decapita dupa sistemul medieval.Tare mult as vrea sa-l vad pe acela care ar rezista in fata unei asemenea situatii fara sa urle de necaz.
Eu,una,stiu ca ma apuca fiorii numai cand ma gandesc.De aceea incerc sa uit.
Niciodata n-am iubit scoala asa cum o iubesc astazi.Fiinca de scoala depinde iesirea mea din casa.Pentru prima data as vrea sa nu mai vina vacanta,eu,tocmai eu,care am asteptat mereu vacanta cu cea mai ametitoare bucurie.Si cand aud cum colegii mei isi fac planuri pentru vacanta,cu toata puterea mea de a indura,simt ca mi se sfarseste sufletul si cu greu ma abtin sa nu-i sparg capul vara-mii Liz care ma piseaza intr-un mod revoltator.In pauza imi spune ca o sa plece la munte cu parintii si ce grozav se va distra.Parca nu stiu eu de ce-i in stare Liz.
-Ia mai du-te dracu cu muntii tai!Ii spun si-i trag un pumn in piept.Liz casca ochii si gura la mine si nu-i vine sa creada ca am putut sa-i trag un pumn.
O las singura si fug sa joc fotbal cu baietii.Poate ca plange in urma mea dar chiar nu imi pasa.In ora de geografie,asta imi mai lipsea,Oana ma intraba ce o sa fac in vacanta.Oana e o schlifosita si-o mironosita care nu iese din vorba maica-sii nici moarta.Toata ziua se chinuie sa cante la pian,dar nu iese nimic.Raspund apasand pe fiecare cuvant:
-Plec la Polul Nord!Ce parere ai?
-Chiar la Polul Nord?Acolo unde sunt ghetari!
-Tu ce crezi?Crezi ca-mi arde de gluma!
-Extraordinar!zise si ma priveste cu invidie.Ai sa vezi ursi polari si noptile,noptile albe.Acolo sunt noptile ca ziua!
Nu stiam,dar nu vreau sa-si dea seama cum stau lucrurile.
-Sigur ca stiu.Si am sa le traiesc!
-Vai!Ce placere!Sa-mi scrii!Da!
-Nu,n-am sa-ti scriu.Acolo nu sunt carti postale!
-Si cat stai?
-Mai mult de trei saptamani!Si nu mai fi atat de curioasa!E un secret.Daca spui despre asta,te omor!
-Ce mister!Nu,n-am sa spun la nimeni,daca imi promiti ca-mi aduci ceva de acolo.
-Am sa vad eu!
Ar fi minunat sa plec!Ce bine ar fi sa ma pot transforma intr-o pasare si sa zbor ca un avion.Ma gandesc la asta si ochii mi se umezesc de lacrimi.Dar.la urma urmei de acasa as putea fugi!
Daca ar sti Oana si vara-mea Liz ca nu plec nicaieri si colac peste pupaza,mai sunt si pedepsita sa stau inchuiata si sa tocesc nenorocitul ala de dictionar,ce-ar mai rade!Nu vor afla!Nimeni,inafara de frate-meu ,nu cunoaste adevarul.
Ma uit pe geam,mare minune nu vad,dar e si acesta un semn de protest.Nu sunt atenta la ora.Si de ce-as fi,ma rog.Ma preocupa o ideie mai buna.Cum as putea,de exemplu,sa fug de acasa!La matusa-mea,Magda,unde am fost in fiecare vacanta din anii trecuti as gasi o cale de a o convinge sa ma ascunda.
Desi Magda e o pisaloaga cum nu se afla in toata lumea.Nu prea am chef sa merg la ea,dar in sitautia mea n-ar trebui sa am pretentii.
La sfarsitul orelor,proful de muzica ne retine pentru repetitie.
In timp ce profesorul de muzica ne aseaza pe voci:intaia,a doua,a treia,eu ma gandesc ce placut ar fi fost sa iau premiul intai.Sunt convinsa ca mama nu m-ar mai fi pedepsit.Dar,spre nenorocul meu,serbarea de sfarsit de an nu va fi decat o noua infrangere.Zbier atat de tare in cor incat ma sperii chiar si pe mine.Si fara discutii ii trag un cot in coaste lui Petru.Petru tipa-"Auuuuu!"
-Fals! tipa profu asurzitor.
-Nu e fals,indrazneste Petru.D-le profesor,Anton Lucia mi-a tras un cot in coaste!
-Baietas,te ia dracu daca mai scoti o vorba!
Exact asa a strigat din rasputeri.Imi venea sa-i zic si eu:''bravos!'' pentru ca i-a dat peste nas paratorului.
-Minte,d-le profesor,spun,eu cantam.
-Iesi,iesi imediat din cor si pleaca!
Simt ca se invarte pamantul cu mine mai repede decat e necesa.Cine m-a pus sa deschid gura?!?Cine?
Imi iau ghiozdanul din banca mea si parasesc sala cu pasi rapizi.Pe coridoarele lungi si pustii mi se pare ca m-am transformat intr-un gandac de bucatarie.Ma opresc si pocnesc de 10 ori cu varful pantofului de zidul scolii.Talpa pantofului s-a dezlipit,varful e facut praf.Imi pare bine.Cel putin mi-am racorit nervii.Fiinca am inceput sa am nervi.O sa ajung ca matusa Luiza.Pe ea o auzi zicand din nimica toata:''Ia mai taci ca ma apuca nervii!Ah!Ah!Ahhh!Inima!".
Nu as vrea sa ajung astfel.
Dar de la un timp de vreme,sunt sigura ca,cu mine se petrec lucruri destul de ciudate.Pe terenul de fotbal,baietii din clasa a 6 a joaca fotbal.Imi las ghiozdanul langa gard si ma reped vitejeste la minge.Din nenorocire,avantul imi e retezat brusc.M-am impiedicat de o piatra si am cazut in genunchi.Zac pe jos rasufland din greu.Sangele tasneste furios din genunchi,m-am ales cu o rana ''delicioasa'' la piciorul drept.Imi iau esarfa de la gat si-mi imi infasor genunchiul.
Baietii s-au strans in jurul meu.Nu-i cunosc.Pe nici unul nu stiu cum ii cheama.ii stiu asa din vedere.Desi rana ma doare ingrozitor,tac,chiar ma uit la fetele baietilor rosii,absurde si zambesc.Binenteles,zambetul meu e cam albastru.Nici daca as muri de durere nu as plange.Sigur ca ar rade de mine daca as incepe sa plang.
-O nimica toata,spun;m-am zgariat putin.
-Nu prea cred! zice unul.Curge sange ca de la un porc injunghiat.
Cativa rad in hohote.
-Ma plictisiti,plecati de aici!Spun cu toata demnitatea si taria.

Astept comm-urile voastre.:-*

Poza:Oana