15-06-2009, 11:16 PM
In primul rand, ai niste greseli pe care le tot repeti prin toate capitolele.
capul m-i se lasă în jos.
parul m-i se mişca aproape
Daca ‘m’ sau ‘i’ ar fi fost pronume, si celalalt ar fi intrat in alcatuirea verbului, ai fi putut pune cratima, dar asa…nu. T.T Se vede ca duci mari lipsuri in ceea ce priveste gramatica limbii romane, ai greseli de acest gen prin toate capitolele ! Doamne Dumnezeule, m-am minunat si inchinat cand am citit...
trebuia să îmi i-au portia de carne
In primul rand, ‘iau’ se scrie legat, deoarece este verb. Ca sa fi justificat cratima, trebuia sa ai un verb la perfect compus, verb format desigur din doua verbe, verbul propriu-zis, si verbul auxiliar ‘au’. Si atunci ‘i’-ul acela ar fi fost pronume. Dar nu e cazul, caci aici ‘iau’ este verb. T.T
SI ai mai avut niste greseli foarte originale, acelea cand desparti ‘ne’ de restul cuvantului, atunci cand ‘ne’ este prefix, dar mintea ta il infloreste pronume..
Dau un exemplu, nu ti-am mai gasit fragmantul dintr-un capitol anterior :
ne original- gresit ! Cuvantul corect este ‘neoriginal’. Cum am mai spus, ‘ne’ este prefix !
Nu stii ce e acela un prefix ? Uite o definitie :
« Prefixele sunt imbinari de sunete, sau un singur sunet, care, atasate la inceputul unui cuvant, ii modifica sensul «
Capitolul 9.
"Paşi au început să se audă în jurul meu. Paşi ce m-au facut să mă întreb dacă nu cumva plecau lasându-mă singură precum un animal"
Incearca sa nu mai incepi propozitia cu un cuvant care va fi reluat la inceputul urmatoarei. Daca vroiai sa folosesti neaparat tehnica asta de reluare, nu o faceai in alta propozitie, ci in aceeasi, separand ideile prin virgula.
"...singură precum un animal."
Comparatie aberanta. Daca ai si nevoie de exemple, de aia se numesc "carduri, stoluri, ciurde, turme, cirede, haite" ,pentru ca nu sunt singuri.
"...dar liniştea îmi spunea alt ceva"
Dar eu sunt sigura ca iti spunea "altceva" nu "alt ceva" ... Ar fi fost despartite, dar pana la urma s-au hotarat sa aplice imbogatirea vocabularului pe cale interna prin compunere prin contopire fara cratima, asa ca acum e legat.
"Mi-am închis ochii, nu era nimeni cu mine, dar paşi se auzeau venind."
Ai mentionat mai inainte ca se aud pasi, dupa care linistea iti spunea ca esti singura, si acum iar spui ca esti singura si ca se aud pasi?
"Era acelaşi pe care toti Carsoni îl aveau, dar de aceea dată unul nou."
Unu la mana - nu "Carsoni" ci "Carsonii", un 'i' este desinenta de plural, celalalt articularea.
Doi la mana - nu "aceea" ci "acea".
" Avea fata aproape în formă de inimă..."
Mai bine nu ziceai nimic de fata ei, ca acum nu stiu cum sa mi-o mai inchipui. Doamne, tu macar iti imaginezi ceea ce scrii ? Macar iti faci o idee de cum ar arata in realitate ? Daca n-ai imaginatie, de ce scrii asemenea aberatii in speranta ca vor arata bine ?!
"- Frumos nume! Mă duce cu gândul la Ayra din Eragon…aceea elfă. Chiar aduci un pic cu ea, am complimentat-o în timp ce mâncam."
In primul rand, habar nu am ce are Eragon de a face cu fic-ul tau. Adica personajele tale sunt fani Eragon de stiu ei despre ce e vorba? Te rog... In al doilea rand, nu se poate stii daca e un compliment, deoarece nu este un adevar general ca elfa din Eragon sa fie frumoasa si placuta de toata lumea. In al treilea rand, ti-am mai spus ca e "acea" nu "aceea" In al patrulea rand, o cheama Arya pe elfa aia, nu Ayra.
"Mă mir!nu mă miram deoarece era evident, ci din cauza popularităţi ei."
Si eu ma mir, pentru ca ce a zis ea inainte nu avea legatura cu popularitatea.
Si mai este o chestie in legatura cu propozitiile de dupa dialog. Sunt prea bruste, te baga in ceata. Unu la mana, ai putea scrie cu litera mare.
Doi la mana, ai putea lasa spatiu intre semnul de punctuatie si cuvant.
Trei la mana, ai putea scrie de la capat, pentru a mai atenua din brusca introducere in gandirile sale.
Si patru la mana...se mira sau nu se mira ?! Hotaraste-te !
"Am râs uşor, nu eram nici macar elegantă cu se zicea că erau elfi."
Aha, nu am inteles nimic, dar bine. Probabil cu un "cum" si "elfii" si o alta ordonare a cuvintelor as fi inteles. Asa nu.
"- Nu pot crede! Te-a descris atât de enervantă şi îngâmfată, mă înecasem cu saliva „Idiotul”, dar ești chiar simpatică!macar cineva mă considera astfel."
Hooo ! Nici nu stiu ce mai citesc. Incurci pe acolo vocea protagonistului, si mai rau, gandurile lui, cu dialogul personajelor. Ce naiba...nu se intelege nimic.
"- Nu mai mult decât gura ta !recunoscusem aceea voce subtire de regină."
Din nou, raportari aberante. Iti arat cred ca milioane de femei cu voci subtiri, si fac pariu ca nu sunt regine.
".O pereche de ochi negri mă ţintuiau, dar nu am putut reactiona deoarece imediat cel era alaturi de ea prima dată, trecu prin spate ei şi o lua de mijloc cu mâna dreaptă."
Numai daca mi-ai da o extraordinara suma de bani si inca zece capete as intelege ce ai vrut sa scrii/zici acolo.
"- Uşor Irina!"
"Usor" e numele de familie sau ce? Pune si tu o virgula acolo, ca no`, e nevoie pe la noi.
"- Considerate norocoasă!"
Mai bine ai lasa diacriticele pentru dupa ce inveti sa scrii corect toate celelalte. "Considera-te"
"- Să ne liniştim domnilor!
"Sa ne linistim, domnilor !"
"...a fost diminuat de tot..."
Folosesti "diminuat" pentru a exprima scaderea in intensitate/volum etc... deci este diminuat mai mult sau mai putin, nu de tot, ca dam in exprimare de balta. Si nu vrem asta, nu ?
"- Ar trebui sa o luam cu începutul nu-i așa?
- Da! Ai dreptate Train!"
Virgulaaa.
"Ei bine la început credeam ca tu știi ceea ce ești şi că ai venit aici pentru un scop. Dar eu unul nu eram aşa sigur că ştii ceea ce eşti! Cum nu ai spus nimic şi nu ai facut nimic care sa zică clar neştirea ta am continuat să credem că ştii."
Ne contrazicem pe sine, alea alea...
"alt fel"... aceeasi poveste ca si la "altceva" . "altfel"
"Era o farsă. Am început din nou să rad. Telefonul domnului Carson sună şi ieşi din cameră. Ayra îmi întinse un tricou şi o pereche de blugi. Le recunoscusem, erau ale mele, lucru confirmat de aceasta. Kyle ieşi din cameră permiţându-mi să mă schimb. Încă râdeam când Ayra îmi trânti una în fata ce reuşi să mă oprească din râs."
Sir de propozitii scurte, aleatorii.
Un sfat : Pune mana si invata gramatica limbii romane, am extrem de mari lipsuri ! Si apuca-te sa citesti carti, ai dificultati in exprimare ! Ai foarte mari goluri ! :-t
[ Comanda onorata. ]
capul m-i se lasă în jos.
parul m-i se mişca aproape
Daca ‘m’ sau ‘i’ ar fi fost pronume, si celalalt ar fi intrat in alcatuirea verbului, ai fi putut pune cratima, dar asa…nu. T.T Se vede ca duci mari lipsuri in ceea ce priveste gramatica limbii romane, ai greseli de acest gen prin toate capitolele ! Doamne Dumnezeule, m-am minunat si inchinat cand am citit...
trebuia să îmi i-au portia de carne
In primul rand, ‘iau’ se scrie legat, deoarece este verb. Ca sa fi justificat cratima, trebuia sa ai un verb la perfect compus, verb format desigur din doua verbe, verbul propriu-zis, si verbul auxiliar ‘au’. Si atunci ‘i’-ul acela ar fi fost pronume. Dar nu e cazul, caci aici ‘iau’ este verb. T.T
SI ai mai avut niste greseli foarte originale, acelea cand desparti ‘ne’ de restul cuvantului, atunci cand ‘ne’ este prefix, dar mintea ta il infloreste pronume..
Dau un exemplu, nu ti-am mai gasit fragmantul dintr-un capitol anterior :
ne original- gresit ! Cuvantul corect este ‘neoriginal’. Cum am mai spus, ‘ne’ este prefix !
Nu stii ce e acela un prefix ? Uite o definitie :
« Prefixele sunt imbinari de sunete, sau un singur sunet, care, atasate la inceputul unui cuvant, ii modifica sensul «
Capitolul 9.
"Paşi au început să se audă în jurul meu. Paşi ce m-au facut să mă întreb dacă nu cumva plecau lasându-mă singură precum un animal"
Incearca sa nu mai incepi propozitia cu un cuvant care va fi reluat la inceputul urmatoarei. Daca vroiai sa folosesti neaparat tehnica asta de reluare, nu o faceai in alta propozitie, ci in aceeasi, separand ideile prin virgula.
"...singură precum un animal."
Comparatie aberanta. Daca ai si nevoie de exemple, de aia se numesc "carduri, stoluri, ciurde, turme, cirede, haite" ,pentru ca nu sunt singuri.
"...dar liniştea îmi spunea alt ceva"
Dar eu sunt sigura ca iti spunea "altceva" nu "alt ceva" ... Ar fi fost despartite, dar pana la urma s-au hotarat sa aplice imbogatirea vocabularului pe cale interna prin compunere prin contopire fara cratima, asa ca acum e legat.
"Mi-am închis ochii, nu era nimeni cu mine, dar paşi se auzeau venind."
Ai mentionat mai inainte ca se aud pasi, dupa care linistea iti spunea ca esti singura, si acum iar spui ca esti singura si ca se aud pasi?
"Era acelaşi pe care toti Carsoni îl aveau, dar de aceea dată unul nou."
Unu la mana - nu "Carsoni" ci "Carsonii", un 'i' este desinenta de plural, celalalt articularea.
Doi la mana - nu "aceea" ci "acea".
" Avea fata aproape în formă de inimă..."
Mai bine nu ziceai nimic de fata ei, ca acum nu stiu cum sa mi-o mai inchipui. Doamne, tu macar iti imaginezi ceea ce scrii ? Macar iti faci o idee de cum ar arata in realitate ? Daca n-ai imaginatie, de ce scrii asemenea aberatii in speranta ca vor arata bine ?!
"- Frumos nume! Mă duce cu gândul la Ayra din Eragon…aceea elfă. Chiar aduci un pic cu ea, am complimentat-o în timp ce mâncam."
In primul rand, habar nu am ce are Eragon de a face cu fic-ul tau. Adica personajele tale sunt fani Eragon de stiu ei despre ce e vorba? Te rog... In al doilea rand, nu se poate stii daca e un compliment, deoarece nu este un adevar general ca elfa din Eragon sa fie frumoasa si placuta de toata lumea. In al treilea rand, ti-am mai spus ca e "acea" nu "aceea" In al patrulea rand, o cheama Arya pe elfa aia, nu Ayra.
"Mă mir!nu mă miram deoarece era evident, ci din cauza popularităţi ei."
Si eu ma mir, pentru ca ce a zis ea inainte nu avea legatura cu popularitatea.
Si mai este o chestie in legatura cu propozitiile de dupa dialog. Sunt prea bruste, te baga in ceata. Unu la mana, ai putea scrie cu litera mare.
Doi la mana, ai putea lasa spatiu intre semnul de punctuatie si cuvant.
Trei la mana, ai putea scrie de la capat, pentru a mai atenua din brusca introducere in gandirile sale.
Si patru la mana...se mira sau nu se mira ?! Hotaraste-te !
"Am râs uşor, nu eram nici macar elegantă cu se zicea că erau elfi."
Aha, nu am inteles nimic, dar bine. Probabil cu un "cum" si "elfii" si o alta ordonare a cuvintelor as fi inteles. Asa nu.
"- Nu pot crede! Te-a descris atât de enervantă şi îngâmfată, mă înecasem cu saliva „Idiotul”, dar ești chiar simpatică!macar cineva mă considera astfel."
Hooo ! Nici nu stiu ce mai citesc. Incurci pe acolo vocea protagonistului, si mai rau, gandurile lui, cu dialogul personajelor. Ce naiba...nu se intelege nimic.
"- Nu mai mult decât gura ta !recunoscusem aceea voce subtire de regină."
Din nou, raportari aberante. Iti arat cred ca milioane de femei cu voci subtiri, si fac pariu ca nu sunt regine.
".O pereche de ochi negri mă ţintuiau, dar nu am putut reactiona deoarece imediat cel era alaturi de ea prima dată, trecu prin spate ei şi o lua de mijloc cu mâna dreaptă."
Numai daca mi-ai da o extraordinara suma de bani si inca zece capete as intelege ce ai vrut sa scrii/zici acolo.
"- Uşor Irina!"
"Usor" e numele de familie sau ce? Pune si tu o virgula acolo, ca no`, e nevoie pe la noi.
"- Considerate norocoasă!"
Mai bine ai lasa diacriticele pentru dupa ce inveti sa scrii corect toate celelalte. "Considera-te"
"- Să ne liniştim domnilor!
"Sa ne linistim, domnilor !"
"...a fost diminuat de tot..."
Folosesti "diminuat" pentru a exprima scaderea in intensitate/volum etc... deci este diminuat mai mult sau mai putin, nu de tot, ca dam in exprimare de balta. Si nu vrem asta, nu ?
"- Ar trebui sa o luam cu începutul nu-i așa?
- Da! Ai dreptate Train!"
Virgulaaa.
"Ei bine la început credeam ca tu știi ceea ce ești şi că ai venit aici pentru un scop. Dar eu unul nu eram aşa sigur că ştii ceea ce eşti! Cum nu ai spus nimic şi nu ai facut nimic care sa zică clar neştirea ta am continuat să credem că ştii."
Ne contrazicem pe sine, alea alea...
"alt fel"... aceeasi poveste ca si la "altceva" . "altfel"
"Era o farsă. Am început din nou să rad. Telefonul domnului Carson sună şi ieşi din cameră. Ayra îmi întinse un tricou şi o pereche de blugi. Le recunoscusem, erau ale mele, lucru confirmat de aceasta. Kyle ieşi din cameră permiţându-mi să mă schimb. Încă râdeam când Ayra îmi trânti una în fata ce reuşi să mă oprească din râs."
Sir de propozitii scurte, aleatorii.
Un sfat : Pune mana si invata gramatica limbii romane, am extrem de mari lipsuri ! Si apuca-te sa citesti carti, ai dificultati in exprimare ! Ai foarte mari goluri ! :-t
[ Comanda onorata. ]