21-05-2009, 08:41 PM
6: Un peu surprise
‘Meditatii? MEDITATII!?’ striga Laila a doua zi aproape spargandu-i timpanul lui Lucia.’Asta e scuza pentru a nu merge la petrecere?’ intreba ea socata.
‘Nu e o scuza, eu chiar am meditatii.’ spune Lucia in apararea ei.
‘Atunci anuleaza-le’ raspunde Laila scurt sprancenele ei formand o cuta lunga si curbata.Lucia nu raspunse.
‘E petrecerea secolului.Lucia , e ziua lui Yuki!’ zice ea de parca ar ridica in slavi un zeu.Fata cu codite se intoarse iritata spre roscata insistenta.
‘Nu pricep ce poate fi ATAT de extraordinar la o petrecere!’ sare ea.
‘Nu e O petrecere.E PETRECEREA! ‘ o corecteaza ea.’O sa se tina la vila lor.Si o sa vina nu numai colegii nostri , dar o gramada de oameni importanti din lumea baletului.E o sansa sa ne afirmam talentele,plus, o sa fie numai bogatani pe acolo.Oameni cu relatii.O sa vina si cantareti cunoscuti.O sa fie de toate.Parca ar fi intr-un bal dintr-un basm!’ spune ea visatoare.
‘Aberezi....’ declara Lucia si isi pune adidasii de sport in picioare.
‘Ei bine,eu n-o sa ratez ocazia sa-l vad pe...’ incepe Laila insa isi pune mana la gura.Lucia ridica ochii repede.
‘Pe cine vrei sa vezi?’
‘Pe nimeni,pe nimeni’ zice roscata repede si o ia la fuga spre sala de sport.’Merg inaintea ta,ne vedem acolo!’
Deci pana la urma motivul adevarat pentru care Laila vroia sa fie la petrecere era cineva anume,dar oare cine?
‘Am ajuns!’ striga Lucia asezandu-se pe pragul de la intrare si incepand sa-si desfaca pantofii.
‘Oh,bine ai venit.Cum a fost azi? ‘ intreba tatal ei .Avea un aspirator in mana si purta un batic de bucatarie pe cap.
‘Ok.Lasa-ma pe mine sa fac mancare’ zice Lucia repede vazandu-l cu baticul in cap.Arata ca o baba.Ii lua baticul si si-l lega pe capul ei.
Acum ca erau numai ei doi , trebuiau sa se descurce singuri cu mancarea si curatenia , asa ca imparteau totul.
Deodata telefonul suna si Touji se indreapta spre el ca sa raspunda.Lucia nu prea asculta cu atentie conversatia si continua sa aiba grija de orezul care tocmai era gata.
‘Da...da.Maine...ok.Cu cea mai mare placere.’ Zice el si inchide telefonul.
‘Cine era?’ intreaba Lucia punand orezul in bolurile speciale.
‘Maine seara te duci la petrecerea familiei Kiseki.’ Zice el calm luand o gura din orez si din bucata de carne mica cu soia.
Lucia se ineca cu orezul si lua o gura mare de apa.
‘Ce!?Nu..nu vreau.’ Spune ea grabita.
‘Domnul Kiseki m-a rugat personal.Chiar crezi ca pot refuza o astfel de onoare de la directorul academiei?’ intreba el ridicand dintr-o spranceana.
‘Dar tata, stii ca nu ma pricep la astfel de chestii plus ca...’
‘Lucia.’ O intrerupe el pe un ton autoritar.’Domnul Kiseki a fost cel care a propulsat-o pe Liza pe scena internationala.’
Lucia inchise gura si stranse pumnii pe sub masa.Stia foarte bine asta .
*
‘Chimitsu Lucia? Fiica lui Chimitsu Liza?’ intreba Saiki socat.Barbatul mic de statura si cu mustata dadu din cap aprobator.
‘Ca sa vezi.Impiedicata aia e fiica acelei faimoase balerine.’ spuse Yuki fluierand scurt.’Probabil taica-su e cel mai impiedicat om din lume de a iesit o astfel de fata.’
‘Si totusi, nu mi-am imaginat.Trebuia sa-mi dau seama cand mi-a zis numele de familie, insa am spus ca e o coincidenta.’ Ofta Saiki ignorand remarcile ironice ale fratelui sau.
‘Nu cred ca era atat de necesar sa suni personal si sa ii spui sa vina.’ Spuse Yuki punandu-si o tigara in gura si dandu-i foc.
‘Chimitsu Liza a fost una din primele mele studente.Si una din favoritele mele.Iar fiica ei nu este mai prejos.’ Spune el si schita un zambet bland pe sub mustata.
Saiki ii arunca o privire confuza iar Yuki il privi cu coada ochiului curios.
‘Adica o stii in persoana?’
‘Am avut ocazia sa o cunosc dupa auditia din prima zi.’ Incuviinta el in timp ce se uita pe niste hartii.
‘Si atunci de ce o compari cu Chimitsu Liza.Femeia aia a fost balerina Japoniei.’ Spune Yuki pufaind usor din tigara.
‘Da.Intr-adevar .’ spune el si continua sa scrie ceva pe numeroasele foi de pe biroul sau.Yuki realiza ca nu-I raspunse la intrebare,semn ca nu dorea,asa ca il lasa in pace.
*
‘Deci pana la urma te-ai razgandit,ai?’ zise Laila sarcastic vineri dimineata la ore.Lucia suspina.
‘Mai bine zis , nu am avut de ales decat sa ma razgandesc.’
‘Bun!S-a hotarat, chiulim de la ultimile ore si mergem sa-ti cumparam rochie!’ zice roscata ranjind.
‘Ai luat-o razna!?’ ridica tonul Lucia uimita.’O sa intram in belele.Plus ca am o rochie cat de cat decenta , buna pentru petreceri.’ adauga ea vazand cum chipul Lailai se incrunta la auzul acelor vorbe.
‘E serata.Nu petrecere…adica tu ai rochie de seara?’ intreba ea ironic.
‘Dar parca a zis petrecere!’ sare Lucia socata.Avea doar o rochita scurta de petreceri gen discoteca,dar in niciun caz rochie de seara.
Acceptand realitatea cruda in care defapt nu avea nimic de purtat , Lucia fusese de acord ca ea si Laila sa plece la mall in cautarea unor pantofi si unei rochii cat de cat potrivite pentru situatie.
‘Asta?’ intreba Lucia iesind din spatele cabinei de proba .Probase o rochie rosie simpla , fara spate care venea pana aproape de genunchi.
Laila se uita din toate unghiurile morfaind si bombanind ceva neinteligibil.
‘Neah..nu e genul tau.’ Concluzioneaza ea.Dupa aceasta discutie Lucia a mai continuat sa probeze cel putin 5 rochii diferite , insa niciuna nu era pe gustul ei sau a Lailei.
‘E mai greu decat credeam.’ ofta Laila dupa 2 ore.’Chiar nu ti-a placut niciuna. ?Au fost cateva care-ti veneau super’
‘Da,doar ca, nu stiu.Parca nu mi se potriveau.’ Spuse Lucia cam dezamagita.
‘Dar tocmai am zis ca iti veneau bine!’ ridica tonul roscata ,exasperata.
‘Nu vorbesc de cum imi vin fizic.Parca,nu sunt pe gustul meu.’ explica ea.Laila suspina mai zgomotos.
‘Bun!E clar...avem nevoie de ajutor profesionist!’ hotaraste Laila si-si scoate telefonul.
*
‘Ce...ce face el aici!?’ intreba Lucia socata si o trase intr-o parte pe Laila.Kiseki Saiki statea in dreptul iesirii din mall.
‘L-am sunat si i-am zis ca nu ne putem hotara ce rochie sa-ti cumperi.Asa ca l-am rugat daca ne poate ajuta.’ Explica ea vesela tragand-o pe Lucia spre usa automata.
‘1..de unde ai numarul lui de telefon? 2..cum poti sa suni pe cineva pentru atata lucru?’ intreba Lucia uimita peste masura.
‘No problem.Saiki este de treaba si ne-ar ajuta oricand.’ Spune ea la fel de voioasa.
‘Nu ai raspuns la intrebare.’ Mormaie Lucia.
‘Pai,suntem prieteni destul de buni, asa ca mereu ne ajutam’ spune ea pe un ton normal si relaxat de parca ar fi o rutina.
‘Oare cate chestii nu mi-ai mai zis?’ bombane Lucia.’De cand va cunoasteti?’
‘Pai...cam de cand eram in gradinita.’ Zice ea ezitand putin.
‘Esti...incredibila.’ incheie Lucia oftand si lasand capul in jos.
‘Meditatii? MEDITATII!?’ striga Laila a doua zi aproape spargandu-i timpanul lui Lucia.’Asta e scuza pentru a nu merge la petrecere?’ intreba ea socata.
‘Nu e o scuza, eu chiar am meditatii.’ spune Lucia in apararea ei.
‘Atunci anuleaza-le’ raspunde Laila scurt sprancenele ei formand o cuta lunga si curbata.Lucia nu raspunse.
‘E petrecerea secolului.Lucia , e ziua lui Yuki!’ zice ea de parca ar ridica in slavi un zeu.Fata cu codite se intoarse iritata spre roscata insistenta.
‘Nu pricep ce poate fi ATAT de extraordinar la o petrecere!’ sare ea.
‘Nu e O petrecere.E PETRECEREA! ‘ o corecteaza ea.’O sa se tina la vila lor.Si o sa vina nu numai colegii nostri , dar o gramada de oameni importanti din lumea baletului.E o sansa sa ne afirmam talentele,plus, o sa fie numai bogatani pe acolo.Oameni cu relatii.O sa vina si cantareti cunoscuti.O sa fie de toate.Parca ar fi intr-un bal dintr-un basm!’ spune ea visatoare.
‘Aberezi....’ declara Lucia si isi pune adidasii de sport in picioare.
‘Ei bine,eu n-o sa ratez ocazia sa-l vad pe...’ incepe Laila insa isi pune mana la gura.Lucia ridica ochii repede.
‘Pe cine vrei sa vezi?’
‘Pe nimeni,pe nimeni’ zice roscata repede si o ia la fuga spre sala de sport.’Merg inaintea ta,ne vedem acolo!’
Deci pana la urma motivul adevarat pentru care Laila vroia sa fie la petrecere era cineva anume,dar oare cine?
‘Am ajuns!’ striga Lucia asezandu-se pe pragul de la intrare si incepand sa-si desfaca pantofii.
‘Oh,bine ai venit.Cum a fost azi? ‘ intreba tatal ei .Avea un aspirator in mana si purta un batic de bucatarie pe cap.
‘Ok.Lasa-ma pe mine sa fac mancare’ zice Lucia repede vazandu-l cu baticul in cap.Arata ca o baba.Ii lua baticul si si-l lega pe capul ei.
Acum ca erau numai ei doi , trebuiau sa se descurce singuri cu mancarea si curatenia , asa ca imparteau totul.
Deodata telefonul suna si Touji se indreapta spre el ca sa raspunda.Lucia nu prea asculta cu atentie conversatia si continua sa aiba grija de orezul care tocmai era gata.
‘Da...da.Maine...ok.Cu cea mai mare placere.’ Zice el si inchide telefonul.
‘Cine era?’ intreaba Lucia punand orezul in bolurile speciale.
‘Maine seara te duci la petrecerea familiei Kiseki.’ Zice el calm luand o gura din orez si din bucata de carne mica cu soia.
Lucia se ineca cu orezul si lua o gura mare de apa.
‘Ce!?Nu..nu vreau.’ Spune ea grabita.
‘Domnul Kiseki m-a rugat personal.Chiar crezi ca pot refuza o astfel de onoare de la directorul academiei?’ intreba el ridicand dintr-o spranceana.
‘Dar tata, stii ca nu ma pricep la astfel de chestii plus ca...’
‘Lucia.’ O intrerupe el pe un ton autoritar.’Domnul Kiseki a fost cel care a propulsat-o pe Liza pe scena internationala.’
Lucia inchise gura si stranse pumnii pe sub masa.Stia foarte bine asta .
*
‘Chimitsu Lucia? Fiica lui Chimitsu Liza?’ intreba Saiki socat.Barbatul mic de statura si cu mustata dadu din cap aprobator.
‘Ca sa vezi.Impiedicata aia e fiica acelei faimoase balerine.’ spuse Yuki fluierand scurt.’Probabil taica-su e cel mai impiedicat om din lume de a iesit o astfel de fata.’
‘Si totusi, nu mi-am imaginat.Trebuia sa-mi dau seama cand mi-a zis numele de familie, insa am spus ca e o coincidenta.’ Ofta Saiki ignorand remarcile ironice ale fratelui sau.
‘Nu cred ca era atat de necesar sa suni personal si sa ii spui sa vina.’ Spuse Yuki punandu-si o tigara in gura si dandu-i foc.
‘Chimitsu Liza a fost una din primele mele studente.Si una din favoritele mele.Iar fiica ei nu este mai prejos.’ Spune el si schita un zambet bland pe sub mustata.
Saiki ii arunca o privire confuza iar Yuki il privi cu coada ochiului curios.
‘Adica o stii in persoana?’
‘Am avut ocazia sa o cunosc dupa auditia din prima zi.’ Incuviinta el in timp ce se uita pe niste hartii.
‘Si atunci de ce o compari cu Chimitsu Liza.Femeia aia a fost balerina Japoniei.’ Spune Yuki pufaind usor din tigara.
‘Da.Intr-adevar .’ spune el si continua sa scrie ceva pe numeroasele foi de pe biroul sau.Yuki realiza ca nu-I raspunse la intrebare,semn ca nu dorea,asa ca il lasa in pace.
*
‘Deci pana la urma te-ai razgandit,ai?’ zise Laila sarcastic vineri dimineata la ore.Lucia suspina.
‘Mai bine zis , nu am avut de ales decat sa ma razgandesc.’
‘Bun!S-a hotarat, chiulim de la ultimile ore si mergem sa-ti cumparam rochie!’ zice roscata ranjind.
‘Ai luat-o razna!?’ ridica tonul Lucia uimita.’O sa intram in belele.Plus ca am o rochie cat de cat decenta , buna pentru petreceri.’ adauga ea vazand cum chipul Lailai se incrunta la auzul acelor vorbe.
‘E serata.Nu petrecere…adica tu ai rochie de seara?’ intreba ea ironic.
‘Dar parca a zis petrecere!’ sare Lucia socata.Avea doar o rochita scurta de petreceri gen discoteca,dar in niciun caz rochie de seara.
Acceptand realitatea cruda in care defapt nu avea nimic de purtat , Lucia fusese de acord ca ea si Laila sa plece la mall in cautarea unor pantofi si unei rochii cat de cat potrivite pentru situatie.
‘Asta?’ intreba Lucia iesind din spatele cabinei de proba .Probase o rochie rosie simpla , fara spate care venea pana aproape de genunchi.
Laila se uita din toate unghiurile morfaind si bombanind ceva neinteligibil.
‘Neah..nu e genul tau.’ Concluzioneaza ea.Dupa aceasta discutie Lucia a mai continuat sa probeze cel putin 5 rochii diferite , insa niciuna nu era pe gustul ei sau a Lailei.
‘E mai greu decat credeam.’ ofta Laila dupa 2 ore.’Chiar nu ti-a placut niciuna. ?Au fost cateva care-ti veneau super’
‘Da,doar ca, nu stiu.Parca nu mi se potriveau.’ Spuse Lucia cam dezamagita.
‘Dar tocmai am zis ca iti veneau bine!’ ridica tonul roscata ,exasperata.
‘Nu vorbesc de cum imi vin fizic.Parca,nu sunt pe gustul meu.’ explica ea.Laila suspina mai zgomotos.
‘Bun!E clar...avem nevoie de ajutor profesionist!’ hotaraste Laila si-si scoate telefonul.
*
‘Ce...ce face el aici!?’ intreba Lucia socata si o trase intr-o parte pe Laila.Kiseki Saiki statea in dreptul iesirii din mall.
‘L-am sunat si i-am zis ca nu ne putem hotara ce rochie sa-ti cumperi.Asa ca l-am rugat daca ne poate ajuta.’ Explica ea vesela tragand-o pe Lucia spre usa automata.
‘1..de unde ai numarul lui de telefon? 2..cum poti sa suni pe cineva pentru atata lucru?’ intreba Lucia uimita peste masura.
‘No problem.Saiki este de treaba si ne-ar ajuta oricand.’ Spune ea la fel de voioasa.
‘Nu ai raspuns la intrebare.’ Mormaie Lucia.
‘Pai,suntem prieteni destul de buni, asa ca mereu ne ajutam’ spune ea pe un ton normal si relaxat de parca ar fi o rutina.
‘Oare cate chestii nu mi-ai mai zis?’ bombane Lucia.’De cand va cunoasteti?’
‘Pai...cam de cand eram in gradinita.’ Zice ea ezitand putin.
‘Esti...incredibila.’ incheie Lucia oftand si lasand capul in jos.