Hunters

[goddess]

38: Epilog

Dupa multa vreme am reusit in sfarsit sa ma descarc asa cum trebuia.Cred ca in seara aia am plans cat sa-mi ajunga o viata intreaga....in ani de caine poate.
Deja ma hotarasem inca de cand l-am simtit in acea noapte.Mi-a luat vreo 2 saptamani bune care au constat in 10000 de certuri , 20000 de pumni si palme si cateva lacrimi ca sa-l conving sa ma ia cu el in organizatie:nu vreti sa stiti prima reactie a lui la auzul acestor cuvinte , insa am hotarat ca era cel mai bine.Daca ramaneam in lumea normala , alaturi de mama si prietenii mei , nu aveam decat sa-i trag dupa mine in belele,avand in vedere ca sunt ca un magnet pentru acestea.I-am promis lui Kei c-o sa-l ajut si o sa-l sustin , vroiam chiar sa devin Vanator si sa lupt cu zombi dar nu am avut curajul sa spun cu voce tare aceste lucruri pentru ca oricat de mare ar fi dragostea noastra tot m-ar strange de gat la faza asta.
De asemenea , desi durerea surda care imi zgaria peretii sufletului a ramas , gandul la zambetul lui Kyoko , la rasul ei , la optimismul ei ma facea sa merg inainte.Uneori parca o si auzeam in spatele meu strigand: ‘Haide Onee-chan..poti s-o faci! Nu te da batuta!’ incurajandu-ma mereu.Aceste ganduri erau atat o bucurie cat si o durere groaznica pentru mine , insa cumva o sa trec peste , pentru ca si kei era langa mine si mi-a promis ca o sa ma protejeze pentru toata viata....de ce baietii mereu zic asta?
Trebuie sa va zic ca ne-a luat un curaj urias , ba nu , gigantic, care a durat vreo 3 saptamani , pana sa admitem pe fata ca ne placem.Da, pe fata,adica toata faza gen te-plac-si-vreau-sa-ma-saruti-acum-ca-nu-mai-pot-sa-astept-pana-te-hotarasti-tu-sa-ma-saruti-dobitocule....faza care eu am rostit-o binenteles.El insa a facut al doilea pas important si m-a sarutat, Nu am fost prea sarutata la viata mea....ok admit..ala a fost primul meu sarut, dar unul mai bun nici ca se putea.Kei saruta extraordinar si voi face eforturi uriase sa-l pacalesc sa-mi dea cate unul cel putin pe zi , insa e cam dificil decat credeam: habar n-aveam ca e asa timid cand vine vorba de altfel de contact fizic inafara de suptul sangelui.Nu vreau sa-mi imaginez ce probleme o sa avem cand si daca vom trece la etapa urmatoare de dupa sarut....Midori nu mai fi asa ecchi !Concentreaza-te!
Binenteles, mai avem lucruri de lamurit ,o gramada , insa avem tot timpul din lume.Acum singura problema care ramanea era cum o convingeam pe mama ca o sa plec cu un vampir? Cel mai bine era sa o pacalesc ca merg la o facultate in strainatate sau ceva , lucru de care se va ocupa organizatia , ca doar se pricepe la minciuni gogonate.
O alta problema la care trebuia sa ma gandesc serios era sa vad cum fac sa o cuplez pe Sophie cu Alexander.Am incercat s-o conving sa se uite si la altii dar cred ca era mai usor s-o rog pe fosta mea profesoara de mate sa se apuce de comedy-show-uri .
Mei Wong m-a batut la cap o saptamana intreaga legat de responsabilitatile unui nou venit in organizatie , riscurile si toate normele de protectie a muncii . La care i-am raspuns : ‘Femeie..o sa port manusi cand o sa-i dau sange lui Kei si o sa imi dezinfectez gatul inainte de asta...e ok asa? ‘
Viata nu e asa roz cum pare, sau cum o descriu eu , insa acum ca ma gandesc , intotdeauna am fost optimista in felul meu , diferit de Kyoko , prin faptul ca incercam sa scot partea amuzanta din tot ce era rau si trist.Nu mereu mi-a iesit ,insa i-am promis ca de acum inainte va iesi...mereu.
...Am mai zis cumva o data cat de bine saruta Kei ?


note:..th..th..th..that's all folks [ *porky pig from looney tunes style ]...pe moment acesta este end-ul ficului...exista sansa pentru un second season..insa nu pot garanta..atat ca plot cat si ca timp....sper ca va placut..celor care deja il cititi..si sper sa le placa si celor care se apuca acum sau care mai au..etc..banzai! for kei and midori..they finaly kissed..banzai banzai!

as ruga moderatorii dac se poate sa nu inchida topicul..when and if i continue my fic..sank you! ^^