Hunters

[goddess]

33 : Ce ma ghideaza inainte...

Exact cum ne asteptam.Locul misuna de zombi.Ceea ce candva fusese un castel superb era acum plin de creaturi care nu aveau decat un scop , sa ucida sau sa transforme.
Desi am supravietuit intrarii prin geam , eram putin zgariata dar Sophie parea sa fie in regula.Incetini doar cand ateriza ca sa nu ma darame dar in secunda imediat urmatoare continua s-o ia la fuga pe culoarul lung inlaturand tot ce-i statea in cale .Pana acum toti care au incercat s-o opreasca au fost prinsi si sfasiati de coltii ei ascutiti.Nu parea sa aiba nevoie de acoperire.
‘Acum incotro ?’ ma intreaba ea in timp ce alerga.
‘Habar n-am ‘ spun eu cu jumatate de gura.
‘Ce!? Ai intrat aici si nici nu stii incotro sa mergem?’ striga ea la mine.’Credeam ca ai reusit sa-l contactezi pe Kei..’
‘Mda..am reusit...’ bomban eu,
‘Atunci care e problema...?Nu ti-a zis unde e? ‘
‘Nup...badaranul doar a raspuns ca sa zica ca nu are timp de mine si apoi a inchis..’ ii explic eu revoltata.
Sophie nu raspunse.Acum eram intr-adevar in bucluc.Cum aveam sa gasesc eu pe Kyoko si Kei in castelul asta cu sute de camere si mii de zombi plimbatoare?
Mi se puse un ghimpe in inima brusc si simteam ca nu mai pot respira.Stiu ca nu e ceva neobisnuit insa de ce tocmai acum.Ma durea foarte rau.Era mai violent decat de obicei.Am simtit cum sangele imi era pompat prin vene din ce in ce mai repede.Am avut o tresarire scurta cand am realizat ce vazusem.
‘Ia-o la dreapta!’ zic eu deodata.Sophie nu comenta si coti la dreapta pe un alt culoar.
‘La stanga!’ zic apoi si Sophie imi urma ordinul izbindu-se cu putere de usile ce legau camerele si care se intindeau de-a lungul castelului.
Era ca un adevarat labirint...inafara de culoarele principale toate camerele erau legate intre ele , iar intr-o incapere mai aveai inca vreo 2 sau 3 usi prin care puteai alege sa intri , inafara de cea pe care intram noi.
‘Usa din dreapta!’spun eu.Eram sigura...tot ce vazusem era adevarat.Simteam cum o mana...nu..mai bine zis..cum un spirit ma ghida in directia potrivita.Eram sigura pe mine.Vazusem prin ochii LUI....eram sigura..ma ducea la el.
‘Simt...simt miros de sange!’ zise deodata Sophie si am simtit cum tonul ei calm se schimba intr-unul ingrijorat.
Doamne , sper ca nu era al lui Kei...sau al lui Kyoko.Trebuia sa ajungem repede, inainte ca legatura sa dispara .
Eram aproape, foarte aproape.Nici nu ma uitam in jurul meu ca sa vad unde ma aflam...eram sigura ca era locul care trebuia.Apoi ochii mi-au cazut pe o usa mai mare din stejar.
‘Acolo!’ zic eu grabita si Sophie tasni si izbi usa cu forta.
Eram intr-o incapere circulara mare.
‘Ai ajuns mai repede decat anticipasem...’ zise vocea amuzata a lui Kyuchi.
‘Nu!Idioat-o..ce cauti aici..pleaca!’ striga Kei pe jumatate disperat si pe jumatate furios.
Era acolo , in mjlocul camerei , nevatamat , in timp ce Kei gafaia intr-un colt.Am inghetat.Kyoko zacea pe patul urias , parea inconstienta si...
‘Nu!’ strig eu vazandu-mi sora patata de sange.Ajunsesem prea tarziu?O muscase deja?Din modul in care aratau lucrurile asa era.Kei parea epuizat.
‘Te-ai miscat foarte repede Midori-chan...din nefericire nu asa de repede cum probabil vroiai.’ Continua Kyuchi asezandu-se langa Kyoko pe pat si mangaindu-i parul cu o blandete prefacuta.
‘Nenorocitule!Ce i-ai facut?’ strig eu si deja eram cu pistolul in mana. Sophie era langa mine si maraia fioros.
‘Doar am luat masa impreuna putin..’ zise el zambind la fel de prefacut.Sub zambetul ala ce parea ingeresc era defapt o aura diavoleasca si foarte infricosatoare.
Am indreptat arma spre el nervoasa.Mana tremura.
‘Vai..nu te stiam asa de violenta..’zise el prefacandu-se uimit.
O sa tintesc si o sa trag.O sa-i zbor creierii.Asta vroiam sa fac dar mana imi tremura pe tragaci.
‘Nu are rost papusa...acum sunt invincibil...poti sa-ti iei adio de la sora ta..acum este trup si suflet a mea..’ zise el si-i lua barbia in mana si o saruta scurt pe buze.
Degetul mi-a scapat si am tras.Stiam ca daca incercam sa-i tintesc capul riscam sa o ranesc si pe Kyoko , de aceea am tras mai intr-o parte astfel ca glontele , sau cu ce Dumnezeu am tras , zbura si ricosa in spatarul patului la doar cativa centimetri de Kyuchi.
‘I-ati buzele alea veninoase de pe Kyoko’ zic eu dezgustata si plina de ura.Deodata ochii lui ii fixara pe ai mei si negrul intens din ei ma infricosa.De data asta masca de baiat inocent pe care o avuse pana acum cateva clipe cazu si in locul lui un chip rece cu niste ochi salbatici si plini de intentie ucigasa ma priveau cu intensitate.
‘Ar fi trebuit sa te omor atunci....’suiera el.