Hunters

[goddess]

24 : Ultimul rasarit


Dupa aceste evenimente toti ne-am intors la sectia din Tokyo a vanatorilor, mai agitati ca oricand.Eu am insistat sa ma lase sa vad cum ajungeam acolo insa Kei nici nu vroia sa auda.
‘Cum se simte Alexander ? ‘ o intreb eu pe Mei in timp ce beam putina cafea alaturi de ea in camera in care cu doar 2 luni in urma ma trezisem din frum,osul vis al normalitatii.
‘O sa fie bine...se vindeca repede...’spuse ea bland si-mi zambi incurajator.’Asculta Midori...’incepu ea pe un ton mai serios ‘...stiu ca trebuie sa fie foarte greu pentru tine acum...insa...daca nu o s-o gasim pe Kyoko inainte ca Kyuchi sa-i bea sangele...ma tem ca..’
‘Stiu.’ am zis eu inainte sa termine.Nu vroiam sa mai aud cuvintele acelea dureroase inca o data. ‘ Kei mi-a zis si de asta..’ spun eu si ma abtin sa nu izbucnesc in lacrimi din nou.Mei paru sa imi inteleaga suferinta si nu continua.
‘Si eu am avut un frate...’zise ea asezandu-se langa mine.
‘Ai ..avut? ‘ repet eu.Dupa timpul verbului e clar ca vorbea de un trecut terminat.
‘Da....a murit la datorie...ca si Vanator...a fost ucis de Kyuchi ‘ zise ea calm. Nu am avut sansa sa petrec mult timp cu ea dar puteam sa-mi dau seama ca desi parea tanara era o femeie care a trecut prin multe...si era foarte puternica..cu o vointa de fier..
‘...Mei-san....nu pareti a fi vampir...’scot eu perla zilei pe gura...trecuse ceva timp de cand n-am mai scos perle.Femeia incepu sa rada.
‘Asa e..nu sunt...sunt om.’
‘Dar ii aveti in subordine pe Kei si Alexander...si multi altii..’
‘Sa zicem doar ca nu forta bruta te face lider...’zambi Mei si mai lua o inghititura de cafea.Intelegeam perfect ce vroia sa zica. Kei intra pe usa fara sa ciocane .
‘Alexander s-a trezit..’ zise el si Mei deja era la usa cand am realizat eu.In spatele lui Kei era o tanara superba cu parul negru prins intr-o coada la spate avand cateva suvite albastre .Avea ochii albastrii de asemenea , purta un tricou tip bustiera care ii lasa abdomenul gol si niste pantaloni negrii bagati intr-o pereche de cizme din lac. Avea o silueta delicata , fragila insa era probabil doar o aparenta caci muschii abdomenului aratau indeajuns de dezvoltati incat sa dovedeasca ca se antrena insa nu atat de dezvoltati incat sa o faca sa arate prea musculoasa.
Isi arunca ochii spre mine o secunda apoi o urma pe Mei afara din camera.M-am ridicat sa o urmez , vroiam sa vad ce face Alexander insa Kei ma opri.
‘Mai incolo...’zise el.M-am bosumflat.
‘O sa inebunesc daca mai stau o secunda aici..’zic eu iritata.’V-ati gandit ce o sa facem mai departe ?’ il intreb eu cu putina ezitare.
‘Vorbim despre asta cand Mei o sa ne adune pe toti..pana atunci odihneste-te’ zise el si dadu sa plece.L-am agatat de maneca puloverului din instinct.Paru surprins de gestul meu.
‘Uhm...nu e cinstit...tu ai voie sa iesi..vreau si eu sa ies..’gasesc eu o scuza repede.
‘Nu ies nicaieri...o sa ma duc si eu in camera mea..’ explica el calm. Pot sa vin si eu..? ...mi-a venit sa intreb dar cuvintele s-au oprit exact la timp pe limba.Nu vroiam sa stau singura aici.I-am dat drumul si am suspinat.El imi puse o mana pe cap.Hei..nu sunt caine!
‘Vrei sa raman cu tine..?’ intreba el pe un ton bland. Woof...am rosit.
‘D...’ vroiam sa zic da... dar m-am oprit.Daca statea prea mult in preajma mea nu facea decat sa-mi ingreuneze situatia si sentimentele...daca ma scapam iar la gura ?
‘Nu..e ok’ zic eu si ma bag sub patura prefacandu-ma ca dorm.
‘N-ai plecat , nu-i asa? ‘ intreb eu retoric .
‘Nici gand..esti varza la minciuni..’zise el sincer.Mai aveam de exersat se pare.
‘E 5 dimineata....’zise el si eu m-am ridicat din pat instantaneu.
‘Vreau sa vad rasaritul !’ zic eu entuziasmata.Poate ca parea ciudat insa nu il vazusem niciodata in realitate.Am specificat mai devreme ca nu eram o persoana matinala...asta era sansa mea sa-l vad live.
‘Ah...dar..Kei..tu ..’ma balbai eu .El zambi,
‘O sa fie cam dureros dar...vreau sa te vad..’zise el si ma apuca de mana.
‘Sa....ma vezi?Dar ma vezi acum.’ Spun eu mirata.
‘Sa te vad la lumina rasaritului..’zise el mai clar.Am rosit.......idiotule!...nu imi usurezi situatia deloc spunand asta!
Era cel mai minunat rasarit pe care l-am vazut vreodata.Nimic din imaginile de la tv sau din ilustratii nu se asemana cu ce vedeam eu.Am nimerit cand soarele inca mai avea putin inainte sa apara la orizont.Cerul era pictat intr-un rosu spre roz minunat.Cand soarele a inceput sa iasa reflectia lui in apa era superba.Am realizat ca eram undeva langa ocean , insa nu am putut sa aflu mai mult ,dar nici nu ma interesa,vroiam doar sa vad acest minunat rasarit.
Cand m-am intors sa vad ce reactie avea Kei l-am vazut uitandu-se pasnic la soare dar era asezat mai la umbra.Evident razele ultraviolete erau foarte puternice la rasarit .
‘Ce zici..nu e frumos? ‘ il intreb .
‘E un rasarit....rotatia Pamantului a ajuns in pozitia in care soarele poate sa intre in contact cu suprafata aceasta a planetei...e un fenomen..’
‘....Kei..’zic eu calma si zambitoare.El se opreste si se uita la mine .’NU STRICA MOMENTUL ! ‘ strig eu iritata.Isi dadu ochii peste cap plictisit.
‘.E un fenomen normal..nu el in sine e interesant...’
‘Atunci ce e interesant pentru tine domnule sunt-sensibil-la-razele-soarelui-si-pentru-asta-trebuie-sa-stric-buna-dispozitie-a-altora ? ‘
Paru sa oscileze intre a spune sau a nu spune.Spune odata ce ai in cap !
Pasi in lumina soarelui.
‘Nu..dute inapoi..o sa te topesti sau te faci tarana sau ceva!’strig eu si incep sa gesticulez.
‘Nu fi ridicola..’zise el exasperat si imi apuca mainile care gesticulau violent.’Rasaritul nu ma intereseaza....insa...vroiam sa-ti vad chipul luminat...nu cred ca voi mai avea sansa sa te vad astfel....atat de natural..’ zise el sincer.Dumnezeule ce chipes era la lumina soarelui.Gata...oficial genunchii mei vor ceda in 3-2-1...
‘Ho..ce-ai patit?’ intreba el surprins si ma apuca inainte sa dau cu fundul de podea.
‘Tu nu ai limite stii? ‘ ii reprosez eu.
‘Poftim?’ parea total confuz, paralel cu lumea.Fir’ar..idiotule observa si tu ca astfel de cuvinte fac o fata sa inteleaga cu totul altceva!
‘Nu conteaza’ bomban eu.
‘Aici erati!’ zise Jun.’Haideti..Mei ne-a chemat’ spuse el si toti trei am plecat lasand rasaritul in urma.