12-03-2009, 11:03 PM
Saburo Mizuno
Seara incepea sa se astearna peste agitata metropola, soarele se cufunda intre norii rosii, iar o luna plina si fermecatoare incepea sa se ridice indrazneata peste intreg cuprinsul. Limuzina neagra se deplasa lin pe soseaua libera de la periferia orasului. Naomi privea plictisita pe geamul masinii frunzele aramii ale copacilor. In departare se zareau cateva varfurii verzi ale unor brazi rataciti printere alte atatea zeci de nuante. Dupa ore intregi in care reflectase asupra vietii sale asupra trecutului sau dar cel mai mult asupra viitorului sau Naomi incepuse sa se simta din ce in ce mai iritata. Atat nerabdarea cat si frica incepusera sa cuprinda sufletul tinerei intr-o asa masura incat aceasta se uita cand pe o parte cand pe alta a masinii asteptand sa vada din clipa in clipa colegiul. Insa acest lucru se intampla abia pe la miezul noptii cand intunericul se asternuse de-a binelea.
-Am ajuns domnisoara! Se auzi vocea timida a soferului.
Naomi casca indelung dupa care cobora lent din masina. In fata ei se inalta o cladire mareata pe patru etaje. Nuantele de alb imbinate cu argintiu se puteau distinge chiar si in mijlocul noptii datorita puterii reflectoarelor ce luminau din ambele parti. La aproximativ o suta de metrii in spatele acestei cladiri impunatoare se gasea o a doua constructie care era insa ceva mai mare decat prima. Spre deosebire de prima, la aceasta cladire se puteau vedea niste balcoane lungi de la un capat la celalalt pe care se gaseau sezlonguri si masute. Desi era intuneric si nu se putea vedea aproape nimic in departare, bruneta reusi sa distinga ceea ce pareau a fi diverse terenuri de sport. Dar un zgomot destul de puternic o opri pe fata din contemplarea peisajului. O silueta isi facu aparitia in usa de la intrarea in scoala. Naomi se uita tinta inspre el, deoarece parea ca ii asteptase sa vina, in acest moment pasind hotarat inspre ea.
-Tu trebuie sa fi Naomi nu? Eu sunt Saburo Mizuno si voi fi profesorul tau de educatie fizica in decursul acestui an. Cel care vorbise era un barbat inalt in varsta de 21 de ani abia iesit din bancile academiei de sport. Avea un par negru asemanator cu al fetei si ochii de un verde smarald. Purta o pereche de blugi negri si un tricou rosu prin care i se puteau distinge foarte usor pectoralii bine lucrati.
Naomi se uita destul de suspicioasa la el timp de cateva minute. Era greu de crezut ca cineva asa de tanar putea fi profesor. Ceva din privirea lui nu o incanta de loc pe fata. I se parea genul de tip dupa care toate fetele sunt inebunite, iar el profita din plin de acest lucru. Pana la urma Naomi sparse tacerea mormantala care se lasase peste curtea campusului.
-Acum, vad ca sti cine sunt asa ca vreau sa merg cat mai repede in camera mea care sper sa fie pe masura mea. Nu sunt obisnuita sa stau in conditii care imi displac. Asa ca Saburo, parca asa te cheama nu? Te rog sa imi iei bagajele si sa ma conduci cat mai repede pentru ca imi este frig. In timp ce fata ii dadea ordine, Saburo o privea cercetator si in acelasi timp mirat. Unde credea pustoaica asta ca a venit? La hotel? Daca da atunci se insela amarnic.
-Domnisoara, as vrea sa va mentionez cateva lcruri destul de importante intr-o scoala. Unu la mana profesorii nu se tutuiesc si li se vorbeste cu respect. Si in al doilea rand as vrea sa va informez deasemenea ca profesorii vor fi mentorii dumneavoastra si nici pe departe carausii sau servitorii dumneavoastra. In timp ce barbatul o mustra Naomi il privea socata. Cum de indraznea nu amarat de profesoras sa ii faca morala? Era de necrezut! Insa nu avea de gand sa renunte din prima.
-Bine atunci domnule profesor; dar accentua atat de puternic ultimele doua cuvinte incat parea ca cineva i le-ar fi zmuls din interiorul sufletului; sunteti atat de amabil sa am conduceti la camera mea?
-Ei vezi ca se poate sa ne intelegem bine? Insa este o problema in legatura cu camera dumneavoastra. Dar nu va impacientati este doar pentru noaptea aceasta; adauga acesta cand vazu expresia furioasa de pe fata fetei.
-Ce fel de problema? Nu inteleg ce vreti sa spuneti!
-Atunci o sa va explic. Cand tatal dumneavoastra a luat legatura cu noi ne-a spus ca ati dori sa stati singura in camera. Si cum sa va explic, directorul nu l-a putut refuza, asa ca s-a vazut nevoit sa exmatriculeze o eleva cu o situatie financiara mai precara pentru a va satisface dorintele.
-Citesc cumva un dram de dispret in glasul dumneavoastra? Intreba Naomi evident cu intentia de a-l enerva pe tanarul professor.Insa acesta nu binevoi sa ii raspunda la intrebare continuandusi idea:
-Asa ca in noaptea asta sper ca umila mea camera sa va multumeasca. Dar stati linistita eu voi dormi pe canapea, spuse tanarul dupa care ii facu semn sa il urmeze. Picioarele i se miscau automat insa Naomi nu mai putea gandi. Era de-a dreptul socata. Asa ceva nu se putea intampla. Cum intrara in internat Saburo coti dreapata iar Naomi nu putu sa nu observe placuta argintie atarnata de tavan pe care erau delicat inscriptionate literele ce formau cuvintele”Camerele Profesorilor” A patra camera era cea a lui Saburo. Cum intrara in fata se deschise imaginea unei incaperi spatioase, vopsita in nuante de albastru deschis. Patul era dublu inse era pozitionat la marginea camerei. Se mai puteau distinge un televizor, o biblioteca destul de mare un birou pe care se afla un model performant de laptop si o canapea alba ce parea destul de confortabila. Pe peretle din stanga de afla o usa ce banuia Naomi ca ducea spre baie,
-Acum va lasa sa va schimbati dupa care puteti sa va culcati. Maine aveti ore de la noua asa ca ar fi czul sa adormiti repede; spuse Saburo dupa care tranti usa in spatele sau lasand-o singura pe bruneta. Aceasta incepu sa se dezbrace si se aseza pe patul moale. Desi nu ii placea sa recunoasca era destul de confortabil. Inchise ochii si incerca sa adoarma cat mai repede sperand ca asa va uita de dura realitate.
Cand ceasul indica ora doua in camera intra Saburo. Era imbracat doar intr-o pereche de bermude oliv partea de sus a corpului fiindu-i dezgolita. Se apropie usor de patul in care bruneta se odihnea.”O sa am e grija sa te scap de comportamentul asta superior pe care il ai. Altfel sa nu imi spui mie Saburo Mizuno. Dar in ciuda acestui comportament trebuie sa recunosc ca esti foarte atragatoare” isi spuse barbatul in timp ce privea trupul perfect la bruneti acoperit doar cu o camasa de noapte vaporoasa. Zicandu-si aceste lucruri Saburo se intinse pe canapea gandindu-se la bruneta ce dormea in patul sau… .
Seara incepea sa se astearna peste agitata metropola, soarele se cufunda intre norii rosii, iar o luna plina si fermecatoare incepea sa se ridice indrazneata peste intreg cuprinsul. Limuzina neagra se deplasa lin pe soseaua libera de la periferia orasului. Naomi privea plictisita pe geamul masinii frunzele aramii ale copacilor. In departare se zareau cateva varfurii verzi ale unor brazi rataciti printere alte atatea zeci de nuante. Dupa ore intregi in care reflectase asupra vietii sale asupra trecutului sau dar cel mai mult asupra viitorului sau Naomi incepuse sa se simta din ce in ce mai iritata. Atat nerabdarea cat si frica incepusera sa cuprinda sufletul tinerei intr-o asa masura incat aceasta se uita cand pe o parte cand pe alta a masinii asteptand sa vada din clipa in clipa colegiul. Insa acest lucru se intampla abia pe la miezul noptii cand intunericul se asternuse de-a binelea.
-Am ajuns domnisoara! Se auzi vocea timida a soferului.
Naomi casca indelung dupa care cobora lent din masina. In fata ei se inalta o cladire mareata pe patru etaje. Nuantele de alb imbinate cu argintiu se puteau distinge chiar si in mijlocul noptii datorita puterii reflectoarelor ce luminau din ambele parti. La aproximativ o suta de metrii in spatele acestei cladiri impunatoare se gasea o a doua constructie care era insa ceva mai mare decat prima. Spre deosebire de prima, la aceasta cladire se puteau vedea niste balcoane lungi de la un capat la celalalt pe care se gaseau sezlonguri si masute. Desi era intuneric si nu se putea vedea aproape nimic in departare, bruneta reusi sa distinga ceea ce pareau a fi diverse terenuri de sport. Dar un zgomot destul de puternic o opri pe fata din contemplarea peisajului. O silueta isi facu aparitia in usa de la intrarea in scoala. Naomi se uita tinta inspre el, deoarece parea ca ii asteptase sa vina, in acest moment pasind hotarat inspre ea.
-Tu trebuie sa fi Naomi nu? Eu sunt Saburo Mizuno si voi fi profesorul tau de educatie fizica in decursul acestui an. Cel care vorbise era un barbat inalt in varsta de 21 de ani abia iesit din bancile academiei de sport. Avea un par negru asemanator cu al fetei si ochii de un verde smarald. Purta o pereche de blugi negri si un tricou rosu prin care i se puteau distinge foarte usor pectoralii bine lucrati.
Naomi se uita destul de suspicioasa la el timp de cateva minute. Era greu de crezut ca cineva asa de tanar putea fi profesor. Ceva din privirea lui nu o incanta de loc pe fata. I se parea genul de tip dupa care toate fetele sunt inebunite, iar el profita din plin de acest lucru. Pana la urma Naomi sparse tacerea mormantala care se lasase peste curtea campusului.
-Acum, vad ca sti cine sunt asa ca vreau sa merg cat mai repede in camera mea care sper sa fie pe masura mea. Nu sunt obisnuita sa stau in conditii care imi displac. Asa ca Saburo, parca asa te cheama nu? Te rog sa imi iei bagajele si sa ma conduci cat mai repede pentru ca imi este frig. In timp ce fata ii dadea ordine, Saburo o privea cercetator si in acelasi timp mirat. Unde credea pustoaica asta ca a venit? La hotel? Daca da atunci se insela amarnic.
-Domnisoara, as vrea sa va mentionez cateva lcruri destul de importante intr-o scoala. Unu la mana profesorii nu se tutuiesc si li se vorbeste cu respect. Si in al doilea rand as vrea sa va informez deasemenea ca profesorii vor fi mentorii dumneavoastra si nici pe departe carausii sau servitorii dumneavoastra. In timp ce barbatul o mustra Naomi il privea socata. Cum de indraznea nu amarat de profesoras sa ii faca morala? Era de necrezut! Insa nu avea de gand sa renunte din prima.
-Bine atunci domnule profesor; dar accentua atat de puternic ultimele doua cuvinte incat parea ca cineva i le-ar fi zmuls din interiorul sufletului; sunteti atat de amabil sa am conduceti la camera mea?
-Ei vezi ca se poate sa ne intelegem bine? Insa este o problema in legatura cu camera dumneavoastra. Dar nu va impacientati este doar pentru noaptea aceasta; adauga acesta cand vazu expresia furioasa de pe fata fetei.
-Ce fel de problema? Nu inteleg ce vreti sa spuneti!
-Atunci o sa va explic. Cand tatal dumneavoastra a luat legatura cu noi ne-a spus ca ati dori sa stati singura in camera. Si cum sa va explic, directorul nu l-a putut refuza, asa ca s-a vazut nevoit sa exmatriculeze o eleva cu o situatie financiara mai precara pentru a va satisface dorintele.
-Citesc cumva un dram de dispret in glasul dumneavoastra? Intreba Naomi evident cu intentia de a-l enerva pe tanarul professor.Insa acesta nu binevoi sa ii raspunda la intrebare continuandusi idea:
-Asa ca in noaptea asta sper ca umila mea camera sa va multumeasca. Dar stati linistita eu voi dormi pe canapea, spuse tanarul dupa care ii facu semn sa il urmeze. Picioarele i se miscau automat insa Naomi nu mai putea gandi. Era de-a dreptul socata. Asa ceva nu se putea intampla. Cum intrara in internat Saburo coti dreapata iar Naomi nu putu sa nu observe placuta argintie atarnata de tavan pe care erau delicat inscriptionate literele ce formau cuvintele”Camerele Profesorilor” A patra camera era cea a lui Saburo. Cum intrara in fata se deschise imaginea unei incaperi spatioase, vopsita in nuante de albastru deschis. Patul era dublu inse era pozitionat la marginea camerei. Se mai puteau distinge un televizor, o biblioteca destul de mare un birou pe care se afla un model performant de laptop si o canapea alba ce parea destul de confortabila. Pe peretle din stanga de afla o usa ce banuia Naomi ca ducea spre baie,
-Acum va lasa sa va schimbati dupa care puteti sa va culcati. Maine aveti ore de la noua asa ca ar fi czul sa adormiti repede; spuse Saburo dupa care tranti usa in spatele sau lasand-o singura pe bruneta. Aceasta incepu sa se dezbrace si se aseza pe patul moale. Desi nu ii placea sa recunoasca era destul de confortabil. Inchise ochii si incerca sa adoarma cat mai repede sperand ca asa va uita de dura realitate.
Cand ceasul indica ora doua in camera intra Saburo. Era imbracat doar intr-o pereche de bermude oliv partea de sus a corpului fiindu-i dezgolita. Se apropie usor de patul in care bruneta se odihnea.”O sa am e grija sa te scap de comportamentul asta superior pe care il ai. Altfel sa nu imi spui mie Saburo Mizuno. Dar in ciuda acestui comportament trebuie sa recunosc ca esti foarte atragatoare” isi spuse barbatul in timp ce privea trupul perfect la bruneti acoperit doar cu o camasa de noapte vaporoasa. Zicandu-si aceste lucruri Saburo se intinse pe canapea gandindu-se la bruneta ce dormea in patul sau… .