28-02-2009, 02:01 PM
o noua continuare.
Stai linistita ca nu te consider scorpie :)) Oricum, am avut greseli de tastare, voi incerca sa le mai remediez pe parcurs. Scriu in word si unele cuvinte mi se duc si mi se schimba >.< de aceea trebuie sa ma uit de fiecare data sa le corectez >.<
enjoy...
Marra il privea cu o oarecare teama , insa trebuia sa prinda puteri pentru a-i spune cele intamplate. Nu putea sa taca pur si simplu si sa lase totul asa. Era destul de serioasa treaba, ea fiind eleva lui Itachi, era obligate sa-i spuna ce se petrece cu viata ei.
-Itachi-sama� incepu apoi cazu in genunchi, strangandu-si cu putere pielea, zgariindu-se. Ochii erau acoperiti de firele rebele de par, ingreunandu-i privirea.
-Nu am vrut! Jur! El s-a dat drept tu si m-a molestat�a vrut�
Izbucni in plans, punandu-si mana la ochii. Nu vroia sa-l priveasca. Ii era teama...sau poate rusine de cum va reactiona brunetul.
-Nu inteleg�incepu el fara a ridica tonul�ce vrei sa insinuezi? Cine ce ti-a facut? Ultimele cuvinte ale propozitiei le rosti cu o voce grava si plina de ura.
-Itachi-sama�printre suspine spuse: Nu vreau sa vi se intample ceva.
Dar Itachi nu a mai stat pe ganduri, plecand din incapere, odata cu el trantind usa in urma lui. Fata ingrijorata, il urma dar cand pasi pe holul intunecat, disparuse� Incerca sa-l gaseasca, dar nu-i era cu putinta. Urma barbatului se pierduse ca singura adiere blanda in desertul secetos.
<<Doamne daca pateste ceva nu o sa mi-o iert niciodata. Nu trebuia sa-i spun. Oricum, daca pateste ceva? >>
Gandea tanara in timp ce se apropia de o incapere luminata, intredeschisa. Becul aprins din capatul holului palpaia. Ii dadea o senzatie stranie fetei, dar se hotara sa vada ce se intampla. Se aseza in fata usii, ascultand conversatia.
In camera luminata de un bec micut, privirile celor doi barbati spuneau totul. Ochii reci si duri ai brunetului il sagetau pe Kisame. Culoarea lor ca sangele se putea distinge cu usurinta. Erau plini de ura si furie si gelozie. Kisame, insa, nu spunea nimic. Doar privea si incerca sa-i calmeze furia coechipierului lui.
-Itachi! Nu mai spuse nimic, deoarece il intrerupse.
-Taci! Cauzezi rau pe unde pui mana. Si doar ti-am spus ca imi apartine si nu este una dintre usuraticele cu care te incurcai acum un an. Stiu ca inca o iubesti pe Ayame�dar Marra nu este Ayame.
Kisame lasa capul in jos. Cuvintele fusese aruncate deja.
<<Inca simt dorul. Inca imi este dor de Ayame>>gandea Kisame, in timp ce parasea camera. Marra, vazand ca vrea sa plece, se indeparta de usa camerei, ascunzandu-se dupa un coltisor intunecat pentru a nu fi observata. La scurt timp, veni langa Itachi, acesta privind ganditor. Statea la masa, privind in gol. Nu schita nici un sentiment nu spunea nimic. Marra se aseza langa el, dandu-si frau lacrimilor. Barbatul insa, nu ii dadea atentie. Doar o apuca de mana tragand-o spre el. O mangaie usor, stergandu-i lacrima.
-Gata Marra-san, nu mai plange! O indemna Itachi, pe un ton bland si placut. Fata isi lasa capul pe pieptul lui, suspinand. Era oare adevarat? Itachi incoltea sentimente pentru adolescenta? Sau era o farsa absurda? Nimeni nu stia ce era in sufletul lui.
Intr-o camera din capatul holului, Kisame admira o fotografie. O fata in varsta de 14 anisori, imbracata intr-un kimono rosu, cu imprimeuri florare. Culoarea rosiatica a kimonoului era de o noanta pala, dar ii statea farte bine fetei. Parul lung spre violet, prins intr-o coada la spate, cu o panglica albastra ii dadea un aer copilaresc si innocent. Chipul blajin al domnisoarei era luminat de razele lunii argintii. Ochii negru de onix si buzele trandafirii ii dadeau un aer angelic. In mana tinea o bagheta si parea incantata de acel obiect.
Kisame mai admira odata fotografia apoi o puse intr-un sertar de langa pat. Suspina usor. <<Ayame, daca ai stii ce dor imi este de tine!>>
�Cand cuvintele dispar, nu mai ramane decat ochii
Care exprima o iubire, sentimentele firii.
Pe sticla sparta, inca se mai aud pasii,
Cand tu ii faceai, atunci cand dansai
Numai pentru mine!
Ce naiv am fost, sa-ti spulber dansul prin care ma iubeai.
Dar daca macar ai stii, cat ti-am cautat
Zambetul care, acum este distrus si furat,
De clipele in care ziceai,
Ca o sa mori!�
tnx for comment and critics. Problema este ca nu pot sa pun alineat. >.< Cand postez, am alineat, dar apoi dupa ce este postat, nu mai am alineat. >.< Deci nu ma omorati ca nu am alineat, nu este vina mea ^^'
Sper sa va placa :D
edit: am uitat sa pun poza cu ayame pfff.
http://farm2.static.flickr.com/1418/6989...9ee611.jpg - Ayame
http://1.bp.blogspot.com/_HWU3wX2cDLQ/SI...anime_girl - Marra
later edit; Eli...omoara-ma :)) lent:))
Stai linistita ca nu te consider scorpie :)) Oricum, am avut greseli de tastare, voi incerca sa le mai remediez pe parcurs. Scriu in word si unele cuvinte mi se duc si mi se schimba >.< de aceea trebuie sa ma uit de fiecare data sa le corectez >.<
enjoy...
O senzatie stranie
Asta ai fost tu pentru mine?
Asta ai fost tu pentru mine?
Marra il privea cu o oarecare teama , insa trebuia sa prinda puteri pentru a-i spune cele intamplate. Nu putea sa taca pur si simplu si sa lase totul asa. Era destul de serioasa treaba, ea fiind eleva lui Itachi, era obligate sa-i spuna ce se petrece cu viata ei.
-Itachi-sama� incepu apoi cazu in genunchi, strangandu-si cu putere pielea, zgariindu-se. Ochii erau acoperiti de firele rebele de par, ingreunandu-i privirea.
-Nu am vrut! Jur! El s-a dat drept tu si m-a molestat�a vrut�
Izbucni in plans, punandu-si mana la ochii. Nu vroia sa-l priveasca. Ii era teama...sau poate rusine de cum va reactiona brunetul.
-Nu inteleg�incepu el fara a ridica tonul�ce vrei sa insinuezi? Cine ce ti-a facut? Ultimele cuvinte ale propozitiei le rosti cu o voce grava si plina de ura.
-Itachi-sama�printre suspine spuse: Nu vreau sa vi se intample ceva.
Dar Itachi nu a mai stat pe ganduri, plecand din incapere, odata cu el trantind usa in urma lui. Fata ingrijorata, il urma dar cand pasi pe holul intunecat, disparuse� Incerca sa-l gaseasca, dar nu-i era cu putinta. Urma barbatului se pierduse ca singura adiere blanda in desertul secetos.
<<Doamne daca pateste ceva nu o sa mi-o iert niciodata. Nu trebuia sa-i spun. Oricum, daca pateste ceva? >>
Gandea tanara in timp ce se apropia de o incapere luminata, intredeschisa. Becul aprins din capatul holului palpaia. Ii dadea o senzatie stranie fetei, dar se hotara sa vada ce se intampla. Se aseza in fata usii, ascultand conversatia.
In camera luminata de un bec micut, privirile celor doi barbati spuneau totul. Ochii reci si duri ai brunetului il sagetau pe Kisame. Culoarea lor ca sangele se putea distinge cu usurinta. Erau plini de ura si furie si gelozie. Kisame, insa, nu spunea nimic. Doar privea si incerca sa-i calmeze furia coechipierului lui.
-Itachi! Nu mai spuse nimic, deoarece il intrerupse.
-Taci! Cauzezi rau pe unde pui mana. Si doar ti-am spus ca imi apartine si nu este una dintre usuraticele cu care te incurcai acum un an. Stiu ca inca o iubesti pe Ayame�dar Marra nu este Ayame.
Kisame lasa capul in jos. Cuvintele fusese aruncate deja.
<<Inca simt dorul. Inca imi este dor de Ayame>>gandea Kisame, in timp ce parasea camera. Marra, vazand ca vrea sa plece, se indeparta de usa camerei, ascunzandu-se dupa un coltisor intunecat pentru a nu fi observata. La scurt timp, veni langa Itachi, acesta privind ganditor. Statea la masa, privind in gol. Nu schita nici un sentiment nu spunea nimic. Marra se aseza langa el, dandu-si frau lacrimilor. Barbatul insa, nu ii dadea atentie. Doar o apuca de mana tragand-o spre el. O mangaie usor, stergandu-i lacrima.
-Gata Marra-san, nu mai plange! O indemna Itachi, pe un ton bland si placut. Fata isi lasa capul pe pieptul lui, suspinand. Era oare adevarat? Itachi incoltea sentimente pentru adolescenta? Sau era o farsa absurda? Nimeni nu stia ce era in sufletul lui.
Intr-o camera din capatul holului, Kisame admira o fotografie. O fata in varsta de 14 anisori, imbracata intr-un kimono rosu, cu imprimeuri florare. Culoarea rosiatica a kimonoului era de o noanta pala, dar ii statea farte bine fetei. Parul lung spre violet, prins intr-o coada la spate, cu o panglica albastra ii dadea un aer copilaresc si innocent. Chipul blajin al domnisoarei era luminat de razele lunii argintii. Ochii negru de onix si buzele trandafirii ii dadeau un aer angelic. In mana tinea o bagheta si parea incantata de acel obiect.
Kisame mai admira odata fotografia apoi o puse intr-un sertar de langa pat. Suspina usor. <<Ayame, daca ai stii ce dor imi este de tine!>>
�Cand cuvintele dispar, nu mai ramane decat ochii
Care exprima o iubire, sentimentele firii.
Pe sticla sparta, inca se mai aud pasii,
Cand tu ii faceai, atunci cand dansai
Numai pentru mine!
Ce naiv am fost, sa-ti spulber dansul prin care ma iubeai.
Dar daca macar ai stii, cat ti-am cautat
Zambetul care, acum este distrus si furat,
De clipele in care ziceai,
Ca o sa mori!�
tnx for comment and critics. Problema este ca nu pot sa pun alineat. >.< Cand postez, am alineat, dar apoi dupa ce este postat, nu mai am alineat. >.< Deci nu ma omorati ca nu am alineat, nu este vina mea ^^'
Sper sa va placa :D
edit: am uitat sa pun poza cu ayame pfff.
http://farm2.static.flickr.com/1418/6989...9ee611.jpg - Ayame
http://1.bp.blogspot.com/_HWU3wX2cDLQ/SI...anime_girl - Marra
later edit; Eli...omoara-ma :)) lent:))
-