23-02-2009, 07:49 AM
Off topic: Thx de comm-uri si sper sa va placa mai mult acest capitol. Si tin sa va spun si ca am luat Olimpiada la Romana pe sector cu 110,50 puncte si asta se datoreaza si faptului ca am primit unele critici usturatoare (dar cu folos) la Fan Fic-urile mele. Deci daca trec si la municipiu va fac la toti cate ceva.... ma gandesc eu la ce pana atunci si poate imi dati si voi idei dupa ce voi trece.
Cap. 2- O piatra ce lacrimeaza sange
Trecusera cateva zile de cand nu mai vorbisera unul cu celalalt. Pe amandoi ii durea acest fapt dar pe fiecare intr-un mod diferit.
Pe de-o parte era Ray care se simtea jignit, deoarece nimenea pe care cunoscuse nu ii mai intorsese spatele, refuzandu-i prietenia.
Pe de alta parte, era roscatul, Ruby, care era suarat pe sine insasi pentru ca in sfarsit cand cineva i-a aratat prietenie, el a intors spatele ca un prost.
Dar roscatul avea si alte probleme cum ar fi sora lui mai mare sau starea lui de sanatate. Insa cea mai mare problema a lui era cea pe care avea sa o rezolve prima, si anume: ce sa mai faca cu viata lui atat de complicata?
Dar calea de rezolvare nu era decat o problema pe care n-o poti rezolva decat cu mintea relaxata, asa ca adolescentul se intinse pe pat si isi puse castile MP3-ului in urechi , ascultand o melodie al carui refren il inspira si pe care incepu sa-l fredoneze incet:
-"Why do you have to go and make things so complicated?
I see the way you're
Acting like you're somebody else gets me frustrated
Life's like this, you
And you fall and you crawl
And you break and you take
What you get and you turn it into
Honestly Promise me I'm never gonna find you fake it
No, no, no..."
Dar in timp ce privirea ii zbura prin camera de colorata intr-un alb cu tente portocalii-pale din cauza abajurului de la vezioza care avea culoarea sangelui, baiatul observa si ceasul care arata deja ora cinei.
El se dadu jos din pat, aruncand castile in urma lui si apoi iesind in fuga din camera.
Cand ajunse pe hol el striga usor enervat:
-Mi-e foame! E gata masa?! dar nu primi nici un raspuns.
El se astepta sa fie chemat de sora lui dar de data asta nu se auzea decat o liniste prea apasatore.
-Sienna?! Sienna?! Sienna unde naiba esti?! striga el inebunit alergand prin toate camerele apartamentului si gandindu-se la ce este mai rau.
Adevarul este insa, ca problemele lor nu incepusera atunci cand iubita lui, Maya, murise, ci atunci cand sora lui isi gasise un iubit. Dar acel baiat pe care il iubea sora lui, nu era un simplu adolescent.
Numele lui era Jayson sau Jay cum ii spuneau prietenii. Avea optsprezece ani, adica cu un an mai mult decat sora roscatului si cu doi mai mult decat Ruby. La inceput pe Ruby nu-l deranja acel baiat dar cu trecerea timpului, sora lui, Sienna, capatase diverse modificari si astfel cand Ruby a hotarat sa ii interzica cu frumosul sa nu se mai vada cu Jay, cei doi frati au avut o cearta groaznica si de atunci, locuiesc in acelasi apartament ca doi straini, evitand sa se vada prea mult unul cu celalalt, desi trecusera cam sase luni de la accea cearta.
Dar de data asta, era altfel. Fata nu mai plecase ne anuntata de cand Ruby o obligase sa se desparta de Jay, iar acest lucru il speria, desi stia deja ce avea de gand sa faca.
Roscatul stia unde se afla sora sa si mai ales, in compania cui. El arunca tricoul care-i acoperea jumatate din corpul foarte bine lucrat pentru cel al unui adolescent de doar saptesprezece ani abia impliniti si imbraca o camasa neagra din matase pe care o lasa deschisa la primi nasturi ca sa se vada medalionul pe care-l purta.
Curand, Ruby se indreptata spre un bar din cel mai periculos cartier al orasului, unde stia ca o va gasi pe sora sa, facuta "praf" alaturi de Jay care era probabil la fel de beat ca si Sienna.
Ajuns la bar, nu fu nici o surpriza sa-si gaseasca sora ciocnind un pahar de vin cu "iubitul" ei. Dar totusi, Ruby fu surprins sa vada ca adolescentul nu se schimbase deloc in ultima jumatate de an. Jay arata chiar la fel. Avea aceasi privire rece de culoarea albastu-inghetat care se distingea printre suvitele negre ale bretonului, ce "i se scurgeau" pe chipul bronzat de razele soarelui.
-Tu... sa nu te mai apropii de sora mea! ii striga Ruby si sari sa-l ia la bataie.
-Mai, mai.... iubito, nu ziceai ca sta acasa fratiorul tau? spuse Jay cu amuzament in glas catre iubita lui.
-Robert, mergi acasa! ii spuse ea roscatului.
-De acord dar vi si tu cu mine, domnisoara. Si sa nu mai pleci neanuntata! ii replica Ruby.
-Copile, ea nu pleaca nicaieri. Dar tu... Luati-l baieti! spuse brunetul si doi barbati foarte puternici il luara pe Ruby de brate si il scoasera afara din bar.
-Lasati-ma animalelor! striga Ruby smucindu-se.
-Auzi, Bobby! Vrea sa-l lasam! spuse unul dintre barbati incepand sa rada.
-Atunci hai sa-l lasam! spuse si celalalt tot razand, iar cei doi il aruncara pe scarile barului, lasandu-l sa se rostogaleasca peste fiecare dintre cele zece trepte.
Cand se dezmetici, se afla intins pe jos. Se ridica si se sprijini de un zid, scotandu-si celularul zgariat din cauza cazaturii din buzunar si sunand la un numar din agenda.
-Alo, Ray? Se invarte totul in jurul meu. Vino repede! ii spuse el prietenului sau care se sperie.
-Ruby, ce-ai patit? Unde esti? il intreba Ray speriat.
-Sunt in cartierul Hirogashi langa o cladire mare numita Sakura Blossom Company. Hai vino te rog ca nu ma mai pot tine pe picioare! spuse Ruby cu un glas stins.
-Stai linistit. Nu te las eu la nevoie. Vin imediat! spuse Ray increzator.
Cand Raymond ajunse il gasi pe Ruby sprijinit de zid si il ajuta sa se ridice.
-Multumesc! ii sopti Ruby incet.
Albastruiul ii zambi si si ii spuse:
-Cu placere! in timp ce il ajuta sa se urce in masina.
In drum spre apartamentul lui Ray, nici unul dintre ei nu scoase vreun cuvant, dar ajunsi in apartament, Raymond il lua la intrebari pe roscat:
-Te ascult. Spune-mi: ce s-a intamplat? rosti Ray pe un ton hotarat.
Ruby ii povesti totul de la moartea prietenei sale si pana in prezent, dupa care incepu sa picure lacrimi ce i se scurgeau pe obrajii zgariati si prafuiti de la cazatura de mai devreme.
-Ssst! Nu trebuie sa mai spui nimic. Du-te sa-ti faci un dus, dupa care ma poti gasi aici. Bine? ii sopti albastruiul cu blandete, stergandu-i usor cu palma lacrimile ce i se scurgeau peste pometii deja inrositi de plans.
-Bine... spuse roscatul cu un glas stins si pleca spre baie.
Dupa cateva minute, Ruby iesi din baie si il gasi pe adolescent exact in acelasi loc unde il lasase cand a intrat la dus.
Roscatul se aseza timid pe canapeaua unde era si Ray.
-Am observat ca mi-ai dat o pijama si iti multumesc dar nu stiu pana cand pot sta la tine. Iti sunt indatorat, Ray! ii spuse Ruby, desi albastruiul nu parea sa asculte.
-Hmm? A... cu placere. Dar nu mai tremura asa. Ce-ai? Ti-e frig? il intreba Ray ingrijorat, dupa care ii mangaie fata si parul roscatului.
-Sunt bine... doar putin infrigurat. De ce? ii replica roscatul.
Dar Ray nu ii mai raspunse, ci doar il stranse in brate pe Ruby care se lasa moale in bratele adolescentului si adormi in cateva minute.
Ray il cara pe roscat pana in dormitor, unde il aseza pe pat, dupa care se baga langa Ruby, strangandu-l la piept ca si mai-nainte si adormi curand.
Peste cateva ore, isi facura aparatia si razele soarelui care nu pareau sa deranjeze somnul celor doi baieti dar care il deranjau cu siguranta pe cel al unei satene care locuia la cateva strazi distanta.
Ea se trezi devreme in speranta ca va putea trece pe la iubitul ei in acea dimineata. Imbraca un tricou negru si o jacheta rozalie, dupa care pleca inchizand cu grija usa in urma ei.
Mergand pe strazi, iti puteai da seama ca era iubita cuiva popular dar nu a oricui ci doar a celui mai popular pusti din liceu, Raymond Greem sau Ray, cum era poreclit.
Ajunsa la blocul lui Ray, fata urca treptele in fuga treptele dupa care intra prin usa descuiata si merse tiptil pana in dormitor,in usa caruia ramase socata sa-i vada pe cei doi adolescenti dormind in acelasi pat.
Off topic: Pun diseara pozele.
Cap. 2- O piatra ce lacrimeaza sange
Trecusera cateva zile de cand nu mai vorbisera unul cu celalalt. Pe amandoi ii durea acest fapt dar pe fiecare intr-un mod diferit.
Pe de-o parte era Ray care se simtea jignit, deoarece nimenea pe care cunoscuse nu ii mai intorsese spatele, refuzandu-i prietenia.
Pe de alta parte, era roscatul, Ruby, care era suarat pe sine insasi pentru ca in sfarsit cand cineva i-a aratat prietenie, el a intors spatele ca un prost.
Dar roscatul avea si alte probleme cum ar fi sora lui mai mare sau starea lui de sanatate. Insa cea mai mare problema a lui era cea pe care avea sa o rezolve prima, si anume: ce sa mai faca cu viata lui atat de complicata?
Dar calea de rezolvare nu era decat o problema pe care n-o poti rezolva decat cu mintea relaxata, asa ca adolescentul se intinse pe pat si isi puse castile MP3-ului in urechi , ascultand o melodie al carui refren il inspira si pe care incepu sa-l fredoneze incet:
-"Why do you have to go and make things so complicated?
I see the way you're
Acting like you're somebody else gets me frustrated
Life's like this, you
And you fall and you crawl
And you break and you take
What you get and you turn it into
Honestly Promise me I'm never gonna find you fake it
No, no, no..."
Dar in timp ce privirea ii zbura prin camera de colorata intr-un alb cu tente portocalii-pale din cauza abajurului de la vezioza care avea culoarea sangelui, baiatul observa si ceasul care arata deja ora cinei.
El se dadu jos din pat, aruncand castile in urma lui si apoi iesind in fuga din camera.
Cand ajunse pe hol el striga usor enervat:
-Mi-e foame! E gata masa?! dar nu primi nici un raspuns.
El se astepta sa fie chemat de sora lui dar de data asta nu se auzea decat o liniste prea apasatore.
-Sienna?! Sienna?! Sienna unde naiba esti?! striga el inebunit alergand prin toate camerele apartamentului si gandindu-se la ce este mai rau.
Adevarul este insa, ca problemele lor nu incepusera atunci cand iubita lui, Maya, murise, ci atunci cand sora lui isi gasise un iubit. Dar acel baiat pe care il iubea sora lui, nu era un simplu adolescent.
Numele lui era Jayson sau Jay cum ii spuneau prietenii. Avea optsprezece ani, adica cu un an mai mult decat sora roscatului si cu doi mai mult decat Ruby. La inceput pe Ruby nu-l deranja acel baiat dar cu trecerea timpului, sora lui, Sienna, capatase diverse modificari si astfel cand Ruby a hotarat sa ii interzica cu frumosul sa nu se mai vada cu Jay, cei doi frati au avut o cearta groaznica si de atunci, locuiesc in acelasi apartament ca doi straini, evitand sa se vada prea mult unul cu celalalt, desi trecusera cam sase luni de la accea cearta.
Dar de data asta, era altfel. Fata nu mai plecase ne anuntata de cand Ruby o obligase sa se desparta de Jay, iar acest lucru il speria, desi stia deja ce avea de gand sa faca.
Roscatul stia unde se afla sora sa si mai ales, in compania cui. El arunca tricoul care-i acoperea jumatate din corpul foarte bine lucrat pentru cel al unui adolescent de doar saptesprezece ani abia impliniti si imbraca o camasa neagra din matase pe care o lasa deschisa la primi nasturi ca sa se vada medalionul pe care-l purta.
Curand, Ruby se indreptata spre un bar din cel mai periculos cartier al orasului, unde stia ca o va gasi pe sora sa, facuta "praf" alaturi de Jay care era probabil la fel de beat ca si Sienna.
Ajuns la bar, nu fu nici o surpriza sa-si gaseasca sora ciocnind un pahar de vin cu "iubitul" ei. Dar totusi, Ruby fu surprins sa vada ca adolescentul nu se schimbase deloc in ultima jumatate de an. Jay arata chiar la fel. Avea aceasi privire rece de culoarea albastu-inghetat care se distingea printre suvitele negre ale bretonului, ce "i se scurgeau" pe chipul bronzat de razele soarelui.
-Tu... sa nu te mai apropii de sora mea! ii striga Ruby si sari sa-l ia la bataie.
-Mai, mai.... iubito, nu ziceai ca sta acasa fratiorul tau? spuse Jay cu amuzament in glas catre iubita lui.
-Robert, mergi acasa! ii spuse ea roscatului.
-De acord dar vi si tu cu mine, domnisoara. Si sa nu mai pleci neanuntata! ii replica Ruby.
-Copile, ea nu pleaca nicaieri. Dar tu... Luati-l baieti! spuse brunetul si doi barbati foarte puternici il luara pe Ruby de brate si il scoasera afara din bar.
-Lasati-ma animalelor! striga Ruby smucindu-se.
-Auzi, Bobby! Vrea sa-l lasam! spuse unul dintre barbati incepand sa rada.
-Atunci hai sa-l lasam! spuse si celalalt tot razand, iar cei doi il aruncara pe scarile barului, lasandu-l sa se rostogaleasca peste fiecare dintre cele zece trepte.
Cand se dezmetici, se afla intins pe jos. Se ridica si se sprijini de un zid, scotandu-si celularul zgariat din cauza cazaturii din buzunar si sunand la un numar din agenda.
-Alo, Ray? Se invarte totul in jurul meu. Vino repede! ii spuse el prietenului sau care se sperie.
-Ruby, ce-ai patit? Unde esti? il intreba Ray speriat.
-Sunt in cartierul Hirogashi langa o cladire mare numita Sakura Blossom Company. Hai vino te rog ca nu ma mai pot tine pe picioare! spuse Ruby cu un glas stins.
-Stai linistit. Nu te las eu la nevoie. Vin imediat! spuse Ray increzator.
Cand Raymond ajunse il gasi pe Ruby sprijinit de zid si il ajuta sa se ridice.
-Multumesc! ii sopti Ruby incet.
Albastruiul ii zambi si si ii spuse:
-Cu placere! in timp ce il ajuta sa se urce in masina.
In drum spre apartamentul lui Ray, nici unul dintre ei nu scoase vreun cuvant, dar ajunsi in apartament, Raymond il lua la intrebari pe roscat:
-Te ascult. Spune-mi: ce s-a intamplat? rosti Ray pe un ton hotarat.
Ruby ii povesti totul de la moartea prietenei sale si pana in prezent, dupa care incepu sa picure lacrimi ce i se scurgeau pe obrajii zgariati si prafuiti de la cazatura de mai devreme.
-Ssst! Nu trebuie sa mai spui nimic. Du-te sa-ti faci un dus, dupa care ma poti gasi aici. Bine? ii sopti albastruiul cu blandete, stergandu-i usor cu palma lacrimile ce i se scurgeau peste pometii deja inrositi de plans.
-Bine... spuse roscatul cu un glas stins si pleca spre baie.
Dupa cateva minute, Ruby iesi din baie si il gasi pe adolescent exact in acelasi loc unde il lasase cand a intrat la dus.
Roscatul se aseza timid pe canapeaua unde era si Ray.
-Am observat ca mi-ai dat o pijama si iti multumesc dar nu stiu pana cand pot sta la tine. Iti sunt indatorat, Ray! ii spuse Ruby, desi albastruiul nu parea sa asculte.
-Hmm? A... cu placere. Dar nu mai tremura asa. Ce-ai? Ti-e frig? il intreba Ray ingrijorat, dupa care ii mangaie fata si parul roscatului.
-Sunt bine... doar putin infrigurat. De ce? ii replica roscatul.
Dar Ray nu ii mai raspunse, ci doar il stranse in brate pe Ruby care se lasa moale in bratele adolescentului si adormi in cateva minute.
Ray il cara pe roscat pana in dormitor, unde il aseza pe pat, dupa care se baga langa Ruby, strangandu-l la piept ca si mai-nainte si adormi curand.
Peste cateva ore, isi facura aparatia si razele soarelui care nu pareau sa deranjeze somnul celor doi baieti dar care il deranjau cu siguranta pe cel al unei satene care locuia la cateva strazi distanta.
Ea se trezi devreme in speranta ca va putea trece pe la iubitul ei in acea dimineata. Imbraca un tricou negru si o jacheta rozalie, dupa care pleca inchizand cu grija usa in urma ei.
Mergand pe strazi, iti puteai da seama ca era iubita cuiva popular dar nu a oricui ci doar a celui mai popular pusti din liceu, Raymond Greem sau Ray, cum era poreclit.
Ajunsa la blocul lui Ray, fata urca treptele in fuga treptele dupa care intra prin usa descuiata si merse tiptil pana in dormitor,in usa caruia ramase socata sa-i vada pe cei doi adolescenti dormind in acelasi pat.
Off topic: Pun diseara pozele.