15-02-2009, 08:12 PM
V.Certuri
Dimineata veni,iar Zoey fu nevoita sa se trezeasca.Isi ridica capul de pe birou si cu o forta supraomeneasca,reusi sa se scoale.O durea tot corpul si era putin ametita.
Cu greu,se indrepta spre baie si facu un dus care o mai trezi.Se privi in oglinda,dandu-si seama ca are niste cearcane urate.Se freca la ochi si intra somnoroasa in camera.Deschise dulapul,luandu-si de pe cel mai apropiat umeras,o pereche de pantaloni albi,treisferturi si o bluza neagra,care se lasa pe umeri si care ii scotea formele in evidenta.Apoi,isi prinse parul intr-o coada,lasandu-si niste suvite sa ii cada pe obraz.
Se indrepta spre comoda,de unde lua niste bratari negre si o pereche de toarte de aceasi culoare.Se intoarse plimbandu-si privirea prin camera,ca sa nu uite ceva.In cele din urma,dupa ce fu sigura ca nu mai are ce sa isi ia,fugi in hol,aruncandu-si cartile in graba.
Matusa ei tocmai gatea ceva.Rozalia o saluta,zambindu-i si fugi pe scari.Le cobora doua cate doua,grabita sa junga cat mai repede.Acesta era defectul ei:mereu se grabea.Drumul spre scoala fu placut si ami lent,fata de coboratul scarilor.Fata nu mai simtea aceasi nevoie nefireasca de a se duce la studio cu orice pret.Decand il vazuse aseara pe Eiri,se simtea mai calma.
Ajunsa in fata liceului,urca linistita treptele,dozandu-si energia.Cand intra in clasa,se aseza cuminte in banca,asteptand sosirea profesorului.Isi deschise caietul si desena distrata tot felul de inimioare si flori,pe parginiile paginilor.
Imediat ce se suna,profesorul de engleza isi facu aparitia,incepand sa le predea numaidecat.Fata asculta,luandu-si notite si chiar raspunse de cateva ori.Ea era cea mai desteapta din clasa,dar din pacate,uneori nu avea chef sa raspunda.Ora trecu repede,profesorul lasandu-i putin mai repede in pauza.Nici nu se auzi bine clopotelul,ca telefonul fetei vibra,incepand sa sune galagios.
Zoey privi obiectul mirata.Cine sa o sune la ora asta?Il lua din geanta si raspunse.La capatul telefonului era Karina care spuse:
-Trebuie sa vii la studio.Este urgent.
-S-a intamplat ceva?Sunteti toti bine?
-Da,doar ca trebuie sa rezolvam ceva urgent.Crezi ca poti sa te invoiesti de la diriginta?
-Desigur.Daca afla ca e vorba de Eiri,imi inchiriaza si un avion.
-Bine,atunci.Te asteptam.Pa.
-Pa.spuse fata mult prea tarziu,deoarece Karina inchisese.
Zoey isi lua jaketa asteptand sosirea profei.De fiecare data venea prea repede,iar acum,cand o astepta,intarzia. Intr-un final isi facu aparitia pe usa,salutandu-i pe elevi.Rozalia fugi ca vijelia la ea explicandu-i ca a intervenit ceva. Diriginta,o fire foarte relaxata,i-a permis sa lipseasca.
Fata multumi intretaiat si alerga spre usa,auzind-o pe diriginta zicand ceva de matematica.Coborai in graba scarile si fugi pe trotuar,impingand oamenii.Alerga gafaind,incepand sa o doara in partea stanga.Totusi,nu se opri pana nu ajunse in fata cladirii.Urca cu liftul si alerga pe coridorul,deja bine cunoscut.Apoi,incerca sa isi calmeze pulsul,intrand sfioasa innauntru.
Ceea ce vazu o cutremura.Hiro se certa cu Akira amandoi fierband de furie.Mai aveau putin si se loveau.Eiri ii privea calm,intorcand capul cand o vazu pe fata.Acesta spuse linistit:
-Bine ca ai venit.Dupa cum vezi,avem o problema: Este vorba despre Akira,el se considera neindreptatit,deoarece Hiro este mereu in centrul atentiei.Crede ca el nu are importanta in trupa.Poate ca tu fiind mai calma decat noi,vei reusi sa ii impaci.
-O sa incerc.
Rozalia se apropie de ei spunand:
-Deci,care este problema?
Cei doi se intoarsera,Akira zicand:
-EL este problema.Tot timpul e in centrul atentiei.Eu sunt doar cel care canta la tobe.El este marele star,SOLISTUL.
-Ce sa fac daca tu nu ai voce?Daca sunt mai bun....
-Inceteaza!tipa fata intrerupandu-l.Suntem o trupa!Fiecare are rolul lui.Daca nu ne putem intelege,nu putem lucra impreuna.TOTI suntem importanti.
-Acum ca ma rezolvat,sa mergem,Zoey,sa cantam.spuse Hiro.
-Vezi?''Sa mergem,Zoey,sa cantam.''spuse Akira maimutarindu-se si imitandu-l pe brunet.Voi sa cantati,nu toata trupa!Vezi ce important se crede?
-Dar tu cum esti?Esti un.....
-Gata!Mi-a ajuns!Sunteti amandoi niste copii imaturi si razgaiati!tipa fata.
-Ei bine,eu plec spuse Akira iesind in graba si trantind usa.
Zoey il privi,oftand usor.Ea se aseza la masa,alaturi de ceilalti,in timp ce Hiro pleca si el,trantind usa.Fata spuse:
-Am incercat,dar parca se lupta pentru ceva.
-Zoey,cred ca stiu pentru ce se lupta si nu o sa iti placa.spuse Karina tematoare.
-Haide.Promit ca nu ma supar.
-Offff.Bine.Ei se lupta pentru tine.
-Pentru mine?De unde ai scos-o?intreba rozalia prostita.
-Da.Tu chiar nu ai observat cum te privesc decand ai venit?E clar ca simt ceva pentru tine.De aceea se urasc.
-Off...asta complica mult lucrurile.Idiotii!
-Ai promis ca nu te superi!Mai bine nu iti spuneam!
-Stiu,dar nu sunt suparata,sunt iritata.Si acum ce ne facem?
-Cred ca numai tu ii poti impaca.spuse calm Eiri.
-Eu?Nici nu ma gandesc.Se poarta de parca ar fi la gradinita.
-Stiu.Dar,trebuie,altfel nu o sa mai fie nici o trupa.
-Dar...o sa incerc.Totusi,nu uita ca tu esti liderul si ar trebui sa te implici.Nu poti sa ma rogi numai pe mine.
-Si ce vrei sa fac?Sa ma bat cu ei?tipa baiatul furios.
-Nu!Ci sa iti asumi responsabilitatea!
Eiri o privi furios.Se ridica in picioare,punandu-si mainile pe masa.O privi fix pe fata,fata lor fiind la cativa centimetri una de alta.Zoey putea simti respiratia lui rece si proaspata pe obraz.Simti cum o mangaie usor,gadilind-o.In cele din urma,lasa capul in jos.Blondul o privi si ofta.Nu vroia sa o supere.Se puse pe scaun calmandu-se.Zoey zise:
-Nu sunt sigura de rezultat,dar nu strica sa vorbesc cu ei.Sa stii ca nu am degand sa insist.Nu vreau as creada altceva.
-Bun e de ajuns.Noi o sa il sunam pe Hiro sa se intoarca.Cred ca Akira mai e prin preajma.Vezi ce rezolvi.
-S-a facut.
Rozalia se ridica si fugi pe usa.Privi in toate directiile,hotarata sa il gaseasca pe roscat.Coborai cu liftul si alerga afara.Oamenii se plimbau,unele cupluri trecand imbratisate.Fata sari in sus,incercand sa il vada.In cele din urma,observa o claie de par rosu ca focul.Alerga grabita,impingand trecatorii,aproape impiedicandu-se.Dupa un minut de fuga,il prinse de mana,gafaind.
Akira intoarse capul mirandu-se cand o vazu pe fata.Apoi spuse:
-Ce cauti aici?
-Nu am lua cu dinastea.Trebuie sa te intorci!Stiu ca uneori nu te simti important,dar faci parte din trupa.
-Nu aveti nevoie de mine!
-Nu este adevarat!Suntem o trupa.Depindem unii de altii.
-Serios?
-Da.Haide sa ne intoarcem.Trebuie sa te impaci cu cineva.
-Ai dreptate.
Cei doi plecara linistiti in amurgul magic.Orele trecusera rapid,iar acum era deja 7 seara.Zoey si Akira au ajuns in cateva minute in cladire,urcand cu liftul.Se indreptara spre aceasi camera,in care toti stateau linistiti.La vederea lor,Hiro ridica privirea,nelinistea plutind in aer.Akira ofta si spuse:
-Imi pare rau.M-am purtat ca un prost.Nu trebuia sa cred ca nu sunt important.Sper ca ma puteti ierta.
-Acum,cred ca suntem in regula cu totii.Cred ca v-ati impacat.Suntem o trupa si trebuie sa ne purtam ca atare.
-Ai dreptate,Zoey.spuse Eiri.Apropo de trupa.Inca nu am stabilit un nume.Aveti vreo idee?
Toti se priveau concentrati.Ce nume sa aleaga?Deodata,rozalia deschise larg ochii spunand:
-Am gasit!Ce spuneti de Black and White ?
-WOW!E genial!zise blonda.
-Da.Cred ca asa ramanem.Vedeti ca maine,la ora 16:00,avem conferinta de presa.Am sunat la scolile voastre si
v-am invoit,ca sa aveti timp sa va pregatiti.Ne vedem maine la 15:30,acum,hai,sa te duc acasa.
-Bine.Atunci...ne vedem maine.Pa,prieteni!
-Pa,pa!spusera ceilalti in cor.
Eiri se ridica mergand in spatele fetei.Coborara cu liftul si se indreptara spre masina.Baiatul ii deschise usa,rozalia asezanu-se pe scaunul din dreapta.Eiri intra si el,amadoi plecand spre apartamentul fetei.Drumul fu scurt si linistit.Nimeni nu zisese nimic.Cand ajunsera la destinatie,baiatul o prinse de mana pe fata si spuse:
-Multumesc ca ai vorbit cu Akira.Ne-ai ajutat mult.Imi pare rau ca ma tipat la tine.M-am pierdut cu firea.
-Nu conteaza.Ma bucur ca am fost de ajutor.Nici eu nu trebuia sa te acuz ca nu faci nimic.Atunci,ne vedem maine.
-Da.Noapte buna.Pa!
-Si tie!Pa!
Zoey fugi,urcand scarile.Ajunsa in camera,se tranti pe pat.Rontai un baton de ciocolata de pe birou si merse pana in bucatarie,luandu-si un pahar de lapte.Se aseza pe pat mancand in continuare,apoi adormi instantaneuu.
Multumesc de com
Dimineata veni,iar Zoey fu nevoita sa se trezeasca.Isi ridica capul de pe birou si cu o forta supraomeneasca,reusi sa se scoale.O durea tot corpul si era putin ametita.
Cu greu,se indrepta spre baie si facu un dus care o mai trezi.Se privi in oglinda,dandu-si seama ca are niste cearcane urate.Se freca la ochi si intra somnoroasa in camera.Deschise dulapul,luandu-si de pe cel mai apropiat umeras,o pereche de pantaloni albi,treisferturi si o bluza neagra,care se lasa pe umeri si care ii scotea formele in evidenta.Apoi,isi prinse parul intr-o coada,lasandu-si niste suvite sa ii cada pe obraz.
Se indrepta spre comoda,de unde lua niste bratari negre si o pereche de toarte de aceasi culoare.Se intoarse plimbandu-si privirea prin camera,ca sa nu uite ceva.In cele din urma,dupa ce fu sigura ca nu mai are ce sa isi ia,fugi in hol,aruncandu-si cartile in graba.
Matusa ei tocmai gatea ceva.Rozalia o saluta,zambindu-i si fugi pe scari.Le cobora doua cate doua,grabita sa junga cat mai repede.Acesta era defectul ei:mereu se grabea.Drumul spre scoala fu placut si ami lent,fata de coboratul scarilor.Fata nu mai simtea aceasi nevoie nefireasca de a se duce la studio cu orice pret.Decand il vazuse aseara pe Eiri,se simtea mai calma.
Ajunsa in fata liceului,urca linistita treptele,dozandu-si energia.Cand intra in clasa,se aseza cuminte in banca,asteptand sosirea profesorului.Isi deschise caietul si desena distrata tot felul de inimioare si flori,pe parginiile paginilor.
Imediat ce se suna,profesorul de engleza isi facu aparitia,incepand sa le predea numaidecat.Fata asculta,luandu-si notite si chiar raspunse de cateva ori.Ea era cea mai desteapta din clasa,dar din pacate,uneori nu avea chef sa raspunda.Ora trecu repede,profesorul lasandu-i putin mai repede in pauza.Nici nu se auzi bine clopotelul,ca telefonul fetei vibra,incepand sa sune galagios.
Zoey privi obiectul mirata.Cine sa o sune la ora asta?Il lua din geanta si raspunse.La capatul telefonului era Karina care spuse:
-Trebuie sa vii la studio.Este urgent.
-S-a intamplat ceva?Sunteti toti bine?
-Da,doar ca trebuie sa rezolvam ceva urgent.Crezi ca poti sa te invoiesti de la diriginta?
-Desigur.Daca afla ca e vorba de Eiri,imi inchiriaza si un avion.
-Bine,atunci.Te asteptam.Pa.
-Pa.spuse fata mult prea tarziu,deoarece Karina inchisese.
Zoey isi lua jaketa asteptand sosirea profei.De fiecare data venea prea repede,iar acum,cand o astepta,intarzia. Intr-un final isi facu aparitia pe usa,salutandu-i pe elevi.Rozalia fugi ca vijelia la ea explicandu-i ca a intervenit ceva. Diriginta,o fire foarte relaxata,i-a permis sa lipseasca.
Fata multumi intretaiat si alerga spre usa,auzind-o pe diriginta zicand ceva de matematica.Coborai in graba scarile si fugi pe trotuar,impingand oamenii.Alerga gafaind,incepand sa o doara in partea stanga.Totusi,nu se opri pana nu ajunse in fata cladirii.Urca cu liftul si alerga pe coridorul,deja bine cunoscut.Apoi,incerca sa isi calmeze pulsul,intrand sfioasa innauntru.
Ceea ce vazu o cutremura.Hiro se certa cu Akira amandoi fierband de furie.Mai aveau putin si se loveau.Eiri ii privea calm,intorcand capul cand o vazu pe fata.Acesta spuse linistit:
-Bine ca ai venit.Dupa cum vezi,avem o problema: Este vorba despre Akira,el se considera neindreptatit,deoarece Hiro este mereu in centrul atentiei.Crede ca el nu are importanta in trupa.Poate ca tu fiind mai calma decat noi,vei reusi sa ii impaci.
-O sa incerc.
Rozalia se apropie de ei spunand:
-Deci,care este problema?
Cei doi se intoarsera,Akira zicand:
-EL este problema.Tot timpul e in centrul atentiei.Eu sunt doar cel care canta la tobe.El este marele star,SOLISTUL.
-Ce sa fac daca tu nu ai voce?Daca sunt mai bun....
-Inceteaza!tipa fata intrerupandu-l.Suntem o trupa!Fiecare are rolul lui.Daca nu ne putem intelege,nu putem lucra impreuna.TOTI suntem importanti.
-Acum ca ma rezolvat,sa mergem,Zoey,sa cantam.spuse Hiro.
-Vezi?''Sa mergem,Zoey,sa cantam.''spuse Akira maimutarindu-se si imitandu-l pe brunet.Voi sa cantati,nu toata trupa!Vezi ce important se crede?
-Dar tu cum esti?Esti un.....
-Gata!Mi-a ajuns!Sunteti amandoi niste copii imaturi si razgaiati!tipa fata.
-Ei bine,eu plec spuse Akira iesind in graba si trantind usa.
Zoey il privi,oftand usor.Ea se aseza la masa,alaturi de ceilalti,in timp ce Hiro pleca si el,trantind usa.Fata spuse:
-Am incercat,dar parca se lupta pentru ceva.
-Zoey,cred ca stiu pentru ce se lupta si nu o sa iti placa.spuse Karina tematoare.
-Haide.Promit ca nu ma supar.
-Offff.Bine.Ei se lupta pentru tine.
-Pentru mine?De unde ai scos-o?intreba rozalia prostita.
-Da.Tu chiar nu ai observat cum te privesc decand ai venit?E clar ca simt ceva pentru tine.De aceea se urasc.
-Off...asta complica mult lucrurile.Idiotii!
-Ai promis ca nu te superi!Mai bine nu iti spuneam!
-Stiu,dar nu sunt suparata,sunt iritata.Si acum ce ne facem?
-Cred ca numai tu ii poti impaca.spuse calm Eiri.
-Eu?Nici nu ma gandesc.Se poarta de parca ar fi la gradinita.
-Stiu.Dar,trebuie,altfel nu o sa mai fie nici o trupa.
-Dar...o sa incerc.Totusi,nu uita ca tu esti liderul si ar trebui sa te implici.Nu poti sa ma rogi numai pe mine.
-Si ce vrei sa fac?Sa ma bat cu ei?tipa baiatul furios.
-Nu!Ci sa iti asumi responsabilitatea!
Eiri o privi furios.Se ridica in picioare,punandu-si mainile pe masa.O privi fix pe fata,fata lor fiind la cativa centimetri una de alta.Zoey putea simti respiratia lui rece si proaspata pe obraz.Simti cum o mangaie usor,gadilind-o.In cele din urma,lasa capul in jos.Blondul o privi si ofta.Nu vroia sa o supere.Se puse pe scaun calmandu-se.Zoey zise:
-Nu sunt sigura de rezultat,dar nu strica sa vorbesc cu ei.Sa stii ca nu am degand sa insist.Nu vreau as creada altceva.
-Bun e de ajuns.Noi o sa il sunam pe Hiro sa se intoarca.Cred ca Akira mai e prin preajma.Vezi ce rezolvi.
-S-a facut.
Rozalia se ridica si fugi pe usa.Privi in toate directiile,hotarata sa il gaseasca pe roscat.Coborai cu liftul si alerga afara.Oamenii se plimbau,unele cupluri trecand imbratisate.Fata sari in sus,incercand sa il vada.In cele din urma,observa o claie de par rosu ca focul.Alerga grabita,impingand trecatorii,aproape impiedicandu-se.Dupa un minut de fuga,il prinse de mana,gafaind.
Akira intoarse capul mirandu-se cand o vazu pe fata.Apoi spuse:
-Ce cauti aici?
-Nu am lua cu dinastea.Trebuie sa te intorci!Stiu ca uneori nu te simti important,dar faci parte din trupa.
-Nu aveti nevoie de mine!
-Nu este adevarat!Suntem o trupa.Depindem unii de altii.
-Serios?
-Da.Haide sa ne intoarcem.Trebuie sa te impaci cu cineva.
-Ai dreptate.
Cei doi plecara linistiti in amurgul magic.Orele trecusera rapid,iar acum era deja 7 seara.Zoey si Akira au ajuns in cateva minute in cladire,urcand cu liftul.Se indreptara spre aceasi camera,in care toti stateau linistiti.La vederea lor,Hiro ridica privirea,nelinistea plutind in aer.Akira ofta si spuse:
-Imi pare rau.M-am purtat ca un prost.Nu trebuia sa cred ca nu sunt important.Sper ca ma puteti ierta.
-Acum,cred ca suntem in regula cu totii.Cred ca v-ati impacat.Suntem o trupa si trebuie sa ne purtam ca atare.
-Ai dreptate,Zoey.spuse Eiri.Apropo de trupa.Inca nu am stabilit un nume.Aveti vreo idee?
Toti se priveau concentrati.Ce nume sa aleaga?Deodata,rozalia deschise larg ochii spunand:
-Am gasit!Ce spuneti de Black and White ?
-WOW!E genial!zise blonda.
-Da.Cred ca asa ramanem.Vedeti ca maine,la ora 16:00,avem conferinta de presa.Am sunat la scolile voastre si
v-am invoit,ca sa aveti timp sa va pregatiti.Ne vedem maine la 15:30,acum,hai,sa te duc acasa.
-Bine.Atunci...ne vedem maine.Pa,prieteni!
-Pa,pa!spusera ceilalti in cor.
Eiri se ridica mergand in spatele fetei.Coborara cu liftul si se indreptara spre masina.Baiatul ii deschise usa,rozalia asezanu-se pe scaunul din dreapta.Eiri intra si el,amadoi plecand spre apartamentul fetei.Drumul fu scurt si linistit.Nimeni nu zisese nimic.Cand ajunsera la destinatie,baiatul o prinse de mana pe fata si spuse:
-Multumesc ca ai vorbit cu Akira.Ne-ai ajutat mult.Imi pare rau ca ma tipat la tine.M-am pierdut cu firea.
-Nu conteaza.Ma bucur ca am fost de ajutor.Nici eu nu trebuia sa te acuz ca nu faci nimic.Atunci,ne vedem maine.
-Da.Noapte buna.Pa!
-Si tie!Pa!
Zoey fugi,urcand scarile.Ajunsa in camera,se tranti pe pat.Rontai un baton de ciocolata de pe birou si merse pana in bucatarie,luandu-si un pahar de lapte.Se aseza pe pat mancand in continuare,apoi adormi instantaneuu.
Multumesc de com