03-02-2009, 01:10 PM
Capitolul II - O descoperire sau un mister?
-Dar partea cea mai ilogica este: unde a disparut fata?zise comisarul, tragand cu egoism din tigara.
-Dar...ce legatura are asta cu crimele petrecute de pana acum?intreba acesta nedumerit.
Nespunand nimic, Ichigo, scoate din buzunat un trandafir rosu ca sangele si il pune pe masa.
-Ce e asta?
-L-am gasit langa cadavru. spuse acesta stingandu-si tigara,in scrumiera albastrie din fata lui.Eu cred ca cine l-a omorat pe Miavi atunci a facut si crimele astea.
-Nu inteleg. zise satenul incruntat.
-Dupa absolut orice crima care a avut loc in ultimul an, pe toate cadavrele se afla cate un trandafir.
-Dar atunci de ce le spuneti criminarilor: "Copii de marmura"?Sunt mai multi?
-Daca ar fi un singur criminal, orice crima ar fi fost facuta cu aceeasi tehnica. Dar fiecare crima a fost diferita si foarte ingienioasa. spuse brunetul sorbind din ceasca de cafea.
-Dar de ce copii? Aceste crime au fost facute de copii?
-Nu am nici cea mai vaga idee. Nu a fost ideea mea de ai numi asa. Dar se numesc asa fiinca, oricine a facut asta, a facut-o cu brutalitate, fara sentimente...ca o joaca de copil. Trebuie sa plec. Mai trebuie sa rezolv si alte cazuri. Ia tu biletul poate afli cate ceva. Daca afli ceva, suna-ma! zise comisarul, in timp ce isi luase haina pe el.
Imediat ce barbatul a iesit din bar, Chiaki plati cafelele, lua biletul si iesi din bar pentru a se indrepta spre biroul lui.
Cum nu avea masina, trebuia sa mearga pe jos. Neavand rabdare sa ajunga la destinatie, lua biletul si incepu din nou sa il citeasca.
Fiind atent asupra cititului, ci nu a supra destinatie, acesta dadu, din greasala, in cineva.
Cand ridica ochii sa vada cine e, acesta observa o fata de vrao 14, roscata, cu parul lung si ondulat, a carei ochi verzi erau exprimau o melancolie profunada.
-Imi cer scuze. Nu te-am vazut. zise Chiaki, neluandu-si ochi de la ea.
-Nu-i nimic. zise adolescenta zambind, dupa care pleca mai departe.
"Mi s-a parut cunoscuta fata aceea.Ciudat!"gandi satenul.
Ca sa nu se mai intample niciun accident de felul acesta, tanarul se hotari sa nu mai citeasca si sa se duca la biroul sau. Zis si facut.
In cele din urma ajunge la locul destinat. Uraca cele 2 etaje ale blocului, pana cand ajunge in fata unei usi maroni pe care scria:"Biroul domnului Masudu".
Chiaki scoase o cheie din buzunarul pantalonilor , cu care deschise usa.Intra. Se aseza la micul lui birou, care era dezordonat, plin de harti adunate din orice parte, uitand sa le puna la locul de provenienta.
Se aseza pe scaunul lui mare si negru, fiind singurul lucru din incapere sa para curat.Deschise laptopul argintiu si incerca sa se informeze despre crima recent facuta.
Dupa lungi cautari esuate, gasi un articol pe placul lui:"Dupa parteneriatul lui Miavi Shintaro cu Hitachi Karyme, afaceristul Hitachi Karyme este tras pe sfoara chiar de partenerul lui, semnand un act fals. Ne putand demonstra ca a fost o inselatorie, acesta a pierdut tot ce avea:casa, masina si toata averea acestuia.
Dupa doua luni de stat pe strada, la rude si la prieteni, fiica acestuia sufera o cadere nervoasa. De atunci nu mai vorbeste si nici nu face altceva decat sa stea si sa se uite in gol. A fost dusa la psihologi renumiti, dar nici acestia nu stiau ce se intampla cu ea. Dupa aproape inca 4 luni, Sayuri Karyme a avut doua acte de sinucidere, dar supravietuind de fiecare data.
Fiica afaceristului Hitachi Karyme, a disparut intr-o zi fara urma . Azi se implineste 1 an de la disparitia acesteia."
Dupa acest articol este pusa fotografia lui Sayuri Karyme. Vazand fotografia acesteia, Chiaki devine din ce in ce mai agitat.
-Asta este fata peste care am dat! Nu se poate! tipase satenul agitat.
-Dar partea cea mai ilogica este: unde a disparut fata?zise comisarul, tragand cu egoism din tigara.
-Dar...ce legatura are asta cu crimele petrecute de pana acum?intreba acesta nedumerit.
Nespunand nimic, Ichigo, scoate din buzunat un trandafir rosu ca sangele si il pune pe masa.
-Ce e asta?
-L-am gasit langa cadavru. spuse acesta stingandu-si tigara,in scrumiera albastrie din fata lui.Eu cred ca cine l-a omorat pe Miavi atunci a facut si crimele astea.
-Nu inteleg. zise satenul incruntat.
-Dupa absolut orice crima care a avut loc in ultimul an, pe toate cadavrele se afla cate un trandafir.
-Dar atunci de ce le spuneti criminarilor: "Copii de marmura"?Sunt mai multi?
-Daca ar fi un singur criminal, orice crima ar fi fost facuta cu aceeasi tehnica. Dar fiecare crima a fost diferita si foarte ingienioasa. spuse brunetul sorbind din ceasca de cafea.
-Dar de ce copii? Aceste crime au fost facute de copii?
-Nu am nici cea mai vaga idee. Nu a fost ideea mea de ai numi asa. Dar se numesc asa fiinca, oricine a facut asta, a facut-o cu brutalitate, fara sentimente...ca o joaca de copil. Trebuie sa plec. Mai trebuie sa rezolv si alte cazuri. Ia tu biletul poate afli cate ceva. Daca afli ceva, suna-ma! zise comisarul, in timp ce isi luase haina pe el.
Imediat ce barbatul a iesit din bar, Chiaki plati cafelele, lua biletul si iesi din bar pentru a se indrepta spre biroul lui.
Cum nu avea masina, trebuia sa mearga pe jos. Neavand rabdare sa ajunga la destinatie, lua biletul si incepu din nou sa il citeasca.
Fiind atent asupra cititului, ci nu a supra destinatie, acesta dadu, din greasala, in cineva.
Cand ridica ochii sa vada cine e, acesta observa o fata de vrao 14, roscata, cu parul lung si ondulat, a carei ochi verzi erau exprimau o melancolie profunada.
-Imi cer scuze. Nu te-am vazut. zise Chiaki, neluandu-si ochi de la ea.
-Nu-i nimic. zise adolescenta zambind, dupa care pleca mai departe.
"Mi s-a parut cunoscuta fata aceea.Ciudat!"gandi satenul.
Ca sa nu se mai intample niciun accident de felul acesta, tanarul se hotari sa nu mai citeasca si sa se duca la biroul sau. Zis si facut.
In cele din urma ajunge la locul destinat. Uraca cele 2 etaje ale blocului, pana cand ajunge in fata unei usi maroni pe care scria:"Biroul domnului Masudu".
Chiaki scoase o cheie din buzunarul pantalonilor , cu care deschise usa.Intra. Se aseza la micul lui birou, care era dezordonat, plin de harti adunate din orice parte, uitand sa le puna la locul de provenienta.
Se aseza pe scaunul lui mare si negru, fiind singurul lucru din incapere sa para curat.Deschise laptopul argintiu si incerca sa se informeze despre crima recent facuta.
Dupa lungi cautari esuate, gasi un articol pe placul lui:"Dupa parteneriatul lui Miavi Shintaro cu Hitachi Karyme, afaceristul Hitachi Karyme este tras pe sfoara chiar de partenerul lui, semnand un act fals. Ne putand demonstra ca a fost o inselatorie, acesta a pierdut tot ce avea:casa, masina si toata averea acestuia.
Dupa doua luni de stat pe strada, la rude si la prieteni, fiica acestuia sufera o cadere nervoasa. De atunci nu mai vorbeste si nici nu face altceva decat sa stea si sa se uite in gol. A fost dusa la psihologi renumiti, dar nici acestia nu stiau ce se intampla cu ea. Dupa aproape inca 4 luni, Sayuri Karyme a avut doua acte de sinucidere, dar supravietuind de fiecare data.
Fiica afaceristului Hitachi Karyme, a disparut intr-o zi fara urma . Azi se implineste 1 an de la disparitia acesteia."
Dupa acest articol este pusa fotografia lui Sayuri Karyme. Vazand fotografia acesteia, Chiaki devine din ce in ce mai agitat.
-Asta este fata peste care am dat! Nu se poate! tipase satenul agitat.