31-12-2008, 03:21 PM
Thx all :zuppy04: Kitsune's iris [ Kitsune <333 *ignore me* ] nu-ti face griji,fazele romantice vor fi prezente si de acum incolo in fic .M-am gandit in felul urmator: prea mult sirop devine la un moment dat prea dulce si plictisitor,asa ca am mai pus si putina apa :) Dar si romantismul isi are locul binemeritat in fic,don't worry ;)
Well...Considerati asta cadoul meu de revelion.Sper sa va placa,si daca cititi,apreciez un reply cu parerile,criticile & sfaturile voastre. Am ajuns la zi cu ficul si aici. Momentan lucrez la capitolul urmator. Pana atunci,hope you'll enjoy this one.Inca ceva:ultimele linii de dialog sunt cam seci pt ca eram racita cand l-am scris si eram grabita sa-l termin si sa ma pun in pat :))
Cei doi stateau intinsi pe canapea , cu palmele unite , jucandu-se fiecare cu degetele celuilalt . Lumina era stinsa , intunericul ii imbratisa . Insa nu era un intuneric obisnuit , acel intuneric rece si apasator , era dulce si tacut , cald si bland ...Sa fie oare ei cei care dadeau culoare intunericului ?Oare ei , prin mangaierile si tandretea lor , sa reuseasca a-l indulci ? Iar focul lor sa aprinda pana si noaptea ?Se priveau adanc in ochi , pasiunea scanteind atat in ochii negri si sangerii a lui Hiei cat si in ochii patrunzatori de smarald a lui Kurama.Lumanarile parfumate ardeau pe masuta de langa canapea , inmiresmand incaperea.
Kurama isi sprijinea in maini toata greutatea corpului , iar Hiei astepta , ca un mielusel speriat la taiere , urmatoarea miscare . Aceleasi maini mangaie trupul demonului cu miscarile rafinate ale unei feline.Ochii continuau sa se priveasca intens , privirile erau atintite unul asupra celuilalt , prinse intr-o vraja fara de inceput si fara de sfarsit.Un zambet suav ii lumina fata roscatului , iar buzele delicate urcau incet spre gat . Un fior ii strabate sirea spinarii demonului si tremura usor . Observand reactia , Kurama il musca de gat , la inceput incet si apoi mai apasat , ca intr-un final sa-si infiga coltii in gatlejul acestuia.Urca usor pe gat , ajungand la ureche.Cuprinde cu buzele sale catifelate lobul urechii in timp ce mainile sale masau gatul 'ranit' al brunetului coborand incet incet spre pectorali . Un scancet sparge linistea . Atingerile devin ferme , si din cateva miscari tricoul lui Hiei dispare . In acea noapte inimile celor doi bateau in acelasi ritm , licairile din ochii lor se contopeau si cuprindeau intregul univers . Daca perfectiunea ar fi existat,fara indoiala imaginea celor doi asupra ei ar fi insemnat acele clipe .
Zorii i-au gasit inghesuiti pe canapea , dar nu pareau prea deranjati de acest amanunt . Roscatul isi odihnea capul la pieptul lui Hiei , parul sau roscat imprastiat peste tot . Nici acest lucru nu parea sa-l deranjeze pe demon . Ar fi putut sta acolo ore in sir , odihnindu-se , daca ceva nu i-ar fi intrerupt . Da, ati ghicit , razele acelea jucause de soare care nu iarta pe nimeni . Oricat de dulce sau amara ar fi noaptea , indiferent daca vrem sa se incheie sau sa dureze o vesnicie , zorii vor veni . De data aceasta insa , razele au avut ceva bataie de cap , avand in vedere faptul ca au trecut cateva ore bune de cand si-au facut aparitia si cei doi inca nu s-au trezit . Abia cand stralucirea lor oribitoare a scaldat ochii demonului acesta a reusit sa se trezeasca . In mod normal l-ar fi trezit si pe Kurama , dar cum ar fi fost posibil sa simta sau sa vada ceva cand padurea de par roscat ii acoperea fiecare coltisor din fata ? Hiei ii indeparteaza parul de pe chip si ii mangaie usor obrazul , facand vulpea sa deschida pe jumatate ochii .
- Hiei...Chiar trebuia sa ma trezesti ? Se aude o voce plictisita cascand si inganand cateva vorbe dulci la adresa soarelui care ii intra in ochi . Isi ascunde ochii cu podul palmelor asezandu-si capul pe pieptul brunetului din nou .
- Kurama , sti din gresala cat e ceasul ?Intreaba o voce curioasa privind pe perete la ceas.
- Ar trebui sa stiu ? Murmura iar o voce molesita de somn . Stai sa ghicesc...6 ?
Un ras puternic izbucneste de indata .
- Cred ca iti bati joc de mine , la ora aia am adormit .
- Oh...Greseala mea . Atunci...7 ? Mai incearca inca o data roscatul sa ghiceasca .
- Ai vrea tu...Incearca cu 8:30 , raspunde Hiei distrat .
- Ah...Nu-i nimic , inca mai putem pierde vremea , se aude vocea baiatului care se cuibarise mai bine la gatul lui Hiei .
- S-o luam altfel atunci...Sti ce zi e ?
- Stai sa procesez...Presupun ca luni , de ce ? raspunde iar o voce evident iritata de intrebari . Tot ce isi dorea Kurama e sa adoarma , si nu era prea departe de asta daca nu era intrerupt de fiecare data .
- Urasc sa-ti stric cheful , dar nu se preupune ca de luni trebuie sa mergi la scoala ?si ca la ora asta trebuia sa fi deja acolo ?
- Da...cred , replica iar roscatul cascand . Stai o secunda . Ce-ai zis ?! Cat e ceasul ?! Baiatul a sarit ca un capac de pe o oala cu apa fiarta , impiedicandu-se intre timp de hainele de pe jos . Un ras interminabil il acompania .
- Kurama , cred ca ai uitat iar ceva ! il intrerupe din graba demonul cu o privire mai mult decat distrata .
- Dumnezei si altari..Ce mai e de data asta ?
- Iti lipsesc boxerii ! raspunde o voce senzuala si o privire care il studia din cap pana-n picioare .
Vulpea isi lipeste o palma de fata si isi cere boxerii inapoi . Hiei cauta bine pe sub el si gaseste perechea de boxeri negri , ii arunca roscatului si acesta se indrepata spre baie . Ii arunca o privire intrebatoare demonului , crezand ca il va urma.
- Chiar crezi ca daca vin sa fac dus cu tine mai ajungi azi la scoala ?
- Bun punct de vedere , zise Kurama intrand in baie .
In cateva minute a terminat cu dusul si cu imbracatul . Cateva carti si caiete au fost aruncate in ghiozdan din fuga , un sandviş a fost si el aruncat in ghiozdan printre altele . Sau cel putin , o tentativa de sandviş pe care il incropise Hiei cu talentul lui innascut de bucatar. Nu v-ati dori sa stiti cum arata sanvişul , dar daca va roade curiozitatea : sandvişul era alcatuit din doua felii inegale de paine , o margarina intinsa frumos in toate directiile , niste felii de salam mai deformate , cateva masline (cu tot cu os) , putina (mai multa) boia iute - Hiei o zarise in bucatarie si i se paruse ca arata bine ; putin usturoi (vezi motivele de la boia) si cativa cartofi cruzi taiati in patru-demonul vasuze recent la TV un bucatar facand asta(pacat ca schimbase canalul cand bucatarul intentiona sa-i puna in tigaie la fript).
- M...erci pentru deranj Hiei....nu trebuia..dar..arata...delicios...Raspunse vulpea privindu-si 'mancarea'.Ii saruta rapid buzele brunetului si se indreapta spre scoala.Pasii linistiti au fost inlocuiti de fuga nebuna.Odata ajuns acolo si-a scos cartile pentru ora urmatoare.
- Minamino-kun , pentru ce ai nevoie de o carte de chimie la engleza ? Intreaba o eleva curioasa vazand manualul din mana colegului ei .
- Eto...Nu conteaza , raspunse incurcat acesta privind mai atent ce tine in mana .
Acea zi de scoala a fost mai mult decat epica . E bine de stiut ca sandvişul l-a mancat in curtea din spatele scolii si l-a impartit cu un prieten bun-cainele paznicului.
Orele s-au terminat in sfarsit.Ajuns acasa , nici nu apuca sa-si salute/sarute micul demon intrucat telefonul suna . Era tatal sau vitreg . Auzindu-i vocea , credea ca vor sa-i faca o invitatie pe la ei , avand in vedere ca nu a mai trecut de cateva zile pe acolo , insa motivul era ceva mai diferit.Barbatul avea un ton trist si socat , lucru ce il nelinistise pe roscat .
- Shuichi...mama ta...a avut in accident de masina.
Ochii baiatului s-au marit si a intrebat speriat
- Unde e ? Cum se simte ? E bine ?
-Shuichi...a...a fost un accident fatal .
In acea clipa Kurama a scapat telefonul din mana . Hiei s-a repezit la el nestiind ce s-a intamplat , ochii mari intrebatori atintiti spre el . Insa raspunsul nu a venit . Kurama nu putea vorbi sau face ceva . Privea socat in gol , fara a reactiona la nimic .
HAPPY NEW YEAR EVERYONE!
Well...Considerati asta cadoul meu de revelion.Sper sa va placa,si daca cititi,apreciez un reply cu parerile,criticile & sfaturile voastre. Am ajuns la zi cu ficul si aici. Momentan lucrez la capitolul urmator. Pana atunci,hope you'll enjoy this one.Inca ceva:ultimele linii de dialog sunt cam seci pt ca eram racita cand l-am scris si eram grabita sa-l termin si sa ma pun in pat :))
Cei doi stateau intinsi pe canapea , cu palmele unite , jucandu-se fiecare cu degetele celuilalt . Lumina era stinsa , intunericul ii imbratisa . Insa nu era un intuneric obisnuit , acel intuneric rece si apasator , era dulce si tacut , cald si bland ...Sa fie oare ei cei care dadeau culoare intunericului ?Oare ei , prin mangaierile si tandretea lor , sa reuseasca a-l indulci ? Iar focul lor sa aprinda pana si noaptea ?Se priveau adanc in ochi , pasiunea scanteind atat in ochii negri si sangerii a lui Hiei cat si in ochii patrunzatori de smarald a lui Kurama.Lumanarile parfumate ardeau pe masuta de langa canapea , inmiresmand incaperea.
Kurama isi sprijinea in maini toata greutatea corpului , iar Hiei astepta , ca un mielusel speriat la taiere , urmatoarea miscare . Aceleasi maini mangaie trupul demonului cu miscarile rafinate ale unei feline.Ochii continuau sa se priveasca intens , privirile erau atintite unul asupra celuilalt , prinse intr-o vraja fara de inceput si fara de sfarsit.Un zambet suav ii lumina fata roscatului , iar buzele delicate urcau incet spre gat . Un fior ii strabate sirea spinarii demonului si tremura usor . Observand reactia , Kurama il musca de gat , la inceput incet si apoi mai apasat , ca intr-un final sa-si infiga coltii in gatlejul acestuia.Urca usor pe gat , ajungand la ureche.Cuprinde cu buzele sale catifelate lobul urechii in timp ce mainile sale masau gatul 'ranit' al brunetului coborand incet incet spre pectorali . Un scancet sparge linistea . Atingerile devin ferme , si din cateva miscari tricoul lui Hiei dispare . In acea noapte inimile celor doi bateau in acelasi ritm , licairile din ochii lor se contopeau si cuprindeau intregul univers . Daca perfectiunea ar fi existat,fara indoiala imaginea celor doi asupra ei ar fi insemnat acele clipe .
Zorii i-au gasit inghesuiti pe canapea , dar nu pareau prea deranjati de acest amanunt . Roscatul isi odihnea capul la pieptul lui Hiei , parul sau roscat imprastiat peste tot . Nici acest lucru nu parea sa-l deranjeze pe demon . Ar fi putut sta acolo ore in sir , odihnindu-se , daca ceva nu i-ar fi intrerupt . Da, ati ghicit , razele acelea jucause de soare care nu iarta pe nimeni . Oricat de dulce sau amara ar fi noaptea , indiferent daca vrem sa se incheie sau sa dureze o vesnicie , zorii vor veni . De data aceasta insa , razele au avut ceva bataie de cap , avand in vedere faptul ca au trecut cateva ore bune de cand si-au facut aparitia si cei doi inca nu s-au trezit . Abia cand stralucirea lor oribitoare a scaldat ochii demonului acesta a reusit sa se trezeasca . In mod normal l-ar fi trezit si pe Kurama , dar cum ar fi fost posibil sa simta sau sa vada ceva cand padurea de par roscat ii acoperea fiecare coltisor din fata ? Hiei ii indeparteaza parul de pe chip si ii mangaie usor obrazul , facand vulpea sa deschida pe jumatate ochii .
- Hiei...Chiar trebuia sa ma trezesti ? Se aude o voce plictisita cascand si inganand cateva vorbe dulci la adresa soarelui care ii intra in ochi . Isi ascunde ochii cu podul palmelor asezandu-si capul pe pieptul brunetului din nou .
- Kurama , sti din gresala cat e ceasul ?Intreaba o voce curioasa privind pe perete la ceas.
- Ar trebui sa stiu ? Murmura iar o voce molesita de somn . Stai sa ghicesc...6 ?
Un ras puternic izbucneste de indata .
- Cred ca iti bati joc de mine , la ora aia am adormit .
- Oh...Greseala mea . Atunci...7 ? Mai incearca inca o data roscatul sa ghiceasca .
- Ai vrea tu...Incearca cu 8:30 , raspunde Hiei distrat .
- Ah...Nu-i nimic , inca mai putem pierde vremea , se aude vocea baiatului care se cuibarise mai bine la gatul lui Hiei .
- S-o luam altfel atunci...Sti ce zi e ?
- Stai sa procesez...Presupun ca luni , de ce ? raspunde iar o voce evident iritata de intrebari . Tot ce isi dorea Kurama e sa adoarma , si nu era prea departe de asta daca nu era intrerupt de fiecare data .
- Urasc sa-ti stric cheful , dar nu se preupune ca de luni trebuie sa mergi la scoala ?si ca la ora asta trebuia sa fi deja acolo ?
- Da...cred , replica iar roscatul cascand . Stai o secunda . Ce-ai zis ?! Cat e ceasul ?! Baiatul a sarit ca un capac de pe o oala cu apa fiarta , impiedicandu-se intre timp de hainele de pe jos . Un ras interminabil il acompania .
- Kurama , cred ca ai uitat iar ceva ! il intrerupe din graba demonul cu o privire mai mult decat distrata .
- Dumnezei si altari..Ce mai e de data asta ?
- Iti lipsesc boxerii ! raspunde o voce senzuala si o privire care il studia din cap pana-n picioare .
Vulpea isi lipeste o palma de fata si isi cere boxerii inapoi . Hiei cauta bine pe sub el si gaseste perechea de boxeri negri , ii arunca roscatului si acesta se indrepata spre baie . Ii arunca o privire intrebatoare demonului , crezand ca il va urma.
- Chiar crezi ca daca vin sa fac dus cu tine mai ajungi azi la scoala ?
- Bun punct de vedere , zise Kurama intrand in baie .
In cateva minute a terminat cu dusul si cu imbracatul . Cateva carti si caiete au fost aruncate in ghiozdan din fuga , un sandviş a fost si el aruncat in ghiozdan printre altele . Sau cel putin , o tentativa de sandviş pe care il incropise Hiei cu talentul lui innascut de bucatar. Nu v-ati dori sa stiti cum arata sanvişul , dar daca va roade curiozitatea : sandvişul era alcatuit din doua felii inegale de paine , o margarina intinsa frumos in toate directiile , niste felii de salam mai deformate , cateva masline (cu tot cu os) , putina (mai multa) boia iute - Hiei o zarise in bucatarie si i se paruse ca arata bine ; putin usturoi (vezi motivele de la boia) si cativa cartofi cruzi taiati in patru-demonul vasuze recent la TV un bucatar facand asta(pacat ca schimbase canalul cand bucatarul intentiona sa-i puna in tigaie la fript).
- M...erci pentru deranj Hiei....nu trebuia..dar..arata...delicios...Raspunse vulpea privindu-si 'mancarea'.Ii saruta rapid buzele brunetului si se indreapta spre scoala.Pasii linistiti au fost inlocuiti de fuga nebuna.Odata ajuns acolo si-a scos cartile pentru ora urmatoare.
- Minamino-kun , pentru ce ai nevoie de o carte de chimie la engleza ? Intreaba o eleva curioasa vazand manualul din mana colegului ei .
- Eto...Nu conteaza , raspunse incurcat acesta privind mai atent ce tine in mana .
Acea zi de scoala a fost mai mult decat epica . E bine de stiut ca sandvişul l-a mancat in curtea din spatele scolii si l-a impartit cu un prieten bun-cainele paznicului.
Orele s-au terminat in sfarsit.Ajuns acasa , nici nu apuca sa-si salute/sarute micul demon intrucat telefonul suna . Era tatal sau vitreg . Auzindu-i vocea , credea ca vor sa-i faca o invitatie pe la ei , avand in vedere ca nu a mai trecut de cateva zile pe acolo , insa motivul era ceva mai diferit.Barbatul avea un ton trist si socat , lucru ce il nelinistise pe roscat .
- Shuichi...mama ta...a avut in accident de masina.
Ochii baiatului s-au marit si a intrebat speriat
- Unde e ? Cum se simte ? E bine ?
-Shuichi...a...a fost un accident fatal .
In acea clipa Kurama a scapat telefonul din mana . Hiei s-a repezit la el nestiind ce s-a intamplat , ochii mari intrebatori atintiti spre el . Insa raspunsul nu a venit . Kurama nu putea vorbi sau face ceva . Privea socat in gol , fara a reactiona la nimic .
HAPPY NEW YEAR EVERYONE!