[Terminat] Obsession [+16] [yaoi]

[Lye]

Te iubesc dar,iti pasa?

Yuri continua sa stea pe patul acoperit cu lenjerie alba,tinandu-si palmele pe chip.Nu mai plangea.Defapt,nu mai avea lacrimi sa faca asta.Incerca sa adoarma,insa era chinuit de un gand:ce facea oare iubitul lui cu Integra?Era fata,frumoasa si logodnica lui.Probabil ca sansele ei sunt mult mai mari la inima roscatului.Insa...conteaza asa mult sexul unei persoane cand vine vorba de un sentiment atat de frumos si pur precum iubirea?Il iubea pe Shinsuke...insa oare acestuia ii pasa de sentimentele copilului?Simtind ca o stare de agitatie ii invadeaza corpul,satenul s-a ridicat de pe suprafata moale,indreptandu-se spre fereastra.Si-a pus coatele pe pervaz,tinandu-si barbia sprijinita de pumn.Privea copacii ce se inclinau din pricina vantului puternic,in timp ce picaturile de ploaie ii loveau geamul.Ofta,in timp ce ochii lui verzi urmareau o frunza ce a fost smulsa violent si purtata de suflarea rece.Intr-un fel sau altul,se simtea la fel ca acea frunza.Singur...fara vre-un scop sau tinta.Si totul era vina lui.Shin a fost prima persoana pentru care a simtit cu adevarat ceva.Poate ca...daca incerca sa il uite,va reusi.Privea in jurul sau si simtea ca peretii il strang.Avea nevoie de aer curat...avea nevoie sa fie undeva,singur.Si-a luat o bluza din dulap,parasind apartamentul.De cum a iesit din bloc,vantul puternic i-a suflat in fata,ciufulindu-i parul.Si-a pus gluga in cap,inaintand cu greu.Frunzele smulse formau un vartej,in timp ce fulgele brazdau cerul.Cat de nebun trebuia sa fi ca sa pleci pe o asemenea vreme?Insa lui nu ii pasa.Ce putea sa pateasca?
In apartamentul roscatului,era liniste.Sousuke statea in dreptul geamului,privind lung furtuna ce se pregatea sa inceapa.In spatele lui,pe canapea,statea Shinsuke.Acesta isi tinea capul pe genunchiul drept,strangand din pumn.Vroia cu atata ardoare sa il vada pe saten,incat isi facea rau.Se uita la blonda printre suvitele rosii si constata ca aceasta nu reprezinta nimic pentru el.Defapt,singura lui dorinta era sa nu o mai vada niciodata.Brusc,vocea blondului a rasunat in incapere,spargand linistea ce se lasa ca o cortina.
-Pot sa sun la mine acasa?Vreau sa vad ce face Yuri.
Shinsuke a aprobat din cap,facand semn spre telefon.Adolescentul a format numarul,asteptand un raspuns.Insa acesta intarzia.Crezand ca fratele lui doarme,Sousuke a decis sa insiste.Insa la fel ca si prima oara,nu primea nici-un raspuns de la capatul celalalt.Incepea sa se ingrijoreze din ce in ce mai tare,in timp ce batea agitat cu degetele in masuta din sticla pe care era asezat telefonul.In cele din urma,acesta a inchis apelul,punandu-si mana pe frunte.
-S-a intamplat ceva?Intreaba roscatul cu raceala in voce.
-Nu stiu...Yuri nu raspunde.Sper ca nu a facut greseala sa plece pe furtuna asta.
Auzind acest lucru,Shinsuke a sarit din pat,luand geaca din cuier.A parasit apartamentul in viteza,trantitnd usa in urma lui.Nu ii pasa de ploaia ce era pe punctul sa se porneasca.Tot ce vroia era sa il gaseasca pe saten.Acesta fugea pe strazi,strigand numele pustiului.Insa nu primea nici-un raspuns.Singurul lucru care putea sa il auda era zgomotul facut de geamurile care se tranteau,unele dintre ele spargandu-se.
In apartament,Sousuke suna pe la diferiti prieteni,intreband daca vre-unul l-a vazut pe saten.Insa nimeni nu parea sa stie unde e pustiul.De pe fotoliu,Integra privea tot ce se intampla in jurul ei.Atat blondul cat si logodnicul ei il cautau pe adolescent.Cata agitatie pentru o singura persoana.Daca ar fi fost dupa ea,era perfect daca nu mai aparea niciodata.Intr-un final,aceasta s-a ridicat,punandu-si mainile in talie.
-Nu inteleg de ce te agiti.O sa apara el.Doar nu s-a urcat pe o cladire si a sarit.Replica tanara chicotind.
-Asculta la mine,domnisoara.Nu am nici-un chef sa ascult glumele tale de proasta factura.Nu imi aduc aminte sa iti fi cerut parerea asa ca mai bine stai cuminte la locul tau si taci.
Jignita de comportamentul tanarului,blonda a intrat in dormitorul roscatului,trantindu-se pe pat.Ramas singur,Sousuke a privit usa,dezaproband ferm din cap.Adolescenta nu era decat o fata mult prea rasfatata...si increzuta.
Afara,ploaia incepea sa se inteteasca.Picaturile erau atat de dese,incat pareau ca formeza o perdea ce te impiedica sa vezi la doi metri in fata.Shinsuke continua sa inainteze,stergandu-si din cand in cand chipul ud.Siroaie de apa se scurgeau din parul lui,in timp ce hainele imbibate cu apa i se lipeau de trup.Vantul rece intra prin tesatura subtire,facandu-l sa tremure.Insa nu ii pasa daca ingheta.Tot ce vroia sa faca era sa il gaseasca pe saten.In cele din urma,acesta a ajuns in dreptul unui bloc.Pe o treapta de piatra,Yuri statea,avand genunchi stransi la piept.Vazandu-l,Shinsuke s-a repezit la el,imbratisandu-l.Luat prin surprindere,adolescentul nu a stiut cum sa reactioneze.
-Prostutule...ai idee cat de tare m-ai speriat?De ce nu ai ramas acasa?
-De ce as fi ramas?Aveam nevoie sa fiu singur...sa ma gandesc la tot ce mi se intampla.Tu...ce cauti aici?
-Ce intrebare prosteasca.Am venit sa te caut.M-am speriat cand am auzit ca nu raspunzi la telefon.
-Nu ar fi trebuit...ma descurc si singur.
Shinsuke era oarecum uimit de atitudinea tanarului.De ce ii vorbea cu atata raceala?De ce se prefacea dur?Se citea in ochii lui cat de mult ar vrea sa il sarute si sa ii spuna ca il iubeste.