[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

[Lye]

Surpriza


Soarele rotund si auriu se ridica usor pe cerul senin.Razele lui pareau niste sageti de foc ce atingeau pamantul cu o viteza uimitoare.Lumina astrului zilei se rasfrangea pe chipul adormit al lui Shuichi,trezindu-l.Acesta privea nedumerit in jurul lui,neintelegand unde se afla.Camera era spatioasa,nuanta peretiilor era un orange pal,iar de o parte si de alta a patului se aflau doua noptiere ce aveau aceiasi culoare ca si restul mobilei:albe.Cand Shu isi intoarse privirea in partea stanga a patului si il zari pe Yuki,incepu sa tipe,reusind sa il sperie pe novelist.
-Yuki!Striga din rasputeri cantaretul.
-Ce!Spune speriat Eiri.
-Ce cauti aici?Intreaba solistul nedumerit.
-Cum adica ce caut aici?Este casa mea!Vine raspunsul scriitorului care isi aranja degajat parul blond.
-Atunci ce caut eu aici?
Yuki se apropie usor de el,unindu-si buzele cu cele ale cantaretului intr-un sarut pasional,dupa care cu o voce seducatoare ii raspunse la intrebarea adresata.
-Saptamana aceasta esti al meu.
Solistul nu stia ce sa faca:sa se bucure ca va petrece o perioada de timp alaturi de persoana iubita sau sa se intrebe de ce scriitorul era cu el,si nu cu Caroline.
-Hiro stie?Cred ca este ingrijorat.Spune Shu agitat.
-Da.L-am sunat in timp ce veneam aici si i-am spus ca vei lipsi o saptamana.Vine raspunsul novelistului in timp ce isi aprindea o tigare.
-Yuki...De ce faci asta?Intreaba cantaretul ridicandu-se usor din pat.
-Ce intrebare stupida.Nu este logic?Pentru ca vreau sa fie cu tine.Vine raspunsul cald al romancierului.
Replica data de novelist il lasa fara grai pe Shu care,in loc de cuvinte,dadu voie unei lacrimi sa ii cada din ochii de culoare mov.
-De ce plangi?Intreaba Eiri luandu-i obrajii in palme.
-Pentru ca sunt fericit.Apropo...imi este foame.
-Vrei sa mergem sa mancam?Intreaba romancierul trecandu-si mana prin par.
-Mi se pare o idee minunata.Si dupa mergem sa ne plimbam?Spune Shu vesel.
-Sau doresti dupa masa sa venim in camera si sa...
-Yuki!Avem sapte nopti la dispozitie.Spune solistul rosind.
-Asa este.M-a cam luat valu.Eu ma duc sa fac un dus si dupa mergem la masa.Spune romancierul indreptandu-se spre baie.
-Bine.Te astept.Vine replica lui Shu care se imbraca.
-Alceva nu ai ce sa faci.Sau vrei sa mananci singur?Intreaba Eiri zambind usor.
-Nu fi rau si grabeste-te!Spune Shuichi razand.
-Bine,bine.Ma grabesc.
Solistul a asteptat aproximativ o jumatate de ora.Cand usa de la baie s-a deschis,cantaretul a sarit ca ars de pe scaun.
-Yuki...
Dar a ramas uimit.Scriitorul era atat de frumos.Picaturile de apa ramase pe trupul lui se scurgeau usor pe pielea catifelata.Prosopul alb,infasurat in jurul talie scotea in evidenta muschii bine lucrati.
-Ce este?Inchide gura si i-a un servetel.Spune novelistul zambind.
-A?A da,scuza-ma.Vine raspunsul tremurand al solistului.
-De ce ai ramas cu privirea atintita la mine?
Fara sa ii dea voie sa replica,Eiri il saruta pe Shuichi care era incremenit.Ii era teama sa faca vre-o miscare.Romancierul era atat de mare si puternic.Fara alte gesturi,scriitorul isi lua iubitul in brate si il tranti pe pat.
-Yuki...murmura Shu care tremura sub corpul novelistului.
-Ce?Spune-mi ca nu vrei.Intreaba scriitorul sarutandu-l pe gat.
-Nu este ca nu vreau.Aum am chef de o plimbare.Diseara este perfect.Spune solistul inghitind in sec.
-Bine.Dar te avertizez ca diseara nu voi mai fii asa bland.
Cand s-a ridicat din pat,novelistul a constatat cu stupoare ca hainele lui Shuichi erau ude datorita prosopului cu care era invelit.
-Vrei sa te ajut sa te schimbi?Intreaba Eiri in timp ce ii deschidea nasturii de la pantaloni.
-Daca vrei tu...Raspunde cantaretul emotionat.
Dupa ce Shu a scapat de hainele ude,au plecat spre restaurantul statiunii de munte.Pe drum,Shuichi ii spunea diferite lucruri romancierului,care,incepea sa se enerveze.
-Yuki,tine-ma de mana!
-Dar acum ce fac,cretinule?
-Whaa,esti rau cu mine!Spune cantaretul prefacandu-se ca plange.
-Nu te mai prostii sau voi fi nevoit sa iau masuri.
-Bine.Raspunde Shu facand pe suparatul.
Dupa un mic-dejun linistit,cei doi se aflau in fata restaurantului,incercand sa ajunga la un acord in legatura cu plimbarea lor.
-Hai sa mergem la rau.Te rog Yuki.Spune solistul agitandu-se precum o pisica careia i se facea baie.
-Bine,de data asta facem ca tine.Sa mergem.Raspunde novelistul convins de rugamintile lui Shu.
Cand au ajuns la locul mult ravnit de solist,au ramas muti de uimire din cauza frumusetii locului care semana cu un paradis:raul limpede curgea lin,muntele era acoperit cu o patura moale si verde,iar fluturasii zburau deasupra florilor multicolore.
-Nu-i asa ca este minunat?Intreaba Shindo placut impresionat de maretia acelui loc atat de simplu,dar totusi atat de frumos.
-Ba da.Este un peisaj de vis.Raspunde scriitorul privind in jurul lui.
-Hai sa facem baie!Striga Shu vesel.
-Ai inebunit?Daca ne vede cineva?
-De cand esti tu timid?Intreaba cantaretul curios.
-Bine...in rau cu tine!Raspunde romancierul impingandu-l pe Shuichi in apa rece.
-De ce ai facut asta?Tu nu intri?
-Acum ce fac?Spune Yuki zambind.
Romancierul se dezbraca usor sub privirea plina de dorinta a cantaretului caruia,in acel moment,nimic nu i se parea mai perfect.