Iubire de liceu

[Lye]

Hiroshi se intoarce.Akira este surprins

Trecuse o saptamana de cand Akira recunoscuse sentimentele nutrite pentru frumoasa patinatoare.In tot acest timp,roscatul a facut aproape orice sa se apropie de ea.Insa parea ca intre ei a fost creeat un zid invizibil,ce nu ii putea lasa sa fie impreuna.La mijloc erau multe obstacole:Karina,Hiroshi,sentimentele pe care roscata le avea pentru luptator,intamplarile din trecut,ce pareau sa fi lasat o urma adanca in sufletul adolescentei.Aceasta parea ca nu vrea sa il ierte pe tanar pentru ce i-a facut.Insa pe vremea aia,nu era decat un pusti ce cauta aventura.Acum,avea deja aproape nouasprezece ani si gandea mult mai matur.Sau cel putin incerca.
In apartamentul lui Kira,era o liniste apasatoare.Acesta statea pe canapea,tinand-si palmele la ceafa.Privea plafonul,in timp ce tragea cu pofta dintr-o tigare ajunsa deja la jumatate.Privea fumul ce se ridica usor,disparand mai apoi in neant.Cam asa se intampla si cu sentimentele fetei.La inceput,au fost puternice,insa pe parcurs,acestea au incetat sa mai existe.Sau cel putin asa credea.Isi tinea un picior jos,simtitnd raceala parchetului deschis la culoare.Ii placea acea senzatie.Brusc,usa de la intrare s-a deschis,facandu-si aparitia Karina.Aceasta a lasat geanta pe jos,asezandu-se alaturi de iubitul ei.Acesta a privit-o intr-un mod ciudat,ridicandu-se mai apoi de pe suprafata moale.
-Akira...ce tot se intampla cu tine?De la un timp nu mai esti acelasi baiat ca in urma cu doi ani.Aseara am avut relatii si pareai sa fi cu gandul total aiurea.Vreau sa stiu tot.Replica aceasta cu o voce imperioasa.
Adolescentul a stins tigarea,punandu-si mainile in san.S-a intors usor,privind-o pe cea alaturi de care traia.Cu miscari lente,a apucat-o de obraji,soptindu-i la ureche:
-Crezi ca esti mama sa iti spun tot ce fac?Ei bine,afla ca nu esti.
Acesta a ranjit,parasind mai apoi apartamentul.Ramasa singura,bruneta a trantit paharul cu apa asezat pe masuta.Si-a pus palmele pe chip,ridicand-se mai apoi de pe canapea,lovind peretele din dreapta ei.
-Din nou ea....Karen,blestemato...cand voi scapa de tine?
In somptuoasa vila din cartierul select,langa piscina,roscata se odihnea pe un sezlong.Trupul ei se rasfata sub razele soarelui,in timp ce costumul alb i se potrivea perfect.Ochii ii erau acoperiti de o pereche de ochelari cu lentile lungi.Buzele rosiatici atingeau marginea rece a paharului,in timp ce limonada rece i se scurgea usor in coltul gurii,cazand mai apoi pe locul unde sanii se imbina.In toata acea saptamana,nu a facut altceva decat sa se gandeasca la Akira.Merita sa i se mai dea o a doua sansa?Insa daca o mintea si de data aceasta?Mult prea multe intrebari ce nu faceau altceva decat sa dea nastere la indoieli in inima fetei.Aceasta a auzit o usa trantindu-se,semn ca fratele ei a venit acasa.Adolescenta s-a ridicat,punand paharul pe masa.Ren si-a facut aparitia langa piscina,sarutandu-si sora pe frunte.
-S-a intamplat ceva cu tine?Intreaba acesta ridicand usor din spranceana.
-Nu...sunt bine.Ma gandeam doar.
-Am vorbit cu mama.Hiroshi a castigat din nou.Vine replica tanarului ce zambea usor.
-Ce bine...ma bucur pentru el.Eu ma duc sa ma schimb.
Roscata a plecat,lasandu-si fratele singur.Acesta o urmarea,dandu-si suvitele rebele ce se incapatanau sa ii cada pe chip.I-a spus despre victoria luptatorului,insa nu despre faptul ca acesta se intoarce in cateva ore si vrea sa vorbeasca cu Akira.Oare aveau sa se lupte din nou?
Cu pasi repezi,noaptea s-a instalat in capitala nipona.Cerul negru precum abanosul era presarat cu lumanari ce pareau sa palpaie,in timp ce mandra Luna isi arata stralucirea.Era una dintre acele nopti in care Karina ramanea mai mult la antrenamente.De cand Karen a invins-o,aceasta patina precum o maniaca.Nu mai avea gratie si stil,ci doar o agresivitate incontrolabila.Akira statea pe canapea,fiind imbracat doar intr-o pereche de pantaloni scurti.Brusc,acesta a auzit niste batai in usa.Crezand ca este Ichiro,s-a ridicat usor.Insa cand a deschis,a avut un soc.Hiroshi isi tinea mainile in san,privindu-l.Luptatorul a intrat in apartamentul lui,fara sa mai astepte vre-o confirmare.
-Ce e cu tine in casa mea?Intreaba roscatul pe un ton violent.
-Am venit sa incheiem aceasta poveste.
Crezand ca tanarul va lovii,Kira si-a pregatit pumnii.Insa a fost surprins sa vada ca luptatorul i-a intins mana.Acesta a ridicat din spranceana,fiind mult prea uimit ca sa mai inteleaga ceva.
-M-am intors din Canada pentru un singur lucru.Vreau sa vorbesc ceva cu tine.Te rog sa ai grija de ea.Spune acesta schitand un zambet.
-De ea...care ea?Intreaba Akira incercand sa se dezmeticeasca.
-De Karen.Cred ca este timpul ca eu sa ma dau la o parte din calea voastra.Am iubit-o,o iubesc si o voi iubii mult timp de acum inainte.Si tocmai de asta,vreau sa fie fericita.Nu vrea sa recunoasca,insa cel pe care il iubeste,esti tu,nu eu.Asa ca fi alaturi de ea.Insa am o avertizare.O singura data sa o mai faci sa sufere si iti promit ca nu voi avea mila de tine.
Spunand acest lucru,Hiroshi a vrut sa plece.Insa chiar inainte ca acesta sa iasa din apartament,roscatul i-a pus mana pe umar.
-Multumesc.Replica tanarul scurt.
-Nu imi multumii mie.Doar fa-o fericita.Daca ea se simte bine,atunci si eu voi fi fericit.
Acesta a plecat,lasandu-l singur pe Kira,ce inca nu isi revenise din soc.Nu ii venea sa creada ce s-a intamplat.Luptatorul a fost la el in apartament pentru a-i spune sa fie cu roscata.Cat de mult trebuia sa iubesti o persoana pentru a fi in stare sa renunti la ea,doar ca sa o vezi fericita?In cele din urma,acesta dat din cap,asezandu-se mai apoi pe canapea.Un obstacol a fost indepartat.Acum,mai ramanea Karina.Insa cat de greu putea sa fie sa se desparta de o fata?